Logica Computationala Acest curs prezinta Logica Computationala. In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini din documentul original. Arhiva completa de pe site contine 4 fisiere, intr-un numar total de 142 pagini. Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: pdf.
Extras Ce este logica? Logica este ramura filosofiei care se ocupã cu analiza modelelor de raþionament prin care o concluzie este obþinutã dintr-un set de premize, fãrã referire la înþeles sau context (Collins English Dictionary). Logica este studiul inferenþei ºi argumentãrii. Inferenþele sunt reguli de determinare pas cu pas din una sau mai multe propoziþii, cunoscute ca premize, o altã propoziþie, numitã concluzie. O inferenþã deductivã este acea inferenþã care are scopul de a fi validã, atunci când inferenþa este una în care concluzia poate fi adevãratã dacã premizele sunt adevãrate. Toate celelalte inferenþe se numesc inductive (Britanica Cocise Encyclopedia). Ce studiazã logica? Logica lucreazã cu douã componente cheie, pe care orice om de ºtiinþã sau tehnician din domeniul IT le are: abstracþia ºi formalismul. De ce este importantã logica? Logica este o formalizare a raþionamentului. Ea este un limbaj formal pentru deducerea cunoºtinþelor dintr-un numãr mic de premize stabilite explicit (axiome, ipoteze, fapte). Logica asigurã un cadru formal de reprezentare a cunoºtinþelor. Deasemenea, logica separã, într-un argument, structura de conþinut. §1.1 Scurt istoric al logicii Istoric, privind dezvoltarea logicii, se pot distinge urmãtoarele perioade: logica anticã, logica medievalã ºi tradiþionalã, apoi logica modernã (logica computaþionalã). Logica anticã Logica anticã se regãseºte în diverse culturi ºi tradiþii de-a lungul istoriei. Se pot distige douã feluri de sisteme logice în aceste culturi: sisteme de raþionament ilizibile (greu decodabile) care se întâlnesc în multe culturi, ºi 2 Logicã computaþionalã logici inteligibile care se întâlnesc respectiv în cultura greacã, chinezã, indianã, islamicã. Tratarea, sofisticat formalã, a logicii moderne descinde din tradiþia greacã, parþial din Europa, transmisã prin filozofi islamici în Europa medievalã. In logica greacã se regãsesc douã tradiþii logice principale rivale: logica stoicã (logica din ºcoala greacã fondatã de Zeno prin care se credea cã Dumnezeu determinã orice lucru pentru a învinge iar virtutea este suficientã pentru fericire) ºi logica peripateticã (logica discipolilor lui Aristol). Colecþia de lucrãri a lui Aristotel, cunoscutã ca Organon, a fost prima lucrare sistematicã de logicã reprezentatã prin silogisme. Silogismul este o formã de raþionament deductiv care conþine: o premizã majorã, o premizã minorã ºi o concluzie. Un exemplu de silogism: Toþi oamenii sunt muritori.
Premizã majorã Eu sunt un om. Premizã minorã Aºadar, eu sunt muritor. Concluzie Notaþia arãta astfel: OsM EsO EsM EsM se deduce logic OsM ºi EsO In India din ºase ºcoli antice douã au tratat gândirea logicã: - Nyaya - ºcoalã realistã care dezvoltã o schemã rigidã cu cinci componente logice: o premizã iniþialã, un raþionament, un exemplu, o aplicaþie ºi o concluzie; - Vaisheshira – filosofie Budistã idealistã a cãrei analizã se centrazã pe definirea deducþiei logice necesare, cunoscutã ca ºi concomitenþã invariabilã sau pervasiune. China anticã este reprezentatã prin logicienii: Confucius (simbolul culturii chineze), Mozi (ºcoala de Mohism), Chuang Tzu, Hui Tzu, Gongsun Long. ..................................................................................... ..................................................................................... ..................................................................................... Documentul complet de 142 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro
Imagini din documentul complet:
Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro
