Revista editata de Scoala cu clasele I-VIII Cosereni in

Anul II Nr. 1 / 2010

Revista editata de Scoala cu clasele I-VIII Cosereni in cadrul Programului World Vision

Anul II Nr. 1 / 2010

Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului

Revista editata de Scoala cu clasele I-VIII Cosereni in cadrul Programului World Vision

Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului

Nr.1, pagina 2

CENTRUL NAŢIONAL ISSN BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

Bucuresti, 20.05.2010

Farmecul şcolii (Coşereni) = ISSN 2068 – 441X Codul ISSN va fi utilizat conform instructiunilor continute in anexa “ISSN – informatii generale”, respectand Legea nr. 111/1995 republicata si Legea nr. 186/2003, privind promovarea culturii scrise.

Teodora Usurelu Bibliotecar Centrul National ISSN

Nr.1, pagina 3

OBICEIURI SI TRADITII ROMANESTI Traditii si obiceiuri ialomitene Obiceiurile cuprind semnificaţii profunde asupra omului şi relaţiilor lui cu natura, cu lumea înconjurătoare. Astfel, obiceiurile prezintă viaţa socială şi diversele aspecte ale rânduielii ei. În cultura populară tradiţională, obiceiurile formează un capitol important, fiindcă întreaga viaţă a omului, munca lui din timpul anului şi diferitele lui ocupaţii, relaţiile cu semenii şi cu întruchipările mitologice erau întreţesute cu obiceiuri. În folclorul nostru, unele obiceiuri au păstrat până astăzi forme ample de desfăşurare, în care vechile rituri se îmbină cu acte ceremoniale, cu manifestări spectaculoase.

În Bărăganul Ialomiţean Intâlnim obiceiuri cu o arie de răspândire locală, dar şi altele cu o arie de răspândire mult mai largă, toate acestea constituindu-se în calendare populare care organizează viaţa ţăranilor până în cele mai mici amănunte (al agricultorului, al păstorului, al pescarului, al apicultorului, etc.) Aceste calendare nu au fost scrise niciodată ci trăite, memorate şi transmise. În aceste calendare populare sunt încorporate calendarele astrologice, biologice, religioase şi sociale. Ele ţin seama de solstiţii şi echinocţii, dar şi de perioada de împerechere a oilor şi a lupilor, de înfloritul urzicilor, orăcăitul broaştelor şi multe altele, amestecânu-le cu patimile lui Iisus, zilele sfinţilor şi ale morţilor, cu tot ce merită să fie ţinut şi respectat. Aceste sărbători populare au trei funcţii esenţiale: • Întreţin relaţia cu sacrul, abătându-i pe oameni de la cele lumeşti, ajutându-i să-şi reînnoade legăturile cu cele de dincolo. • Reface grupul comunitar, uneori aceste sărbători regrupează tot satul, înlesnind comunicarea directă, pe care se bazează cultura ţăranului. • Pune societatea în acord cu Cosmosul. Folcloristica a grupat, în general, obiceiurile calendaristice în patru cicluri care corespund celor patru anotimpuri: obiceiuri de primăvară, de vară, de toamnă şi de iarnă. Acestea se împart la rândul lor în două mari categorii:

Sarbatorile de peste an cu data fixa • • • • • • • • • • •

6 ianuarie – Boboteaza 1 Martie – Mărţişorul; Baba Dochia 9 Martie – Măcinicii 17 Martie – Alexie; Ziua Şarpelui – Începutul Anului Piscicol 25 Martie – Buna Vestire (Blagoveştenie); Ziua Cucului 23 Aprilie – Anul Nou Pastoral (Sfântul Gheorghe) 24 Iunie – Sfântul Ion de Vară; Sânzienele (Drăgaica) 14 Septembrie – Ziua Crucii 26 Octombrie – Răvăşitul oilor – Sâmedru 25 Decembrie – Crăciunul Colinde si obiceiuri de iarna: steaua, capra, pluguşorul, irozii, colindele cantate

Sarbatori cu data mobila (In raport cu data Pastelui) • • • • • • •

-8 săptămâni +1 zi – Moşii de iarnă -8 săptămâni - Lăsata Secului de Carne; -7 săptămâni - Lăsata Secului de Brânză (Lăsata Secului) -7 săptămâni – Urlalia -1 săptămână + 1 zi – Lazărul (Lăzărelul) -1 săptămână – Floriile Joia Mare - vopsitul, încondeiatul şi potcovitul ouălor

Pastele Joi după Paşte – Paparudele +1 săptămână - Duminica Tomii, Paştele Blajinilor • +3 săptămâni, marţi sau joi - Caloianul / Scaloianul • +40 zile - Ispasul (Înălţarea) • +7 săptămâni - Rusaliile (Naşterea Căluşului în Ajun) • •

Articol realizat de: profesor: Avrigeanu Ecaterina

Nr.1, pagina 4

25 Decembrie – Crăciunul Obiceiurile de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează formează laolaltă ciclul Sărbătorilor de iarnă. Ele păstrează numeroase elemente comune, caracteristice scenariului naşterii rituale, după 365 de zile, a timpului: sacrificiul ritual al porcului la Ignat (20 decembrie), anumal care reprezenta la unele popare ale Antichităţii, spiritual grâului; prepararea alimentelor rituale, în special colacii de Crăciun; abundenţa obiceiurilor şi credinţelor care ilustrau degradarea timpului li crearea stării de haos dinaintea Creaţiei (credinţa că se deschid mormintele şi cerurile pentru a reveni printer cei vii spiritele morţilor, excesele de băutură, mâncare, distracţie, avalanşa cuvintelor şi expresiilor licenţioase, dansul ritual al Periniţei, jocurile groteşti ale unor măşti, etc.); momentul culminant al „sfârşitului” Anului Vechi, al divinităţii adorate şi al Lumii prin Stingerea rituală a luminilor la cumpăna dintre ani, la miezul nopţii de Crăciun sau de anul Nou; naşterea divinităţii şi a timpului prin Aprinderea luminilor; explozia de bucurie, însoţită de îmbrăţişări şi felicitări, că lumea a fost salvată de la pieire; alungarea spiritelor malefice prin strigăte, pocnituri şi zgomote produse de bice, tulnice, buhaie, iluminaţii nocturne, purificarea oamenilor prin stropitul cu apă şi prin scăldarea feciorilor în apa rece a râurilor, curăţirea văzduhului prin alergatul cailor; Colindatul, Pluguşorul, Semănatul, Sorcova, Vasilca.. Vechimea şi suprapunerea sărbătorilor creştine peste cele precreştine, a celor greco-romane şi orientale peste cele autohtone, geto-dace, au dat naştere unei realităţi spirituale unice în Europa, greu de disociat în elementele care auclădit-o de-a lungul mileniilor.

Cine este Mos Craciun? Crăciun, in cultura românească, este un personaj cu trăsături bivalente: are puteri miraculoase, specifice zeilor şi eroilor din basme, dar şi calităţi şi defecte specifice oamenilor. Ca persoană profană, Crăciun este un „om bătrân”, un „păstor bătrân cu barba de omăt”, vecin cu Moş Ajun, fratele său mai mic. Sub influenţa creştinismului, Crăciun apare şi ca figură apocrifă: „s-a născut înaintea tuturor sfinţilor”, este mai mare peste „ciobanii din satul unde s-a născut Hristos” şi altele. Legendele Naşterii Maicii Domnului ne introduc în peisajul etnografic al unui sat pastoral unde trăia Moş Crăciun şi unde avea case mari şi multe grajduri pentru vite. Pe neaşteptate, în acest sat soseşte o femeie necunoscută care, simţind că i-a venit vremea să nască, bate la poarta casei lui Moş Ajun şi îi cere adăpost. Motivând că este om sărac, Moş Ajun o trimite la fratele său bogat, Moş Crăciun. Acesta, neştiind că femeia este Maica Domnului, nu o primeşte sau o trimite să nască în grajdul vitelor. Când Crăciun află că în grajdul său s-a născut Domnul Iisus se căieşte şi îi cere iertare lui Dumnezeu devenind „primul creştin”, „sfântul cel mai bătrân”, „soţul femeii care a moşit-o pe Maria”. Lipsa bunei cuviinţe răsplătită nefiresc cu ridicarea în rang până la omologarea lui Crăciun cu divinitatea din legendele româneşti ascund un mare adevăr istoric: la apariţia creştinismului Crăciun era un zeu atât de venerat încât nu a putu fi exclus cu desăvârşire din Calendarul Popular şi din conştiinţa oamenilor care au adoptat credinţa în Hristos. Prin tot ceea ce face, Crăciun se opune sau împiedică naşterea pruncului Iisus, întrucât venirea Lui presupune mai întâi plecarea (moartea) Moşului. Obiceiurile si tradiţiile contemporane despre „sfântul” Crăciun, despre Moşul cel „darnic şi bun”, „încărcat cu daruri multe” sunt printre puţinele influenţe livreşti pătrunse în cultura populară de la vest la est şi de la oraş la sat.

Nr.1, pagina 5

Colinde de Crăciun - origini şi tradiţii Colindele sunt cele mai importante obiceiuri care se practică şi azi începând din ajunul Crăciunului, şi până în ziua de Anul Nou. Din categoria acestora amintim: colindele de Moş Ajun, colindele de Crăciun, Steaua, Irozii, Brezaia, Pluguşorul, Sorcova, Seara Sfântului Vasile. Colindele amintite, sunt specifice aproape întregului areal românesc. Colindele, însoţesc unele jocuri mimice (brezaie, capră, căluţul) sau sunt comunicate direct de grupurile de colindători. Tematica acestor colinde îmbina aspectele laice cu cele religioase şi abordează principalele domenii ale vieţii satului. Din punct de vedere al modului de desfăşurare, obiceiul de "a colinda" înseamnă de fapt a merge din casă în casă cu diferite urări. Se cântă întâi colinda la uşa sau la fereastră, iar apoi, la cererea gospodarului se intra în casă, unde se cântă "colinda cea mare". Steaua, Irozii şi Vasilca se cântau totdeauna numai în casă. Colindătorii erau răsplătiţi cu daruri tradiţionale.

6 ianuarie – Boboteaza Boboteaza este ultima zi a ciclului sărbătorilor de Anul Nou, marcată în calendarul creştin de celebrarea Botezului Domnului. Este dedicată purificării mediului înconjurător, în special a apelor, de forţele malefice. Sărbătoarea cuprinde motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: local se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se soroceşte vremea şi belşugul holdelor în noul an, se deschide cerul şi vorbesc animalele. Se intalnesc actele de profilaxie şi purificare. La riturile creştine de sfinţire a apei, de botezare a credincioşilor, de scufundare (aruncare a crucii) în apă poporul a adăugat numeroase practici de purificare şi alungare a spiritelor malefice: stropirea, spălatul sau scufundarea rituală în apa râurilor sau lacurilor, împuşcături, strigături şi zgomote, aprinderea focurilor, producerea şi împrăştierea substanţelor urât mirositoare, afumarea oamenilor, vitelor şi anexelor gospodăreşti. Obiceiul se practică şi astăzi în Ialomiţa, în special în satele situate de-a lungul apelor.

La Festivalul -Concurs judetean ,,Astazi s-a nascut Cristos!” -Editia I Scoala cu clasele I-VIII Rosiori, scoala noastra a participat cu ansamblul coral ,,Romaneasca si cu grupul coral ,,Mugurasii”, obtinand locurile I.

La acest festival s-a interpretat un colind local, specific comunei Cosereni: Datoş, Datoş Datoş, Datoş, bunul megieş bătrân, Că afară te cheamă Doi-trei chemători şi-un colindător. Bună veste aduce Precum s-a născut Un Fiu din bună Maică Şi fără de Taica Da ni-L noua Maică Să ţi-L botezăm. În braţe L-am luat Sus L-am ridicat Sus la înaltul cer Ca să stăpânească cerul şi pământul Şi pe voi pe toţi Şi pe noi pe toţi.

Articol realizat de: profesor: Avrigeanu Ecaterina

Nr.1, pagina 6

ZIUA EMINESCU –15 ianuarie- 160 ani de la nastereEMINESCU AZI.................. Orice roman, din orice categorie socială ar proveni, din orice parte a ţării ar fi tresare la auzul unui nume. Acest nume e Eminescu. A scris versuri de o puritate deosebită. Orice poezie a sa, cu câteva excepţii, poate fi citită copiilor de la grădiniţă şi din şcoala primară. Numai un om capabil din de vedere literar artistic şi integru putea scrie: ,,Revedere”, Lacul”, Ce te legeni”, La steaua”, Epigonii”, Scrisorile”, Geniu pustiu”, Pe lângă plopii fără soţ”, Luceafărul” etc. Toţi au auzit la noi de Eminescu şi au un respect deosebit pentru el. Totuşi, e suficient aceasta? Poate ar trebui să punem accent nu pe răspândirea numelui său ci pe lumânarea operei şi a sensurilor creaţiei sale? Dar cum putem face aceasta într-o epocă a inculturii, amorţită în clişee şi cotidian? Când vine vorba de imaginea lui Eminescu tuturor ne vine în minte imaginea ce ne-a marcat anii de şcoală – tânărul răvăşit, de o frumuseţe aparte, însoţit de închipuirea florilor de tei şi a ramurilor plângăcioase. Aceasta însoţeşte referatele şi comentariile pe care elevii le învaţă papagaliceşte. Acum, în preajma zilei sale de naştere, 15 ianuarie, trebuie să utilizeze binecunoscutele sintagme: ,,poet naţional şi universal”, poet nepereche”, luceafărul poeziei romaneşti”, geniul poeziei romaneşti”. Acestea, da, e clar că au devenit clişee... Se pare că Eminescu are nevoie de o nouă reinventare. Poate ar fi mai bine să nu mai încercăm în fiecare an să-l slăvim fără a ne interesa, de fapt, creaţia să. Propun ca de ziua să să citim câte o poezie fiecare, nu o poezie ci o strofă, nu o strofă ci un vers, nu un vers ci un titlu ce ne-a plăcut din opera să şi să putem spune adevărat – Eminescu a scris... ci nu Eminescu şi atât.

Prescolari, elevi si cadre didactice din Scoala cu clasele I-VIII Cosereni au comemorat 160 de ani de la nasterea marelui poet national printr-o masa masa rotunda urmata de un program literarartistic.

,,Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar.” (M. Eminescu) Articol realizat de: profesor: Stroe Constanta

Nr.1, pagina 7

ACESTA A FOST EMINESCU I . Repere biografice eminesciene S-a născut la 15 ianuarie 1850 la Botoşani, ca al şaptelea copil din cei unsprezece ai căminarului Gheorghe Eminovici şi ai Ralucăi, născută Juraşcu. Copilăria şi-o petrece la Ipoteşti, în apropierea oraşului Botoşani, unde îşi începe studiile, le continuă la Cernăuţi, unde în 1860 absolvă şcoala primară şi urmează două clase gimnaziale. În anul 1866 debutează cu poezia La mormântul lui Aron Pumnul, publicată într-o broşură editată de elevii gimnaziului unde îşi făcea studiile. La 28 februarie / 9 martie 1866 publică în revista Familia poezia De-aş avea, iar Iosif Vulcan, conducătorul revistei îi schimbă numele din Eminovici în Eminescu. Între 1866 – 1869 cutreieră Transilvania şi Muntenia, ca sufleor şi copist în trupele de teatru ale lui Iorgu Caragiale şi Pascali sau la Teatrul Naţional din Bucureşti. În perioada 1869 – 1872 studiază la Viena, unde îl cunoaşte pe Ioan Slavici. (1872 – 1874) va studia la Berlin; din 1870 începe să publice si în revista Convorbiri literare a Societăţii Junimea din Iaşi. Iasi -director al Bibliotecii Centrale, profesor la Institutul Academic, revizor şcolar şi redactor la Curierul de Iaşi ; din această perioadă ieşeană datează prietenia lui cu Ion Creangă. Din 1877 până în 1883 va locui la Bucureşti, unde este redactor la ziarul Timpul , alături de Ioan Slavici şi de I.L. Caragiale. În decembrie 1883, îi apare la Editura Socec, sub îngrijirea lui Titu Maiorescu, volumul Poesii. Perioada 1883 – 1889 este marcată de suferinţă, o perioadă în care momentele de boală alternează cu cele de luciditate; La 15 iunie 1889, poetul trece în lumea umbrelor, lăsând în urma sa o creaţie care va face din el cel mai mare poet al românilor.

II. Etapele creaţiei eminesciene Etapa I (1866 – 1870) cuprinde creaţiile de adolescenţă influentata de înaintaşi: De-aş avea, La Bucovina, Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie... Etapa a II-a (1870 – 1877)- îmbogăţire şi diversitate tematică: Venere şi Madonă, Epigonii, Mortua est, Călin (file din poveste), Sara pe deal... Etapa a III-a (1877 – 1883)-faza deplinei maturităţi artistice: Singurătate, O, rămâi…, Pe aceeaşi ulicioară, Scrisorile, Luceafărul, Pe lângă plopii fără soţ, Glossă, Odă ( în metru antic)...

III. Teme şi motive eminesciene Teme - Concepţia despre poezie - Istoria şi mitologia - Folclorul - Natura şi iubirea - Societatea contemporană decăzută Mituri: - Mitul genezei şi al morţii universului - Mitul geniului şi al condiţiei creatorului - Mitul zburătorului (erotic) - Mitul oniric Motive: - Motivul îngerului şi al demonului - Motivul codrului - Motivul dorului - Motivul visului şi al somnului

IV. Eminescu - omul Omul acesta a trăit, mai ales des mâhnit, mai rar vesel, într-un cerc foarte restrâns de prieteni. Dar era şi un om ciudat! El îşi făcea o plăcere din necaz şi din durere o voluptate. Dacă n-avea vreo supărare şi-o căuta; dacă nu venea să-l întâmpine durerea din afară, el ştia să şi-o scormonească singur din rărunchi. ( I.L. Caragiale) Eminescu era bun, blând la vorbă, modest, simpatic. Pentru poporul de jos el avea o dragoste şi o milă nemărginită. Cu oamenii din popor se înţelegea mai bine decât cu toată lumea noastră cultă şi semicultă; o vară întreagă o petrecea la o stână în tovărăşia câtorva ciobani. Eminescu era omul cel mai puţin personal din câţi am cunoscut. (Iacob Negruzzi)

V. Eminescu şi posteritatea A vorbi de poet este ca şi când ai striga într-o peşteră vastă… Nu poate să ajungă vorba până la el, fără să-i supere tăcerea. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harpă şi să legene din depărtare delicata lui singuratecă slavă. (Tudor Arghezi) Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale. (George Călinescu) Articol realizat de: profesor: Gliga Luta

Nr.1, pagina 8 150 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMAN

Solemnitatea deschiderii Adunării Ad-Hoc din Ţara Românească

Alexandru Ioan Cuza (Alexandru Ioan I) -n. 20.03.1820 Galati (Barlad) -d. 15.05.1873 Heidelberg (Germania)

- fondatorul

României moderne, domnul Unirii, - primul domn al României (1859-1866)

Trupe ruseşti au înaintat prin Moldova şi Ţara Românească spre Turcia 1853–1854 având pretext eliberarea Locurilor Sfinte (Ierusalim şi Bethleem) Armatele Turciei, Angliei, Franţei şi Sardiniei au contraatacat, declanşând războiul numit ,,Războiul Crimeii” 1853 - 1855. În acest război au fost utilizate arme şi tehnici de luptă moderne, deosebit de distructive, la care s-a adăugat şi clima deosebit de aspră.

Înfaptuirea unirii: 1857 – se convoacă divanurile ad-hoc la Iaşi si Bucureşti, prin care se cere opinia poporului român în legatură cu unirea; 1858- marile puteri europene (Franta, Anglia, Prusia, Austria, Imperiul Otoman) s-au reunit la Paris pentru a analiza cererile românilor şi au hotărât să accepte o unire formală a Ţarilor Române, sub numele de “Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei”; 1859 - s-au organizat alegeri in Tarile Romane : la 5 ianuarie, la Iaşi, a fost ales domn al Moldovei colonelul Alexandru Ioan Cuza; la 24 ianuarie, la Bucureşti, a fost ales domn tot Alexandru I.îoan Cuza. La 24 ianuarie 1859, prin dubla alegere a lui Cuza ca domn la Iaşi şi Bucureşti românii au infaptuit o unire adevarata si nu una formală, aşa cum voiau marile puteri.

Graniţele Principatelor Unite Rãzboiul Crimeii( 1853-1854) a fost un rezultat al contradicţiilor dintre Marile puteri şi a avut importante consecinţe pe plan european: • Infrângerea Rusiei a creat un nou echilibru pe continent; • Problema româneascã a fost tratatã ca problemã

europeanã.

• Prin Tratatul de pace încheiat la Paris la 18 / 30 martie

• • • •

1856, Principatele Române erau situate sub garanţia colectivã a Puterilor semnatare ale actului internaţional. Franţa susţinea înfãptuirea Unirii sub un principe strãin; Pentru Unire s-au pronuntat Rusia, Prusia si Sardinia; Anglia nu s-a pronuntat, problema rãmânând deschisã. Împotriva Unirii au fost de la început, Turcia si Austria, pentru cã fiecare avea sub stãpânire teritorii româneşti.

Nr.1, pagina 9 Cuza a purtat tratative foarte dificile pentru recunoasterea unirii de catre Marile Puteri, timp de 2 ani; Noul stat national s-a numit Romania, avand capitala la Bucuresti(1862) Cuza a realizat numeroase reforme: reforma agrara(1864), aproape 500 000 de tarani au primit cate o bucata de pamant in proprietate; S-a dat legea invatamantului care prevedea ca invatamantul primar devenea gratuit si obligatoriu in Romania; S-au infiintat primele universitati : la Iasi(1860), la Bucuresti(1864); Alte legi din acea vreme au condus la buna organizare a armatei, la buna gospodarire a finantelor tarii, la modernizarea activitatii judecatoresti; 1866 – Cuza a fost nevoit sa abdice, plecand din tara si murind departe de ea(1873). In prezent, osemintele lui Cuza odihnesc in biserica “Trei ierarhi” din Iasi.

HORA UNIRII Vasile Alecsandri

Hai sa dam mâna cu mâna Cei cu inima româna, Sa-nvârtim hora fratiei Pe pamântul României! Iarba rea din holde piara! Piara dusmania-n tara! Între noi sa nu mai fie Decât flori si omenie! Mai muntene, mai vecine, Vina sa te prinzi cu mine Si la viata cu unire, Si la moarte cu-nfratire! Unde-i unul, nu-i putere La nevoi si la durere. Unde-s doi, puterea creste Si dusmanul nu sporeste! Amândoi suntem de-o mama, De-o faptura si de-o seama, Ca doi brazi într-o tulpina, Ca doi ochi într-o lumina.

Într-o şedinţă secretă a Adunării, deputatul Vasile Boierescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru I. Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Astfel s-a făcut primul pas către definitivarea Unirii Principatelor Romane.

Amândoi avem un nume, Amândoi o soarta-n lume. Eu ti-s frate, tu mi-esti frate, În noi doi un suflet bate! Vin' la Milcov cu grabire Sa-1 secam dintr-o sorbire, Ca sa treaca drumul mare Peste-a noastre vechi hotare, Si sa vada sfântul soare Într-o zi de sarbatoare Hora noastra cea frateasca Pe câmpia româneasca!

(Theodor Aman - Proclamarea Unirii)

Articol realizat de: profesor: Sima Ionut

Nr.1, pagina 10

MINTE SANATOASA IN CORP SANATOS "Mens sana in corpore sano!" - Cu siguranţă aţi auzit acest dicton aparţinând latinilor. Sfaturi: A face mişcare înseamnă un mod de viaţă sănătos pe lângă o alimentaţie sănătoasă şi o igienă adecvată. Poţi să te mişti fără niciun cost material în propria casă făcând exerciţii simple, aşa cum vedem în emisiunile matinale, exerciţii care nu necesită un spaţiu larg. Concret, vorbim despre abdomene, genuflexiuni, rotiri de braţe, mersul piticului, fandări fata-spate şi fandări laterale.Un tip de mişcare la îndemâna oricui este alergatul în parc sau jogging-ul, într-un moment al zilei de tine ales. Renunţă la privitul la televizor şi dedica acele minute sau ore acestei activităţi. Din proprie experienţă îţi spun că te vei simţi mult mai bine, mai vioi. Şi vei fi surprins să vezi câţi tineri, şi nu numai, au ales acest stil de viaţă. Unii aleargă pentru că ţin un regim alimentar şi vor să dea câteva kilograme jos, alţii aleargă pentru a-şi menţine tonusul. Dacă e vara şi ştii să înoţi, profita de mare sau de ştranduri şi înoată. Îţi vei pune în mişcare toţi muşchii. Stiati ca… Grecii din Antichitate sunt cunoscuţi pentru jocurile sportive pe care le organizau şi care astăzi sunt cunoscute sub denumirea de Jocurile Olimpice. De ce oare, tocmai din acele vremuri, se promova mişcarea, sportul? Pentru că în special bărbaţii aveau nevoie să fie puternici, sănătoşi, viguroşi, pregătiţi să facă faţă în războaie. Grecia avea nevoie de populaţie sănătoasă. Educaţia fizică în şcoală Avem nevoie să fim sănătoşi, să facem faţă unor maladii la care un organism cu "defecte" nu ar fi imun. Promovarea sportului în rândul copiilor este esenţială. Copiii care sunt talentaţi şi iubesc un anumit sport pot face chiar performanţă, iar cei care suferă de anumite afecţiuni nu trebuie daţi la o parte. Aceştia din urmă trebuie îndrumaţi către sporturi ce nu îi solicită foarte mult fizic. În programul unui copil trebuie să-şi facă loc şi mişcarea, esenţială pentru dezvoltarea lui fizică.

Să explicăm de ce obiectul pe care fiecare dintre noi îl studiem sau l-am studiat în şcoală se numeşte "Educaţie fizică". Educaţia primită de la părinţi şi profesori am putea-o defini "educaţie morală", deci ne formăm din punct de vedere moral, ne formăm caracterul după nişte principii solide de viaţă care să ne recomande pe mai departe. Aceasta educaţie este completată de educaţia fizică. Nu poţi avea pe deplin o gândire sănătoasă dacă organismul tău nu cunoaşte mişcarea, exerciţiul fizic. Aceste două elemente se completează pentru a rezulta omul cu adevărat integru. Spuneam că pe lângă mişcare important este să avem şi o alimentaţie echilibrată şi o igienă a corpului adecvată. Să mănânci echilibrat înseamnă să mănânci atât cât trebuie, nu prea puţin astfel încât să simţi foame şi nu prea mult încât să simţi că nu te mai poţi ridica de la masă. Am ţinut să precizez acest lucru întrucât oamenii din ziua de astăzi mănâncă în faţa televizorului, pe stradă, în picioare. Nu degeaba apar spoturi de genul: "Excesul de sare, zahăr şi grăsimi dăunează grav sănătăţii!" sau "Consumul excesiv de alcool dăunează grav sănătăţii!" sau "Fumatul poate ucide!" Igiena corporală este un subiect important. O bună prietenă de-ale mele spunea aşa: "Apă şi săpunul sunt sfinte." Curăţenia e ca o carte de vizită a ta. De asemenea, trebuie să înţelegem că medicii, în general, sunt prietenii noştri. Nu ocoliţi un cabinet stomatologic, un cabinet oftalmologic, efectuaţi examene medicale de rutină pentru a preveni, mai degrabă decât pentru a trata diferite afecţiuni. Deviza fiecăruia ar trebui să fie "Vreau să trăiesc sănătos!" pentru că în felul acesta ne dăm importanţă nouă înşine, dar şi celor la a căror sănătate ţinem. In cadrul Cercului de ,,Dans sportiv” elevii scolii isi intaresc conditia fizica si capata deprinderi si abilitati specifice.

Articol realizat de: Director, profesor Toma Margareta

Nr.1, pagina 11

EDUCATIA FIZICA IN VIATA SCOLARULUI Orarul elevilor europeni ar trebui să includă, săptămânal, cel puţin trei ore de educaţie fizică. Conform unui raport al Parlamentului European, numărul orelor alocate educaţiei fizice în şcoli a scăzut, din 2002, până în prezent, de la 121 de minute, la 109 minute pe săptămână, în condiţiile în care un sfert dintre copiii din UE, suferă de obezitate.

Toti parintii stiu astazi ca sportul este bun pentru sanatate si mai ales ca este indispensabil dezvoltarii armonioase a copilului. Un copil sportiv este mai sanatos. Exercitiile fizice il fac sa transpire abundent, favorizand si accelerand eliminarea toxinelor care otravesc organismul. Nu avem intentia de a spune multe despre sport neavand nici spatiu si nici priceperea necesara.

Pediatrul de familie, medicul scolar, medicul sportiv si profesorul de educatie fizica sunt cei care stabilesc Deputaţii de la Strasbourg au recomandat statelor daca un copil este apt pentru a practica un anumit membre să utilizeze fondurile structurale pentru a sport; pentru cei la care se impun exercitii pentru redezvolta unităţile sportive din şcoli şi să elaboreze un cuperare a unor defecte neuromotorii, indicatiile se cadru legislativ, care să ajute creşterea investiţiilor fac in colaborare cu neuropsihiatrul si medicul spepentru activităţile sportive ale tinerilor. cialist de cultura fizica si medicala. De la 6 la 11 ani este varsta de inflorire a posibilitatilor fizice ale coDezvoltarea armonioasa a organismului prin pilului. educatia fizicari conceptuale Educaţia fizică vizează dezvoltarea armonioasă a organismului, întărirea sănătăţii şi cultivarea unor calităţi fizice. Este primul “gen de educare”, care îşi exercită influenţa asupra organismului. Educaţia fizică vizează latura biologică a fiinţei umane. Este acţiunea care priveşte toate vârstele umane, ea răspunde unei duble trebuinţe: Individuală socială, adică: • starea de sănătate a organismului uman, • prelungirea duratei vieţii omului. În sistemul valorilor unei societăţi, sănătatea biologică este una din valorile vitale care se intersectează cu sănătatea naturii şi sănătatea mintală a omului. Prin această dublă necesitate, educaţie fizică şi este condiţionată ereditar şi ambiental. Această dimensiune a educaţiei urmăreşte: • întărirea sănătăţii şi călirea organismului; • formarea şi dezvoltarea deprinderilor de bază şi a calităţilor fizice a mişcărilor: forţa, rezistenţă, viteza, îndemânare; • formarea şi dezvoltarea unor trăsături de voinţă şi: simţul dreptăţii, curajul, stăpânirea de sine, cinstea... • formarea deprinderilor igienico-sanitare. Scopul educaţiei fizice: • consolidarea sănătăţii, a capacităţii de muncă; • perfecţionarea calităţilor motrice; • dezvoltarea armonioasă a organismului; • formarea calităţilor morale;

Scopul exercitiilor fizice nu este de a-1 face sa dobandeasca forta, ci de a-i dezvolta "tonusul de sustinere", adica de a-i cali o musculatura capabila sa-i sustina scheletul si de a-i ajuta dezvoltarea armonioasa a scheletului. Sportul este cel mai bun mijloc de a lupta impotriva prejudiciilor vietii scolare, indeosebi contra deformarii coloanei vertebrale, care constituie o boala profesionala a scolarului.

Articol realizat de: Profesor Stan Stefan

Nr.1, pagina 12

CE AER RESPIRAM? Într-o lume în care ne simţim invadaţi de poluare, într-o lume în care nu se mai opresc combinările între viruşi sau bacterii şi ne simţim depăşiţi de a ţine situaţia sub control, organismul nostru strigă după ajutor.

MUCEGAI

Cât de sănătos eşti tu ? Dar familia ta? Cât de sănătoşi sunt copiii ce se nasc? Cunoaştem foarte bine care este bază pentru un organism sănătos: alimentaţie echilibrată, sport şi mult aer...încercam pe cât posibil să le respectăm , dar de fiecare dată ne izbim de aceeaşi problemă: CALITATEA LOR. Ne confruntăm cu alimente injectate, cu un aer poluat şi bineînţeles ca rezultat al celor două cu un organism lipsit de energia de a mai face sport.... În concluzie nici una din cele trei” cărămizi” de bază pentru sănătate nu sunt aşezate temeinic. Aerul curat este vital pentru organism, şi este important pentru tine şi familia ta. Deci ar trebui să fie cel mai bun care se poate. Uneori, este doar un miros persistent, sau un soţ care încă nu a renunţat la obiceiul de a fuma. În unele cazuri aerul este un miros insuportabil datorită mucegaiului sau a diferitelor bacterii care se dezvolta în subsol şi nu numai. Aer poluat din spaţii închise = 70 % din boli ( Agenţia Pentru Protecţia Mediului din SUA (EPA), după măsurătorile efectuate susţine că poluarea din spaţiile închise este de cinci ori până la zece ori mai mare decât cea din aerul liber.) Bacteriile depuse pe diverse suprafeţe şi particulele nocive din aerul locuinţei dumneavoastră = ne transforma vrem nu vrem, organismul într-un receptor sigur pentru toate acestea, cu un efect negativ imediat,mediu sau pe termen lung.

MICROORGANISME

ALERGENI

VIRUS

Doriţi să trăiţi într-un mediu sănătos, să nu mai existe îmbolnăviri inexplicabile, oboseala acută, care vă răpesc din puterea şi timpul petrecut împreună cu familia sau prietenii. Toate acestea nu vă sunt indiferente şi de aceea merită să citiţi mai departe ... Ştiţi că nu sunteţi singura persoană a cărei sănătate este afectată zilnic de această problemă, indiferent unde vă aflaţi - acasă, la scoala, sau în maşină. În zonele urbane, problemele de mediu afectează, în mare măsură, calitatea vieţii oamenilor dar în egală măsură şi a alimentelor. Se evidenţiază din analiza aspectelor demografice o tendinţă de degradare a mediului în zonele urbane. Se evidenţiază de asemenea o scădere considerabilă a vârstei mortalităţii şi o creştere a malformaţiilor, a bolilor irecuperabile ce afectează la nivelul genomului, precum şi o scădere a ratei natalităţii. Toate acestea fac, ca ţara noasra să fie una dintre ţările cu cea mai mare rata de poluare din Europa. Cauzele sunt multiple: de la industrializarea forţată din epoca comunistă, până la defrişările masive de păduri de la începutul anilor '90. ..dar acestea au fost doar începutul...despre ele s-au scris pagini întregi, dar se pare că toate au fost doar cuvinte aşternute pe hârtie sau mai mult spuse prin intermediul mai multor surse în scop de mediatizare personală.....SPUNEŢI STOP! Aerul a fost mult timp considerat o substanţă simplă. În 1778, savantul francez Antoine Laurent de Lavoisier a descoperit că aerul este compus dintr-o mixtură de două gaze, pe care le-a denumit oxigen şi azot. Lavoisier a fost numit tatăl chimiei moderne. El a făcut nişte experimente remarcabile, dar a fost activ şi în afacerile interne ale ţării sale. Fiind aristocrat, a investit într-o companie privată angajată de guvern pentru colectarea impozitelor. Din averea sa a construit un imens laborator, unde a şi făcut descoperirea în privinţa aerului. În ultimii 200 de ani industrializarea globală a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Arderea cărbunelui şi a gazului metan a dus la formarea unor cantităţi enorme de dioxid de carbon şi alte gaze, mai ales după ce la sfârşitul secolului trecut a apărut automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantităţi mari de metan şi oxizi de azot în atosferă.

Nr.1, pagina 13 Arderea în aer decurge mai lent decât în oxigen. Motivul este următorul: oxigenul din aer este diluat cu azot, iar azotul nu întreţine arderea. Pentru a se aprinde o substanţă trebue să fie încălzită până la o anumită temperatura, numită temperatura de inflamabilitate. Pentru a iniţia arderea este necesar: 1. a încălzi substanţa până la temperatura de inflamabilitate; 2. a asigura accesul oxigenului; Putem stinge focul prin acoperirea locului arzând cu o plapumă, pânza de cort, sau alt material aflat la îndemână. Cu apă se sting doar obiectele ce „primesc” apă, de exemplu lemnul, cărbunele. Apa răceşte obiectul inflamabil şi vaporii ei întrerup accesul aerului. Cu apă nu poate fi stins petrolul arzând. Flacăra se va mări, deoarece petrolul, fiind mai uşor decât apă, se va întinde pe suprafaţa acesteia. În caz de incendiu se foloseşte stingătorul de foc, care izolează şi răceşte obiectul ce arde. Formarea ozonului: Acum un miliard de ani, algele albastre-verzi au început să folosească energie solară pentru a descompune moleculele de H2O şi CO2 şi pentru a le recombina în compuşi organici şi oxigen molecular (O2). Această transformare bazată pe energia solară poartă numele de fotosinteză. O parte din oxigenul rezultat în urma fotosintezei combinat cu carbonul organic au recreat molecule de CO2. Oxigenul rămas, acumulat în atmosferă a creat un dezastru ecologic în ce priveşte organismele anaerobe. Pe măsură ce cantitatea de oxigen din atmosferă a crescut cea de CO2 a scăzut. În atmosfera superioară o parte din moleculele de oxigen au absorbit energie de la razele ultraviolete ale soarelui şi s-au transformat în oxigen atomic. Aceşti atomi combinaţi cu oxigenul molecular rămas au format molecule de ozon (O3) care absorb eficient razele ultraviolete. Acest strat fin de ozon acţionează ca un scut protector al planetei improtriva razelor ultraviolete. Cantitatea de ozon necesară pentru protejarea Pământului de razele ultraviolete nocive variază intră 200 şi 300 nanometri (nm) şi se crede că există de peste 600 milioane de ani. Atunci nivelul de oxigen era aproximativ 10% din concentraţia actuală din atmosferă. Înainte de acest moment existenta vietei era posibilă doar în ocean. Prezenţa ozonului a dat organisemlor ocazia să evolueze şi să trăiască pe uscat. Ozonul a jucat un rol semnificativ în evoluţia vietei pe pământ şi datorită ozonului există viaţă aşa cum o ştim azi.

