Aspecte ale cercetarii stiintifice privind dezvoltarea

Aspecte ale cercetarii stiintifice privind dezvoltarea unor sisteme de armament de infanterie moderne care sa satisfaca noile cerinte ale câ mpului tactic de lupta Mr.lect.univ.dr.ing. Aurel IACOBESCU Ing. Ion TALPOS 1. Cercetarea stiintifica – componenta de baza a domeniului militar Stiinta este un fenomen deosebit de complex, constituind unul dintre cei mai importanti factori ai dezvoltarii sociale si economice a lumii. Domeniul militar reprezinta astazi una dintre directiile principale de aplicare a cuceririlor stiintei, capacitatea de aparare a statelor lumii fiind determinata in mod nemijlocit de modul in care sunt aplicate in practica noile descoperiri ale stiintei. Conflictele militare care s-au desfasurat dupa anul 1990 au oferit aspecte inedite in ceea ce priveste cauzele, pregatirea, desfasurarea, finalizarea si consecintele acestora. Toate acestea au pus in evidenta faptul ca razboiul, ca orice fenomen social, evolueaza atâ t in plan conceptual, câ t si actional, in functie de factorii de risc interni si externi, in spatiul geopolitic respectiv. Pe baza acestor considerente, putem aprecia ca, in comparatie cu ceea ce a existat pâ na in ultimul deceniu privind domeniul de manifestare a conflictului armat, gasim in prezent criterii suficiente pentru a afirma ca un eventual razboi, va fi unul modern, prin toate componentele sale. Pentru a duce cu succes un astfel de razboi, orice armata, va trebui sa aiba un anumit grad de inzestrare cu armament si tehnica de lupta, care se exprima atâ t prin raport cantitativ, dar mai ales calitativ. Armamentul reprezinta mijlocul material cu care se duce razboiul, forta de izbire pe care orice armata trebui in mod necesar sa o posede pentru a-si putea indeplini misiunile.

PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version http://www.fineprint.com

Din categoria „armelor inteligente”, ce includ numeroase brevete de inventie, ca rod al cercetarii stiintifice desfasurate de specialisti, in domeniul militar, fac parte si aruncatoarele de grenade automate, aflate in dotarea unor state membre N.A.T.O.. 2. Aruncatoare de grenade automate – sisteme de armament moderne Pentru mult timp, una din cele mai puternice arme de infanterie, care putea participa cu foc eficace impotriva inamicului a fost considerata mitraliera grea (ex. M2 Browning), dezvoltata inaintea celui de-al doilea razboi mondial. Bataia ei eficace de peste 2000 m si puterea mare de perforare a glontului putea cauza pagube mari in râ ndul inamicului adapostit sau nu, dar si impotriva autovehiculelor militare usor blindate. Dar, cu toate acestea, eficacitatea focului executat cu acest armament impotriva inamicului dispersat la distante mari, nu era suficienta, de aceea a fost conceput un nou tip de arma si anume aruncatorul de grenade automat. Acum, aceste aruncatoare sunt considerate a fi cele mai eficace arme usoare folosite in câ mpul tactic de lupta modern. O dezvoltare importanta in domeniul eficacitatii acestor arme, fata de mitralierele grele, este considerata a fi folosirea grenadelor explozive, care produc schije formâ nd o zona periculoasa la locul exploziei. Un alt avantaj important al aruncatoarelor de grenade automate este acela ca, aceste arme pot fi folosite si impotriva inamicului adapostit in transee sau aflat dupa obstacole, datorita traiectoriei curbe si verticale a grenadelor. Folosind acest tip de armament in lupta, s-a confirmat eficacitatea mare a acestuia in misiunile indeplinite. Astfel, „armata irakiana a avut in razboiul din Golful Persic multe victime in râ ndul militarilor ei, cauzate de aruncatoarele de grenade automate folosite de trupele americane“. Prima generatie de aruncatoare de grenade automate a fost dezvoltata intre anii 1960-1980. Bataia lor eficace este de 1500 m (la aruncatorul de grenade automat LAG 40 SB-MI spaniol), pâ na


la 2200 m (la aruncatorul de grenade automat produs in Germania de firma Heckler&Koch GMG). Calibrul acestora este de 40 mm, iar greutatea lor (inclusiv afetul) nu depaseste 40 kg. Schimbarile din tactica moderna (o mai mare mobilitate a trupelor, lipsa de vizibilitate a zonei de lupta, cresterea mobilitatii subunitatilor de valoare mica –grupa, pluton), au dat o importanta deosebita rolului pe care il pot indeplini armele usoare si puternice. Eficacitatea mare a aruncatoarelor de grenade automate, au transformat servantii acestor arme in potentiale victime, acestia fiind primii vâ nati de catre inamic. In aceasta situatie, metodele de a imbunatati capacitatea de supravietuire a acestora, constau in reducerea factorilor de demascare (sunetul si flacara produsa la gura tevii) si in marirea mobilitatii, care este in principal determinata de greutatea armei. Printre primele tipuri de aruncatoare de grenade automate utilizate in lupta a fost aruncatorul de grenade automat din dotarea armatelor americane si britanice, cunoscut sub denumirea MK19 Mod. Acesta functioneaza pe principiul gazodinamic, racirea tevii realizâ ndu-se cu aer si foloseste alimentarea din banda. Poate folosi diferite tipuri de grenade, de exemplu: explozive, perforante, fumigene si de iluminare. Grenada exploziva cu scop dublu (HEDP –High explozive dual purpose) M430, produce schije la explozie, care pot ucide pe o raza de 5 m, pot rani pe o raza de 15 m si poate perfora 50 mm de blindaj. Celelalte componente ale sistemului sunt afetul si aparatul de vedere pe timp de noapte tip AN/ TVS –5. Aruncatorul de grenade automat, folosit de armata Germaniei, este cunoscut sub denumirea GMG. Aceasta arma este deservita de doi militari, si foloseste grenade calibrul 40x53 mm, pâ na la o bataie maxima de 2200 m. Arma functioneaza pe principiul gazodinamic folosind un inchizator inertial, percutia grenadei se realizeaza cu inchizatorul nezavorâ t. Sistemul de alimentare este derivat din cel al mitralierei MG 3, iar la aceasta arma pot fi montate aparate de ochire tip reflex-vizor sau alte tipuri. Armata spaniola foloseste un aruncator de grenade automat cu denumirea de LAG 40 SB–M1. Aceasta arma functioneaza


pe principiul gazodinamic, acest principiu fiind considerat cel mai potrivit a se folosi, pentru ca arma sa aiba o greutate mica. Sistemul lung de recul se autoatenueaza, rezultâ nd o cadenta relativ mica a armei, de doar 215 lov/min, care este potrivita cerintelor tactice, permitâ ndu-se un control si o ochire usoara. De asemenea, o importanta caracteristica a acestei arme o constituie capacitatea de a schimba directia de alimentare a benzii cu munitie de la stâ nga sau de la dreapta, schimbare care poate fi facuta rapid. Un proiect de succes privind dotarea luptatorului viitorului a fost conceput in S.U.A. sub denumirea de OCSW (Objective Crew Served Weapon), fiind pus in practica incepâ nd cu anul 1994. Acest aruncator de grenade automat se intentioneaza a se folosi ca arma de sprijin pentru nimicirea inamicului la distante de peste 2000 m si nu in ultimul râ nd, se intentioneaza ca aceasta arma sa inlocuiasca „venerabilele” arme de sprijin: mitraliera grea M2 calibrul 0,50’ ’ (12,7x99mm) si aruncatorul de grenade automat Mark 19 calibrul 40x53mm. Tipurile de munitie aflate in dezvoltare includ grenade explozive (HE – high explozive), grenade perforante (HEAT – High Explozive Anti Tank) si grenade de antrenament (TP – Training Practice). Grenada exploziva (HE) este dotata cu focos si poate penetra vestele antiglont standard PASGT ale armatei americane, iar tubul cartus este din aluminiu si incorporeaza incarcatura de azvâ rlire standard. Bataia maxima a grenadei calibru 25mm este de 3600 m, la o viteza initiala de 424 m/s. Grenadele perforante vor avea capacitatea sa penetreze 51 mm de blindaj de otel (RHA –Rolled Homogeneous Armour). Focosul electronic al grenadelor este armat si telecomandat in timpul alimentarii armei. El poate fi programat pentru a exploda in aer sau la impact. Focosul este reprogramat de fiecare data câ nd se calculeaza o noua distanta cu telemetrul laser, iar mecanismul de siguranta si armare sunt de tip mecanic. Aruncatorul de grenade automat de calibrul 25 mm va câ ntari numai 16,5 kg, incluzâ nd 10,4 kg greutatea armei, 4 kg greutatea afetului si 2,1 kg greutatea sistemului de control a focului. Arma OCSW functioneaza pe principiul gazodinamic,


este alimentata cu banda si are o cadenta de tragere de aproximativ 260 lov/min, putâ nd executa foc semiautomat sau automat. Arma este echipata cu un sistem de control al focului, avâ nd si telemetru laser sau aparate de vedere pe timp de noapte. Programul OCSW a avut termeni limita pentru a executa demonstratii complete a intregului sistem in anul 2000, s-au executat demonstratii de catre armata in anul 2001, iar incepâ nd din anul 2002 pâ na in 2006 va continua sa fie studiat de specialisti si firmele producatoare pentru a putea intra in productia de serie in anul 2007. In continuare, sunt prezentate cele mai importante caracteristici tactico-tehnice ale aruncatoarelor de grenade din dotarea principalelor forte armate din N.A.T.O..

Aruncatorul de grenade grenade GMG –Germania

Aruncatorul de grenade MK 19 - Anglia

Aruncatorul de LAG-40 –Spania

Fig. 1. Tipuri de aruncatoare de grenade automate moderne GMG MK 19 Denumirea armei Heckler& Saco Defense Koch MK 19 GMG (SUA, Anglia) Caracteristici (Germania) 1. Calibrul (mm) 40 40 2. Lungime (mm) 1180 1095 PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version http://www.fineprint.com

LAG 40 LAG 40 (Spania) 40 996

3. Greutate (kg) Bataia maxima (m) Cadenta de tragere (lov/min)

28

35,3

2200

2200

34 (54 cu afet) 220

330

395-425

215

Fig. 2. Aruncatorul de grenade OCSW – S.U.A. Denumirea armei Caracteristici 1. Calibrul (mm) 2. Greutate (kg) 3. Bataia eficace (m) 4. Bataia maxima (m) 6. Cadenta de tragere (lov/min)

OCSW 25 16,6 2000 3600 260

Note bibliografice: [1] Mr.lect.univ.drd.ing. Lá zló Keresztes, cpt.lect.univ.drd. ing. Aurel Iacobescu, col.drd.ing. Homei Dumitru, Curs sisteme de armament I, Editura Academiei Trupelor de Uscat, Sibiu, 1999. [2] Terry J. Gander, Jane’s infantry weapons, Editura Biddles Ltd. Guildford and King’ s Lyn, Londra, 1997. [3] Philip Craig, The world’s great small arms, Editura Amber Books, Londra, 1993. [4] www.armytechnology.com. [5] www.military.com.


Aspecte ale cercetarii stiintifice privind dezvoltarea

Recommend Documents