Partea intai
inainte
Cind era mic, biiatul visa la ce va f, atunci cind va creste. Poate poli[ist, poate profesor. Vance, prietenul mamei, citea
cirli
la serviciu,
asta pirea o chestie distractiva. Dar biiatul nu era sigur de abiliti[ile lui niciun talent special. Nu putea adune gi
si
si cinte
ca puStiul
ista din clasa lui,
5i
- nu avea
Joss; nu $tia se
scadd numere interminabile ca Angela; de-abia putea vorbi in fala clasei,
antipatic;i gilagios. Singurul lucru care-i plicea era si
spre deosebire de Calvin cel
citeasci pagini dupi pagini din cirlile sale. Agepta ca Vance si i Ie aduci: una pe
siptimini, citeodati
mai rar,
citeodati mai des.
Erau perioade
cind omul nu apirea,
iar el se plictisea, recitind aceleali pagini jerpelite ale volumelor sale preferate. Dar a
invilat si aibi
mini. Biiatul dati
la
incredere
s-a
inillat,
in omul amabil care se-ntorcea intotdeauna, cu o carte in s-a
ficut foarte iste!. Vreo trei centimetri ;i o carte noui o
doui sdptemani, cam aia.
Pirinlii luise schimbau pe zice trece. Tatil luia devenit maizgomotos, mai neglijent, iar mama era din cein de tutun, ba chiar mai nespilate au umplut
ce mai
obositi. Plangea noaptea, din cein
pinila
ir:!n3o {o roi. inainte de noi
Farfuriile
refuz chiuveta, iar risuflarea tatei duhnea a scotch. Lunile
treceau, iar el, uneori, uita cum arrta la fale tatel seu.
8 8
ce mai tare. Mirosul
riu, a-nceput si se impregneze in zidurile cisulei.
AnnoTodd g
\hnceincepu si vini mai des pe-acolo, iar el de-abia observd ci suspinele nocturne
Je nnmei
in acel moment i;i fEcuse prieteni. Mi rog, un prieten.
sale s-au schimbat.
Prktenul s-a mutat apoi, iar el nu s-a obosit niciodati si-;i facd prieteni noi. Simlea
ci
rmre nevoie de ei. Nu-l deranja deloc si fie singur. Birbaqii care au venitin acea noapte au schimbat ceva profund in sufletul beiatului.
l^nigrise cAnd
ceea ce
vizuse ci i seintimplase mamei sale;i devenise din cein
ce
maifurios
tatel lui sa indepirtat. in scurt timp, taice-sau nu a mai venit impleticindu-se in
resa micd
ii murdard.
Plecase de
tot, iar beiatul a resuflat u;urat. 6ata cu scotch-ul, gata
or mobila sfErimati sau cu giurile din perefi. Singurele lucruripe care le lisasein urmi
firi tati;i
enu un biiat
un living plin de pachete de figdri
Bdiatul ura gustul lisat de ligdri, dar
pliminii, tiindu-i risuflarea. attele. !i-a
ficut
Le-a
prieteni, daci
;i
jumitate goale.
placea la nebunie cum fumul
numi prieteni pe
si
nile
stea pe strezi pane
glumele inofensive pe care le coceau bdielii
fitia
rebeli
;i
e gregit
simleau
-
umplea
delincvenli care
6rziu, iar minciunile nevisupiraqi au inceput
transforme in infracliuni mai grave. S-au preschimbat in ceva mai intunecat,
ci
ii
fumat pe toate, pina la ultima, apoi gi-a cumpirat
ii poli
provocau mereu neczuri. A inceput
novate
ii
pe
in cel mai riu sens al cuvintului
-
si
se
dqi ;tiau
dar ei credeau cd doar se distreazi. 5e
indrepti[ili si faci asta ;i nu puteau renunla
la valul de adrenalini care venea
odati cu puterea lor. Dupi flecare suflet inocent pe care{ converteau, in venele lor pulsau
;i maitare aroganla, foamea, iar limitele deveneau din cein ce maifragile. Beiatul esta era inci cel mai cuminte dintre ei, darigi pierduse dorinla de a deveni
pompier sau profesor. Relalia pe care o dezuolta cu femeile nu era una
obi;nuiti.linjea
dupi mingiierea lor, dar se proteja impotriva oricdrui fel de legituri emo[ionale. Aici inclusi;i mama lui, cireia nu-i mai spunea nici micar un simplu ,Te iubesc".Oricum,
era
de-abia se mai
intilnea cu ea. i;i petrecea
cea mai mare parte a timpului
bitind stri-
zile, iar casa ajunsese sd nu maiinsemne nimic pentru el, in afara locului unde veneau
din cand in cind pachetele.
Pe aceste pachete, sub numele lui Vance, era
mdzgiliti
o
adresi din Washington. Vanceil pirisise;i el. Fetele
ii
acordau atentie. Se !ineau
dupi el, igi inf,geau unghiile lungi in bra[ele
lui, in vreme ce el le minlea, le saruta, le-o
stringain brale.
El le alunga, nu le
trigea. Dupi sex, multe dintre ele voiau si-l
saruta;i nici nu le mingiia. De cele mai multe ori,
dispirea inainte ca ele si-;i tragi risuflarea.
ili
petrecea zilele drogat
;i noplile, ;i
mai
drogat. Pierdea vremea pe aleea din spatele priviliei cu biuturi
lui Mark.
i;i
in magazinul
tatilui
irosea viaia. Spargea magazine de biuturi, ficea fllmulele crude, umilea
feti;cane naive. Nu mai putea simli nimicin afari de aroganti in
sau
cele din
lifurie.
urmi, mama luis-a saturat. Nu maiavea nicibaniinecesari, niciribdarea
de a gestiona comportamentul lui distructiv.
Tatil sdu primise o slujbi la o universitate
din Statele Unite. in Washington, mai exact. in acela;i stat cu Vance, ba chiarin acelagi
ora;. Omul bun
5i
omul riu in acela;i loc, din nou.
Mama lui nu ;i-a dat seama
ci
el a auzit-o vorbind cu
vrea si-l trimiG acolo. Aparenl betranul se
si fe sigur. Niciodati nu va fl. Tatil siu avea;i o iubiti, o invidia. Ea
taici-siu;i spunindu-i ci
cuminlise oarecum, dar biiatul n-avea cum o femeie
driguli
pe care baiatul
avea privilegiul de a vedea noua lui fa1d. Ea avea parte de el treaz la masa;i
se bucura de cuvintele amabile pe care el nu le auzise
niciodati.
Cind a ajuns la universitate, s-a mutatin sediul unei
frilii studenlqti,
ca
si-i faci
in ciudi tatilui siu. Dat de5i nu-i plicea acel loc, cind gi-a mutat bagajeleintr-o cameri de dimensiuni decente care era a lui, a avut o senzatie de ufurare. inciperea era de
doui
ori mai mare decit camera lui din Hampstead. N-avea giuri in pereli; nu erau gindaci strecurdndu-se prin chiuveta de la baie. in sfirgit, avea un loc unde Lalnceput, a stat deoparte, nu s-a obosit
sili
si-;i puni cirqile.
faci prieteni. Capa i s-a format lent
;i, odati cu ea, a cizutin acela$ tiparintunecat. L-a
cunoscut pe geaminul virtual al lui Mark, tocmaiin America, lucru care l-a fEcut
si creadi ci a;a era lumea asta fEcute.
A
inceput si accepte ideea ci va fl singur pentru
Se pricepea si-i rineasca pe oameni, si le faci probleme. A mai ftcut o fati si sufere, ca pe cea de dinainte, ;i a simlit acela;i virtej cuprinzindul ;i umplinduJ de flori pe Sira spinirii, distrugindu-i viaqa cu energia lui dezlinluiti. Ainceput si bea ca
totdeauna.
taGlseu, uansformindu-sein cel mairiu soide ipocrit posibil. Totu;i nu-i pisa; era amorlit ti avea prieteni, iar avea nimic
importantin existenla lui.
Nimic nu conta cu adevirat. Nici micar fetele care incercau si-i intre in voie.
ro
lnainte de noi
ei
if ajutau si ignore faptul
ci
nu
Natalie
CAnd
aintilnit-o
pe fata cu
pir negru
gi ochi
alba;tri, a gtiut ca avea si-l supuna unor
incerciri noi. Era de treaba, cel mai bun om pe careJ cunoscuse pini atunci... ;i era nebuni dupa el. A luat-o pe fEra; pe fata aceea naivi, din lumea ei
ordonati;i nepitati, apoi a
aruncat-ointr-o lumeintunecatd;i neiertitoare, careii eratotal necunoscute. Riutatea lui a transformat-o intr-o proscrisd, exilati
maiintii
din biserici, apoi din sinul familiei
ei. Birfele au fost ingrozitoare, iar loaptele critice s-au
rispindit
de la o doamna purtd-
toare de Biblie la alta. Nicifamilia ei nu s-a dovedit maiinqelegatoare. Nu avea pe nimeni
;i
a
ficut
gregeala sd creadi
Ceea ce i-a
ficut
ci
el e mai bun
decit erain realitate.
acelei fete a fost ultima
picituri pentru
maica-sa. L-a trimis in
America, in statul Washington, se stea cu a;a-zisul lui tatd. Purtarea lui
l-aindepirtat de Londra lui natale. Singuritatea nise
fali
de Natalie
pe care o simlise dintotdeauna deve-
in sfhrSit realitate.
Biserica e aglomeratd azi, loate rindurile de scaune sunt pline,
adunali si-l sllvim pe Domnul intr-o dupi-amiazdfierbinte de iulie. in fiecare siptimini, de obicei aceiaqi oameni, pe care-i cunosc pe toli qi dupl numele de botez, gi dupi cel de familie. Familia mea e tratatd regegte in acest mic licag al lui Iisus. Sora mai mic[, Cecily, sti lingi mine chiar in primul rind,
iupuind cu minu(ele ei agchiile din banca de lemn. Biserica noastri a primit o finanlare ca sI renovlm interiorul, iar grupul nostru a ajutat
si
se
stringl materialele donate de comunitatea locali. S[pt[mina si oblinem vopsea de la localnici qi sd
asta, misiunea noastri e
pict[m bincile. Mi-am petrecut serile ducindu-mi
de la un magazin
la altul, dupd donalii.
Ca s[ sublinieze parcd inutilitatea acestei misiuni, aud un zgomot, ca gi cum ceva ar fi fost smuls, gi vdd c[ Cecily a rupt o bucati micl de lemn din scaunul ei. Unghiile ii sunt pictate in roz, ca s[ se asorteze cu funda din pia dar, frate, e atit de
stricitoare.
-
Cecily, o
s5:
reparim
astea sdptimAna viitoare. Te rog, nu mai
face aga.
ii
-
iau blind mAna in mdna mea, iar ea se bosumfli un pic.
Pofi
si ne-ajufi
sd
le facem iar frumoase. Ji-ar pl6cea, nu-i
aga?
ii
imi suride si ea, cu un zAmbet adorabil gi gtirb, gi di din cap. Buclele i se leagdni, fbcind-o mindrl pe mama pentru zambesc.
coafura pe care i-a ftcut-o cu ondulatorul, de dimineafi.
in bisericufl,
pastorul aproape qi-a terminat predica, iar pdrinlii mei se fin de mAni, privind drept in fa]i. Transpiralia mi s-a adunat pe git, alunecAndu-mi in stropi lipiciogi pe spate. Cuvintele despre p[cat gi suferinli imi plutesc in cap. E atit de cald aici incAt machiajul mamei a-nceput s6-i luceasc[ pe git gi sd i se-ntindi in cearcine negre in jurul ochilor. Asta ar trebui sI fie ultima sdptimini larl aer condilionat pe care suntem nevoili s-o suportim. S[ fac[ bine sd fie; sau o si md prefac c[ mi-e rdu ca sd evit cuptorul ista.
ridici pentru a sta de vorbi cu solia pastorului. Mama o admir[ mult pe femeia aceasta - cam prea mult, daci mi-ntrebafi pe mine. Pauline, prima doamnl a bisericii noastre, e o femeie durl, cu prea pufini empatie pentru al1ii, aga ci La finalul slujbei, mama se
inleleg de ce mama e atrasi de
ea.
ii fac cu mAna lui Thomas, singurul bdiat de vdrsta mea din Grupul de tineret. Cdnd trece, alituri de intreaga lui familie, in girul de oameni care ies din biseric[, imi face Ei el cu mina. Nerlbditoare si iau o guri de aer proaspit, mi ridic Ei-mi gterg miinile pe rochia bleu. rz
inainte de noi
AnnoTodd t3
-
Poli s-o duci tu pe Cecily la magin6? intreabi tata cu un
z6mbet atotgtiutor.
O si-ncerce s-o faci pe mama si taci, exact ca in fiecare duminic5. E una dintre femeile acelea care continul s[ trincineascl si dupi ce-gi ia de trei ori la revedere. Eu nu semln deloc cu ea in privinta asta. Mai degrabd mi strldui s[ sem[n cu tata, ale cirui cuvinte puline au o insemnitate uriaql. $i qtiu cd tata se bucuri c[ mi-a transmis o mare parte din el, de la temperamentul lui liniqtit pdni la plrul negru gi ochii albastrudeschis, cele mai evidente trisituri, sau pAni la inillime. Adic[ lipsa ei. Amdndoi avem cam un metru qatzeci gi cinci, dar el e un pic mai
lnalt decit mine. Cecily o sI ne deplgeasci pe amAndoi cdnd o si aibi zece ani, aEa ne necijegte mama. Dau din cap spre tata 9i o iau pe sori-mea de mdn[. Merge mai repede decit mine, entuziasmul vdrstei fhcdnd-o s-o taie direct prin ce-a mai rlmas din mul1ime. Dau s-o trag inapoi, dar ea se risucegte spre mine cu un zAmbet uriag pe fa1i, aga ci o iau gi eu la fugl dupn ea. Dim n[vali pe sciri gi ajungem in goanl pe peluz.ir. Cecily fereEte un cuplu de bitrAnei, iar eu rAd cind o aud $pdnd gi aproape d[rimindu-l pe Tyler Kenton, cel mai riuticios b[iat de la bisericl. Soarele striluceEte, aerul fierbinte imi umple plimdnii qi alerg din ce in ce mai repede, fugdrind-o pini clnd se impiedici in iarbi. M[ las in genunchi ca si vid ce-a p[!it. MI aplec gi-i dau la o parte plrul de pe fa16. E foarte aproape si izbucneasci in lacrimi, iar buza de jos ii tremurl violent. Rochila mea... iqi atinge rochia albi cu mdnufele, privind cu atenlie petele de
-
iarbi de pe material. Am stricat-ol
-
iqi ingroapd fala in miinile murdare, iar eu o prind de ele qi i le
ln poal6. Zdmbesc gi-i vorbesc cu blAnde(e. fi spilati, draga mea. - Nu e stricati. Poate ii gterg cu degetul cel mare lacrima care i se rostogoleEte pe obraz.Eaigi trage nasul, fhri sd m[ creadi.
agez
-
Se-ntlmpl[ tot timpul; mie mi s-a-ntdmplat de cel pu{in trei-
zeci de ori, o linigtesc eu, degi spun o minciund.
Colprile gurii i se ridicl ugor
-
gi se
forteazi si nu z1mbeasc[.
Ba nu.
ci
o pdcdlesc. imi incol5cesc un bra( in jurul ei 9i o imi arunc privirea asupra bra{elor ei palide si fiu siguri ci n-am ratat nimic. Totul e-n reguld. imi lin mdna in jurul umerilor ei gi stribatem curtea bisericii, indreptAndu-ne cltre parcare. Pirinlii nogtri vin din direclia aceea, ceea ce-nseamni cd tata a oprit-o intr-un final pe mama din birfit. Se
prinde
trag in picioare.
drum citre casi, stau pe bancheta din spate cu Cecily, desendnd fluturagi in cartea ei favoriti de colorat, in vreme ce tata ii Pe
povesteqte mamei despre problema pe care o avem cu ratonii care
vin la tomberoanele din spatele casei. Tata las[ motorul mergind dupi ce parcheazd pe alee. Cecily mi slruti rapid pe obraz qi se d[ jos de pe bancheti. Mi dau jos gi eu, o imbrdliEez pe mama gi primesc o serutare pe obraz de la tata, apoi trec in scaunul goferului. Thta md privegte.