La fel ca şi oxigenul O2, ozonul O3 e alcătuit din atomi ai elementului chimic oxigenul şi reprezintă modificaţii alotropice ale elementului oxigen. Având un conţinut diferit al moleculelor, poseda proprieteti diferite. Astfel oxigenul este inodor, iar ozonul are un miros specific. În timpul furtunilor, când fulgeră se formează mici cantităţi de ozon din oxigen şi de aceea după ploaie se simte un miros de prospeţime. În laborator ozonul se obţine din oxigen cu ajutorul unui aparat numit ozonizor ce are la baza fenomenul descărcării electrice. În cantităţi mici ozonul e de folos oamenilor din cauză că el distruge bacteriile din atmosferă, le oxidează. Dar în cantităţi mari el devine toxic şi pentru oameni - care pot muri dacă în aer se afla mai mult de 1% ozon. Stratul de ozon dacă ar fi adunat compact pe suprafaţa pământului, ar constitui doar 3 mm. Dar cu toate că pare infimă, această cantitate de ozon are o importanţă enormă. Zona de aer în care se găseşte ozonul are grosimea de circa 10 km şi este situată la înălţimea de 25 – 30 km de la suprafaţa Pământului. Stratul de ozon protejează suprafaţa Pământului de radiaţiile ultraviolete solare, lipsa lui ar însemna sfârşitul vieţii pe Pământ! Poluarea aerului este adesea vizibilă sub forma fumului din hornuri şi a gazelor de la ţevile de eşapament ale maşinilor. Fumul este un amestec de gaze şi chimicale şi poate deveni mai toxic sub acţiunea soarelui puternic, datorită unei reacţii chimice provocate de lumină. Smogul care rezultă are un miros neplăcut şi provoacă lăcrimarea. Mai demult el învăluia Londra în timpul iernii, când în fiecare casă ardeau focuri de carbune. Aerul atmosferei terestre contine: • oxigen 1/5 dupa volum (21%), •azot (in greaca inseamna ,,fara viata”) (78%), •gaze inerte (0.94%) argon (Ar), neon (Ne), cripton (Kr), xenon (Xe, heliu (He) •dioxid de carbon (0.03%). Pe masura indepartarii de suprafata pamantului, compozitia aerului se schimba, cam dupa 10 km inaltime. Elevii scolii descopera tainele mentinerii unui aer sanatos Articol realizat de: Profesor Tanase Mioara

Nr.1, pagina 14

PASTILA DE SANATATE Paracetamolul se metabolizează la nivelul ficatului în metaboliţi ce prezintă efecte toxice hepatice dacă medicamentul este administrat în doze mari, pe stomacul gol, la alcoolici sau dacă pacienţii prezintă afecţiuni hepatice sau renale. Efecte hepatotoxice pot apărea şi la supradozare moderată, de aceea, doza zilnică administrată nu trebuie să depăşească 4 g pe zi în cazul adulţilor. Stresul modifica procesele metabolice ale organismului, perturba starea generală de sănătate, determinând tulburări fizice şi psihice. Stresul inf luenţeaz ă acţiunea m edicam entelor administrate. Tratamentul ulcerului gastro-duodenal cu medicamente ce contin antihistaminice H2 nu se intrerupe brusc, ci gradat, deoarece determina agravarea afectiunii, ajungand chiar la perforare. Obezitatea este un factor de risc pentru apariţia afecţiunilor hepatice. La pacienţii cu diabet este contraindicat consumul de alcool, deoarece folosit în mod regulat scade eficacitatea medicamentelor ce conţin: Glibenclamid, Tolbutamid, Glipizid, Gliquidon, Gliclazid, Glimepirid, iar consumul ocazional poate produce comă hipoglicemică. Farmacistul poate sa elibereze un alt medicament decat cel prescris pe reteta in cazul in care cele doua produse medicamentoase au aceeasi substanta activa, aceeasi contraindicatie si sunt bioechivalente. Alcoolul, consumat abuziv, suprima activitatea creierului şi a sistemului nervos şi poate avea efecte negative la nivelul ficatului, pancreasului şi sistemului cardiovascular. Vârstnicii au o sensibilitate particulară faţă de medicamentele ce au acţiune deprimantă la nivelul Sistemului Nervos Central: spre exemplu, diazepam, nitrazepam şi faţă de cele care sunt iritante cutanate. Simptomele artritei reumatoide: durerea şi inflamarea încheieturii se agravează dimineaţa şi se ameliorează de-a lungul zilei. Asocierea antihipertensivelor şi/sau diureticelor cu antiinflamatoare nesteroidiene determina scăderea efectului hipotensiv şi retenţie hidro-salina.

Alimentatia sanatoasa (Partea I -Legume si fructe- ) Există o varietate de legume şi fructe de-a lungul anului de care este bine să profităm pentru că organismul nostru să beneficieze de nutrienţii necesari funcţionarii optime şi pentru menţinerea stării de sănătate la un nivel cât mai bun. Consumate atât în stare proaspătă, ca atare, în salate, sub formă de sucuri, cât şi gătite în diverse moduri, legumele şi fructele oferă energie, cresc imunitatea şi reprezintă o sursă naturală de vitamine, minerale, enzime, proteine, glucide şi lipide. Carenta principalilor nutrienţi determina tulburări ale funcţionarii unor organe şi aparate, deficit care, deseori, este suplinit prin administrarea unor suplimente nutritive. Pentru că este sezonul lor (al nucilor, morcovilor, strugurilor, rădacinoaselor etc.), am făcut o scurtă descriere a compoziţiei din punct de vedere nutritiv şi al beneficiilor pentru sănătate, obţinute când sunt consumate adecvat. Morcovii contin in cantitate mare caroteni (o parte din acestia se transforma la nivelul ficatului in vitamina A), iar cel mai important constituent este beta-carotenul. Carotenii se gasesc in legumele de culoare portocalie si verde inchis, precum: varza, cartofi, dovlecei, spanac si in fructe: mango, pepene, caise, piersici, grepfrut. Mai contin: carbohidrati (fibre), grasimi, minerale: potasiu, sodiu, calciu, fosfor, magneziu, vitamine: A, C, B6, B3, acid folic si apa. Morcovii au proprietati antioxidante, anticanceroase, antiulceroase, antidegenerative, imunostimulente, ofera protectie solara la nivelul pielii si ochilor, previn aparitia cataractei, mentin sanatosi dintii si gingiile. Deficitul de-termina tulburari ale vederii, mai ales in acomodarea vederii la intuneric. Principiile existente in morcovi au proprietati laxative, hipocolesterolemiante si de prevenire a arteriosclerozei. Ţelina conţine proteine, carbohidraţi: fibre, glucoză, fructoza, grăsimi: cea mai mare pondere este de acizi graşi polinesaturati, minerale: sodiu, potasiu, magneziu, calciu, fosfor, fier, zinc, mangan, seleniu, ioduri, vitamine: A, C, D, E, K, B1, B3, B6, B12. Consumul preparatelor cu ţelină creşte imunitatea, are efect antioxidant şi antiinflamator, este protector cardiovascular, normalizează valorile colesterolului din sânge.

