PENTRU 1 % SUNT BANII, PENTRU 99 % LEGEA. - windsor-verlag.com

unea autorului sau a editurii este interzisa si se pedepseste ... Da, da, unii spun că este vorba de succes şi dragoste.O mare minciună, față de ei în...

9 downloads 561 Views 762KB Size
Adrian Morgenstern

199 PENTRU 1 % SUNT BANII, PENTRU 99 % LEGEA.

CEI ISTEŢI TRĂIESC DE PE URMA PROŞTILOR, IAR CEI PROŞTI DIN MUNCĂ.

3

www.windsor-verlag.com

© 2016 Adrian Morgenstern Toate drepturile rezervate. All rights reserved. Editura: Editura Windsor ISBN: 978-1-627844-94-9

Coperta si Design: Julia Evseeva Editare și corectură in limba germana: Editura Windsor Editare in limba romana: Editura Windsor Traducere din limba germana in limba romana: Cosmin Neidoni www.neidoni.com Grafica: Julia Evseeva Fotografia de pe copertă: © Yuri Arcurs - fotolia.com Cartea si informatiile din continutul cartii, sunt protejate prin lege conform drepturior de autor. Orice utilizare fără permisiunea autorului sau a editurii este interzisa si se pedepseste conform legilor internationale in viguare. Acest lucru este valabil si pentru distributia electronica sau alt fel de copiere si propagare.

4

Cuprins

Prefață traducatorului ................................................................ 7 Important .................................................................................... 10 Inainte de a citi .......................................................................... 13 Bun venit pe Pământ ................................................................. 19 Unde suntem noi acum? .......................................................... 23 Vorbărie goală despre valori ................................................... 27 Nici bine, nici rău ...................................................................... 31 Şi noi toţi credem ...................................................................... 35 Statut & Stat ............................................................................... 41 Cultura noastră. O căutare. ...................................................... 53 „Am un Job bun“ ...................................................................... 59 Voi aveți ceasul, eu am timpul ................................................ 63 „Ce spune mama ta despre aceasta?“ .................................... 67 O poveste pe nume „Istoria omenirii“ ................................... 71 „Conducătorul lumii libere“ ................................................... 77 Teatrul de păpuși ....................................................................... 81 Impozitele trebuie plătite! ........................................................ 85 Muncește! Consumă! Uită-te la TV! ....................................... 89 Religii noi. Astăzi: Banul. ......................................................... 95 Ne construim un lagăr de concentrare ................................. 105 Intretinerea omenirii ............................................................... 109 Sistemul juridic = Sistemul de răzbunare ............................ 113

5

Omul este o „ființă spirituală“ .............................................. 117 Când instinctele primare strigă ............................................. 121 Toți oamenii sunt la fel ........................................................... 125 Și există şi teoreticienii conspirației ...................................... 127 Viața - un carton plin de conventii ....................................... 131 În fiecare zi o nouă teamă ...................................................... 139 Minciuna despre eternitate .................................................... 143 Și Dumnezeu a spus: „Să fie creștere eternă“ ..................... 149 Contractul meu cu natura ...................................................... 153 Vrajela despre mediul înconjurător ...................................... 157 Putem vorbi! Dar nu putem comunica! ............................... 163 Pace şi omenie .......................................................................... 169 Cea mai mare invenție a tuturor timpurilor ....................... 173 „Răul este puternic“ ................................................................ 179 Siguranță?: ERROR ................................................................. 183 Doar pentru statistică ............................................................. 187 „Viață privată“ ......................................................................... 191 Stăpânii vieţii ........................................................................... 195 Nici o ieșire .............................................................................. 199 Postfață ..................................................................................... 205 Inspirații ................................................................................... 207

6

Prefață traducatorului Născut în al 7 – lea deceniu, într-o familie de evrei în România comunistă, la poalele Tâmpei, în Brașov, ca fiu al unui diplomat de carieră, Adrian Morgenstern are prilejul, încă de mic copil, să călătorească în toate colțurile lumii, însoțindu-și tatăl în peste 28 de țări. Toate aceste experiențe si-au lăsat în mod cert amprenta asupra formării și (in)formării autorului cărții, care, mai târziu, are oportunitatea de a lucra în domeniul serviciilor secrete, cunoscând îndeaproape mecanismele subtile, uneori cinice, reci si echidistante care pun în mișcare lumea politică și socială a timpului în care trăim. Cartea lui Morgenstern vorbește (de)spre complicațiile lumii de azi, abordând teme globale și grele, dintr- o perspectiva critica, într-un limbaj extrem de accesibil și natural. Refuzând orice iluzie, dezaprobând orice compromis, elimanând orice lentilă de înfrumusețare a lumii, discursul întregii cărti stă sub semnul lucidității extreme, făcând uz, cum spuneam, de un vocabular simplu, dar incitant în egală masura. Fie că vorbește despre creșterea economică, despre școală si educație, despre alimentația BIO ori despre efectul pervers al creditelor și dobânzilor, Morgenstern folosește acealași limbaj dezinvolt, încât de multe ori, pe parcursul cărții, ai impresia ca asiști la o expunere directă, că fraza se naște atunci, pentru tine, spontan, nepremeditat. Iată un exemplu: „Aşadar, cu ce avem de-a face în această lume? Bani şi sex. Nimic altceva, din păcate. 7