- Ai grij6, gAndicel. Au iegit o gr[mad[
de oameni pe-afari
odat[ cu soarele.
Ridici mina
Ei o face
streaqini la ochi. E cea mai insorit[ zi pe buni yreme incoace. Pdn[ acum
care avd.zttt-o Hampsteadul de o a fost cald, dar nu si soare. Dau
din cap gi-i promit tatei c-o
se am
grljd. Agtept pini ies din cartier 9i schimb postul de radio. Dau muzica tare qi cAnt fiecare melodie pin[ ajung in centrul oraqului. Scopul meu e se obtin trei gileli de vopsea de la toate cele trei magazine pe care le vizitez. Ag fi
fericiti
gi cu una de fiecare, dar ar
fi ideal si fac
rost de trei ca si putem vopsi totul.
Prima privilie, Marki Paint and Supply, e cunoscutd drept cea mai ieftin[ din orag. Mark, proprietarul, are o reputalie foarte buni in cartier gi md bucur si-l intilnesc. Ajung intr-o parcare aproape goali; doar o maqin[ in stil clasic, vopsitl intr-un rogu-aprins, qi o
r4
inaintedenoi
AnnoTodd ts
dubite
se
afli in toati parcarea. Clidirea e veche, flcutS din sclnduri
de lemn gi dintr-un rigips instabil. Semnul de la intrare e strimb,
iar litera M de-abia se mai vede. Cind deschid uEa de lemn, aceasta scdrfdie gi se aude un clopofel. O pisici sare de pe o cutie de lemn qi aterizeazdin picioare in fala mea. O mAngdi pre! de o clipi, apoi mi apropii de casa de marcat. Pe diniuntru, magazinul e la fel de dezordonat ca pe dinafari Ei, din cauza haosului, nu-l v[d din prima pe biiatul de la casa de marcat. Prezenlalui acolo mi gocheazi pulin. E inalt gi lat in umeri;
bliat care a fbcut sport ani intregi. Mark..., spun eu, chinuindu-mi sl-mi aduc aminte numele
pare genul de
-
lui de familie. Toati lumea ii spune, simPlu, Mark. Eu sunt Mark, aud o voce din spatele sportivului.
-
Mi
pulin intr-o parte gi observ alt b[iat, stind pe scaunul de la birou gi imbrdcat tot in negru. E mai zvelt decit primul, totugi aplec
prezenla lui e mai puternicd. Are p5'rul castaniu-inchis, lung in
pirli,
ii
sunt pline de tatuaje, rispdndite la intdmplare pe pielea bronzatd.. Nu prea imi plac tatuajele, dar in loc si-l critic, nu mi pot gandi decit la faptul c[ toati lumea e bronzati
cu un ciuf in frunte. Brafele
vara, numai eu nu.
-
Nu e el, eu sunt,
se aude vocea
unui al treilea biiat.
Mi uit inspre primul b[iat Ei dau cu ochii
de un puqti de staturl
medie, slibuf, cu o frezi foarte scurti. Eu sunt Mark Junior, s[ gtii. Dac6-l cauli pe babacu', aici.
-
ru
e azi
Cel de-al treilea biiat are qi el tatuaje, dar sunt mai organizate decii cele ale tipului cu plrul vdlvoi, gi are qi un piercing in sprinceani. imi amintesc ci mi-am intrebat familia dacl pot sd-mi pun gi eu un cercel in buric. $i azi imi vine s[ rAd de reacliile lor inspiimintate. El e cel mai bun Mark dintre cei doi, spune biiatul cu plrul
-
ciufi.rlit, cu o voce profundi gi lentl.
Zimbegte
qi
ci ista nu e nici
ln obraji ii apar nigte gropife superbe.
RXd, bbnuind
adevlrul - Ml cam indoiesc de asta, il nec[jesc eu. Izbucnesc cu tolii in rAs, iar Mark fr se apropie de mine, cu un zimbet pe buze. B[iatul de pe scaun se ridicd in picioare. E atAt de inalt, incit prezenta lui devine qi mai puternicI. inainteaz[ qi se posteazi in fala mea. E atrigitor; are trislturi puternice. Un obraz tiios, gene negre, sprdncene groase. Are nasul sublire, iar buzele ii sunt roz-deschis. Mi uit la el, iar el mi privegte fix. - Ce treabi ai cu tata? intreabd Mark. Nu rispund imediat, iar Mark qi sportivul imi arunci priviri ba pe departe
Mi trezesc la realitate si, un pic stAnjeniti cd am fost prinsd holbdndu-mi, imi incep discursul.
mie, ba prietenului lor.
- Am venit din partea Bisericii Baptiste din Hampstead gi m[-ntrebam dacl dorili si ne donali cumva vopsea sau alte materiale. Renovim biserica si ne-ar prinde bine niqte dona!ii... Mi opresc, pentru ci: fermecitorul cu buze roz este adincit in conversatie, goptind ceva prietenilor lui, cu o voce joas6, ca s[ nu-l aud. Apoi
toli
se opresc qi
mi
privesc deodati, zAmbind la unison.
Markyorbeste primul. - Sigur ci putem face asta, spune el. Zdmbetul lui imi amintegte de o felind. Nu-mi dau seama exact de ce.Zimbesc qi eu gi dau si-i multumesc. El se r5'suceqte citre prietenul lui cu corabia imensi tatuatd pe biceps.
- Hardin, cAte cutii sunt acolo? Hardin? Ce nume ciudat; nu l-am mai auzit niciodatS'. Minecile tricoului negru al acestui Hardin acoperi pe jumitate corabia de lemn. E lucrati frumos; detaliile si umbrele sunt superb desenate. Cdnd imi ridic privirea citre chipul siu, oprindu-md o clipi asupra buzelor lui, imi simt obrajii luind foc. Mi fixeaz[, imi observi privirea insistenti. il vad pe Mark gi pe Hardin uitAndu-se unul la celilalt, dar nu aud ce-i gopteqte Mark.
16 inaintedenoi
AnnoTodd 1l
-
Ce zici de-o propunere? spune Mark, dAnd din cap citre
Hardin.
Sunt interesatl s-o aud. Hardin Ista pare amuzant ciudat, dar imi place de el deocamdati.
-
pulin
- $i care-ar fi asta? imi incolicesc degetul in plr gi agtept. Hardin incl mi priveste fix. E ceva rezervat in expresia lui. Simt asta din partea cealalti a magazinului. Am devenit curioasi in privinla acestui
biiat care se striduiegte atAt de rnult sI pari dur. Mi crispez c6nd imi imaginez ce-ar crede pirinlii mei, cum ar reacliona dac[ l-ag aduce acasi. Mama crede c[ tatuajele sunt malefice, dar eu nu gtiu ce sd zic. Nu mi caracterizeazd, dar sunt o formi de exprimare de sine gi, fIrI indoiali, asta e ceva frumos. Mark iqi scarpini obrazul blrbierit. - Daci iegi de doui ori in oraq cu prietenul meu Hardin, ili dau zece galoane de vopsea.
Mi uit la Hardin, care md priveqte cu un zdmbet in colpl gurii. Are nigte buze atAt de frumoase. Trisdturile lui aproape feminine il fac mai atregetor declt imbricdmintea neagri sau p[rul rlvigit. M5-ntreb dacl despre asta $ugoteau. Oare Hardin md place? in vreme ce m[ gindesc la ofert[, Mark mlregte miza: - Orice culoare. La alegere. Din partea casei. Zece galoane. Se pricepe si-gi vdndi marfa. Plescii din limbl. - O singuri intAlnire, ripostez eu. Hardin ride; mirul lui Adam i se miqci atunci cAnd ride, iar gropilele ii apar in obraji. Bine, e foarte, foarte sexy. Nu-mi vine sl cred cI n-am observat cAt e de sexy cind am intrat aici. Eram atdt de contentrat[ in privinla vopselei, incdt nici n-am remarcat ce ochi r-erzi are sub lumina fluorescentl din magazin.
- E bine gi o singurd int6lnire. Hardin igi indeasi mAna in buzunar, iar Mark funs scurt.
se uitS'
la domnul