Da, da, unii spun că este vorba de succes şi dragoste.O mare minciună, față de ei înșiși. Nimic mai mult.“ Indiferent de pagina sau capitolul de unde vei începe lectura cărții, vei ajunge în miezul acelorași preocupări constante: demascarea materialsimului sălbatic și a mecanismelor sale nocive, demontarea bucată cu bucată a unei lumi cu aparențe admirabile, care însă în realitate nu mai are nimic în comun cu ceea ce numim umanitate și evoluție spirituală, fiind dominată de obsesia paralizantă a banului și a dorinței de a-l obtine cu orice preț. Coerența subterană a discursului pe firul întregii cărți este alimentată de preocuparea lui Morgenstern de a ne injecta în venele constiinței fiecăruia dintre noi sâmburele unui adevăr incomod și anume acela că, spre disperarea noastră, suntem angrenați, fatalmente, într-un circuit de îndobitocire magnetizat de sentimentul cvasi-permanent al fricii: „Frica de sărăcie. Frica de pensie. Frica de obligații. Frica de șef. Frica de job etc.” Autorul ne lasă impresia că, folosind cu minuție chirurgicală mijloacele demascării, vrea să răspundă la întrebarea lui Joseph Schumpeter referitoare la supraviețuirea morală a capitalismului, influențat fiind de conferințele juristului Carlos Gebauer sau de cele ale profesorului Dr. Gerald Hüther ori de angajamentul social al cabaretistului Wilfried Schmickler. Cartea ne aduce aminte și de o altă figură emblematică a vremii noastre, aceea a jurnalistului și scriitorului american Thomas Friedman, care, vorbind despre capitalism, și ințelegându-i toate încheieturile, nu dorește să fie sfâșiat de colții lacomi ai acestuia. Avem, așadar, de a face cu o critică dură a sistemului de valori al lumii capitaliste de pretudindeni, o lume mutilată și

8

desfigurată de proprile-i metehne: „Trăim în lumea noastră mică, pe canapea, în fața televizorului, cu berea în mână, și permitem ca tot gunoiul, pe care l-au gândit cei din publicitate și psihologii lingviști, să ne pătrundă în creier, numai pentru a-i ucide celulele. Aceasta este ultima doză, administrată după ce obligațiile școlare au aplatizat, cu abilitate, tot ce înseamnă creativitate și ingeniozitate. „ Miza cărții, trebuie să o spunem, nu este dată de dorința autorului de a ne vindeca definitiv de metastazele materialismului, un lucru de altfel imposibil, ci, furându-ne toate iluziile, deșteptându-ne din somnul placid al traiului de fiecare zi, Morgenstern ne pune față în față cu noi înșine, cu devenirea noastră, cu temerile și speranțele noastre dintotdeauna, încercând a ne face conștienți de derapajele lumii în care trăim. Cosmin Neidoni

9

Important! Pentru a putea scrie această carte, am fost nevoit să mă eliberez de sistem. Acest lucru a fost posibil doar cu ajutorul unor oameni care mi-au stat alături cu multă dragoste. Din păcate, acești oameni nu au știut nimic despre planul meu. Tin sa multumesc din toata inima si lui Cosmin Neidoni petru traducere si prefata. Vă multumesc inca o data tuturor.

10

„O roată de hamster, privită din interior, arată ca o scară a carierei“ Citat, autor necunoscut

12

Inainte de a citi … Prezenta carte a fost scrisă în limbaj uzual, pentru a fi înţeleasă de oricine. Lucrările de critică au, în general, trei neajunsuri: sunt prea seci, conţin prea multă stupizenie de specialitate şi au prea puţin umor. Am decis să scriu această carte, nădăjduind că omenirea mai poate fi recuperată din coma spirituală în care zace. Ea, cartea, ar trebui să constituie injecţia cu adrenalină, pentru fiecare dintre noi, cei care mai credem încă în progresul speciei noastre. Ca fost colaborator al serviciului secret, sunt foarte bine informat, în privinţa temelor pe care le abordez în această lucrare şi, indiferent cât de incredibilă pare a fi, aceasta este realitatea. Departe de mine dorinţa de a ataca pe cineva. Toţi cei răspunzători de răul din jurul nostru n-au habar de ceea ce făptuiesc. Sau, în cazul în care au habar, sunt atât de legaţi, încât nu pot decât să continue. În plus, întotdeauna există doi într-o interacțiune, unul care acţionează şi altul care reacţionează, sau nu reacţionează. Răspunzători suntem cu toţii. Nu a declanşat, singur, totul acela care a construit, acum mii de ani, primul gard şi a apoi a spus: „Acesta este al meu”. Totul a devenit posibil abia după ce a fost acceptat de ceilalţi. Acesta a fost începutul pseudorevoluţiei, pe care o trăim acum.

13

Viaţa noastră este condusă de bani, banul ne este religia, restul trebuie să i se subordoneze. Ne considerăm avansaţi spiritual, „culme a evoluţiei”, fără să ne gândim, măcar o dată, că suntem încă dominaţi de instinctele pe care le aveam, şi acum 10.000 de ani, la vânătoare. Foarte primitivă opinie şi, de departe, insuficientă, pentru dezvoltarea spirituală a unei specii, ce susţine că are o îndelungată creştere progresivă în urma sa! O specie ce-şi perfecţionează, cu fiecare zi, capacitatea de a ucide. O specie care dezvoltă, zi de zi, noi „reţete” pentru a nimici milioane de semeni, dar care nu poate vindeca SIDA, cancerul, MS etc. şi nu e în stare să lupte impotriva foamei. Îmi pare rău, dar o astfel de specie nu merită respect, nu mertită nici un dram de stimă. Înainte de a obţine curent electric din energia atomică, am construit două bombe. Înainte de a utiliza vreo descoperire a medicinei pentru a salva vieţi, o folosim, mai întâi, pentru a-i ucide pe alţii. Unde este progresul, unde este respectul pentru viaţă? Da, avem şi minţi inteligente. Într-o lume guvernată de bani, oamenii trebuie, din păcate, să ia o decizie: „Fie mor de foame, cu închipuirile mele etice şi umaniste în faţă, fie particip la maşinăria de ucis. Fiecare trebuie să privească, împrejur, dincolo de marginea canapelei sale, şi va vedea unde vieţuim. O lume perversă, îndobitocită şi needucată. Nu am reţete despre cum s-ar putea proceda pentru a fi mai bine. Nu vreau nici să îndemn la o revoluţie. Revoluţii am făcut, nenumărate. Ele au fost înscenate de serviciile secrete şi oamenii au fost carne de tun. Dictatorii și alți paraziți au făcut doar „schimb de tură“ cu mare zarvă. Cel care mai crede în revoluții, sau îşi imaginează că ceva s-ar putea schimba prin

14

forță, este foarte naiv şi ar trebui să se adreseze, mai devreme sau mai târziu, unui psihiatru. Revoluțiile nu au schimbat nimic, în trecut, nu vor aduce nici acum vreo schimbare. Soluţia se află altundeva: în pace, în a fi împreună, în gânduri umaniste, în cooperare și în individualitate. Cel mai important dintre toate este să putem simți din nou. Să empatizăm! Mă supără prostia, lipsa de educaţie și obtuzitatea în care trăim. Trebuie să existe, totuși, și o altă cale. O cale a spiritului, a intelectului, a unirii, pe care să putem merge. Despre asta este vorba. Nu despre a găsi vinovați. Vină nu există, în acest univers. Vina este, şi ea, o invenţie, ca toate celelalte, prin care oamenii sunt controlaţi şi subjugaţi. Nimeni nu este vinovat, noi toţi suntem răspunzatori pentru această situaţie mizeră. Este timpul să ne înălţăm din cenuşa noastră spirituală şi să iniţiem o renaştere a omenirii, a umanismului şi a păcii. Indiferent de unde provenim, indiferent dacă ne-a creat Dumnezeu sau evoluţia, ori dacă suntem un experiment genetic al unei specii nepământene, complet sminite, ne aflăm aici – ne-am dezvoltat şi suntem constienţi că existăm. Haideţi să realizăm ceva din asta! Ceea ce am reuşit până acum este (recurgând la calificativele noastre şcolare): „insuficient”. Drumul spre „foarte bine“se află altundeva şi pe acela trebuie să-l căutăm. Fiecare pentru sine in conformitate cu talentele sale şi individualitatea sa. Sau ... E necesar, pur şi simplu, să renunţăm la vitrină şi să ne arătăm aşa cu suntem şi aşa cum am devenit: lacomi, egoişti, proşti, îndobitociţi – şi lista poate continua la nesfârşit. Tot

15

ceea ce vrem este să vegetăm, în această existenţă de sclavi, ca nişte vite, în ferma noastră cu impozite. Nu este de dorit, dar acesta este adevărul despre dezvoltarea noastră actuală. Să încetăm cu etica duplicitară şi să avem, în sfârşit, coloană vertebrală, să fim ceea ce suntem cu adevarat. Cartea nu are nici început, nici sfârşit, ea poate fi completată, în fiecare zi, cu noi aberaţii, gândite de oameni, cu noi fapte de cruzime şi noi crime. Poţi începe să citeşti textul de la mijloc, de la sfârşit sau de la început. Nu este nicio diferenţă, îţi dai seama numaidecât despre ce este vorba. Nu este o povestire, nu este literatură, nici operă de artă. Sunt doar fapte. Fapte ce arată stupiditatea şi îndobitocirea care conduc societatea noastră. Fapte bine cunoscute de toţi, dar pe care, cu toate acestea, nimeni nu are curajul să le recunoască. Mulţumirile mele se îndreaptă către prietenii care m-au susţinut, către spiritele libere. Nu-i voi numi aici pe toţi. Mulţumesc Creatorului, care m-a ales şi m-a desemnat, pentru ca, mai întâi, să înţeleg toate acestea şi, apoi, să le pun pe hârtie.

16

„Civilizaţia în care trăim este produsul dorinţei colective, al numeroselor dorinţe mercenare, şi, de aceea, avem o cultură, o civilizaţie de asemenea mercenare.“ Krishnamurti, Prima şi ultima libertate

18

Bun venit pe Pământ Ne place să credem că trăim într-o societate civilizată, marcată de progres. Nu-mi pot reprima zâmbetul când aud asta! Dacă privim superficial, aşa este. Dar, la o observare mai atentă, tot ceea ce numim societate nu este nimic altceva decât o „fermă fiscală“. Suntem, deopotrivă, exploataţi şi protejaţi de către proprietarii noştri. Da, avem proprietari! Proprietarii au făcut legi, chipurile, pentru a ne proteja. Nu ne mai spargem capetele. Statul atotputernic veghează asupra noastră şi ne simţim în siguranţă. Am inventat banii, păi da, nu noi, doar câţiva dintre noi, mai şmecheri, care au pus ochii pe bunurile noastre şi nu ştiau cum să ajungă la ele. Stăpânii ne feresc de infractori, de inşi care intenţionează să ne facă rău şi care vor să ne ia bunurile. Grandioasă realizare! În primul rând: Statul îşi ia de pe cap concurenta, nici vorbă de protecţie! Apoi: Dacă suntem exploataţi de alţii, nu mai suntem în stare să funcţionăm şi să ne plătim impozitele. Deci, cel ce nu se comportă conform sistemului va fi pedepsit. Pentru ca oile să poată paşte corect şi să poată livra producţia. Drepturile omului, egalitatea, solidaritatea şi sociabilitatea sunt doar formule cu care se ţine în funcţie întreg sistemul, noi nu avem nicio însemnătate. 19

Şi în viaţa privată? („Viaţa privată”: - o definire total greşită pentu ceea ce este ea, de fapt. Mai multe, în capitolul „Viaţa privată“). O catastrofă! Omul a ajuns un bun de larg consum. Legăturile dintre indivizi sunt tot mai diminuate, relaţia cu părinţii tot mai şubredă, chiar distrusă: la 18 ani - afară, în lume. „Vreau să fiu pe picioarele mele şi liber!“ se spune atunci. Pornim. Ne luăm o chichineaţă, punem câteva plăci de la Ikea în ea, ceva artă, în chip de lucrări indiene, făcute de copii, şi viaţa este frumoasă! Dacă ai noroc să primesti şi un „job de sclav“, atunci lumea este „roz“. Din acel moment, este posibilă o dezvoltare spirituală doar în jos. Există şi lucruri pe care le-am făcut perfect: să-i dezbinam pe oameni. În religii, culori, naţiuni, raporturi de proprietate, convingeri. Noi suntem oameni cu toţii, şi aceste separări artificiale slujesc numai pentru a putea fi stăpâniţi şi controlaţi. Această stare fapt trebuie să ne fie clară! De astfel de perfecţiuni nu avem nevoie!

20