Nr.1, pagina 15 Păstârnacul conţine carbohidraţi: Se ştie că în mare parte, o piele sănătoasă amidon, zahăr, fructoza, fibre, necesita o îngrijire şi totodată o hrănire atentă, glucoză, grăsimi: acizii nesaturaţi pentru a rezista capriciilor vremii şi nu numai.Pe şi sterolii predomina, minerale: lângă cremele şi loţiunile care ajuta pH-ul pielii sodiu, potasiu, calciu, magneziu, fosfor, fier, zinc, noastre să rămână la nivelul normal şi cu care seleniu, mangan, ioduri, vitamine: A, C, D, E, K, suntem deja familiarizaţi, consumul de fructe şi B1, B6, B12, acid folic, acid pantotenic, caroteni. legume poate contribui la aspectul sănătos al pielii. Păstârnacul este recunoscut, faţă de alte Constatările cercetătorilor din Regatul Unit releva rădăcinoase, pentru conţinutul ridicat în fibre (de faptul că o piele ce are culoarea roz, galbenă sau aceea este indicat în curele de slăbire, în menţinerea este luminoasă, este o piele sănătoasă. Felul în care normală a tranzitului intestinal), vitamine din arata pielea organismului nostru vorbeşte multe complexul B (folosit pentru prevenirea dementei şi despre cât de sănătoşi suntem. Alimentaţia bogată pentru afecţiunile neurologice) şi vitamina E, acid în legume şi fructe oferă un aport considerabil folic (este recomandat femeilor însărcinate). vizibil asupra pielii noastre, menţinând-o sănătoasă. Datorită conţinutului ridicat în potasiu, păstârnacul Tonurile de galben ale pielii sunt date de pigmenţii are efecte de reglare a presiunii arteriale. Mai este carotenoidelor pe care le consumam din fructe şi indicat că antioxidant, în anemii şi în tulburări ale legume. Adăugând în alimentaţia noastră zilnică funcţiei renale. fructe şi legume vom avea o sănătate interioară şi Ardeii conţin în cantitate mare implicit exterioară de invidiat. (chiar mai mult decât citricele) Dieta zilnică trebuie să conţină fructe şi legume vitaminele C şi A - implicate în deoarece acestea sunt o sursă importantă de vitamine absorbţia fierului, calciului şi aminoacizilor, licopen (se regăseşte şi în roşii), pentru sănătatea organismului nostru. Naturale şi cu un conţinut bogat de vitamine şi beta-caroten (în procent mai mic decât în morcovi însă mai mare decât în alte legume şi fructe), minerale, fructele şi legumele ne ajută să fim triptofan (combate simptomele antidepresive). sănătoşi în orice anotimp. Legumele şi fructele conţin şi antioxidanţi sau În compoziţia ardeilor, se mai găsesc: carbohidraţi, fitochimicale care ajută la protejarea organismului proteine, grasimisi apa. O dietă deficitară determina tulburări în organism: fragilitate capilară, împotriva cancerului, diabetului şi bolilor de inimă. Spre deosebire de fructe, legumele sunt cel mai hipovitaminoze. Pentru conţinutul ridicat în apă, ardeii sunt adesea consumate preparate în diferite feluri de folosiţi în dietele pentru eliminarea kilogramelor în mâncare. Desigur o parte din acestea sunt consumate crude în salate. exces. Întrucât există multe soiuri de legume şi fructe, Miezul nucilor conţine proteine, este indicat că - pentru a fi într-o formă bună - să grăsimi, hidraţi de carbon, săruri consumaţi cinci tipuri de legume şi două tipuri de de sodiu, potasiu, calciu, fosfor, vitamina A, vitamina B1 (tiamina), fructe în fiecare zi. vitamina B12 (riboflavina), vitamina B3 (niacina), Se recomandă ca alimentaţia cu fructe şi legume vitamina C, vitamina E şi foarte puţină apă. din fiecare zi să fie colorată. Deoarece alimentele Cantitatea de proteine din nuci este comparabilă cu care au culori similare, conţin cam aceiaşi compuşi aceea din carne, iar cantitatea de minerale, de protecţie similari doar aşa putem profita de c o m p a r a b i l ă c u a c e e a d i n l e g u m e . beneficiile oferite de natură. Nucile conţin acizi graşi nesaturaţi ce îmbunătăţesc profilul lipidic din organism, scad nivelul Aspecte din cadrul colesterolului, iar consumul moderat determina o Cercului ,,Sanitarii priceputi” incidenţă scăzută a bolilor cardiovasculare, scăzând riscul mortalităţii şi morbidităţii cauzate de bolile cardiovasculare. Articol realizat de: Profesor Militaru Georgeta

Nr.1, pagina 16 VALENTINE’S DAY Ziua Îndrăgostiţilor în tradiţia occidentală. Se sărbatoreşte pe data de 14 FEBRUARIE. Saint Valentine's Day (commonly simply Valentine's Day) is an annual holiday held on February 14 celebrating love and affection between intimate companions. The holiday is named after one or more early Christian martyrs named Valentine and was established by Pope Gelasius I in 496 AD. It is traditionally a day on which lovers express their love for each other by presenting flowers, offering confectionery, and sending greeting cards (known as "valentines"). The holiday first became associated with romantic love in the circle of Geoffrey Chaucer in the High Middle Ages, when the tradition of courtly love flourished. Modern Valentine's Day symbols include the heart-shaped outline, doves, and the figure of the winged Cupid. Since the 19th century, handwritten valentines have largely given way to mass-produced greeting cards, and Valentine's Day has become the secondlargest greeting card-sending holiday in the United ZIUA LIMBILOR EUROPENE States, behind only Christmas. Pe 24.09.2009 s-a desfăşurat în şcoala nostra Legenda Sfântului Valentin activitatea educativă “Ziua limbilor europene”. Era odatä un împărat roman pe nume Au fost antrenaţi elevi din ciclul gimnazial, din Claudiu, Claudiu al II-lea. Era un luptător îndârjit şi clasele a VI-a A şi a VIII-a A. a avut multe războaie. Doamnele Neicu Elena, profesor de limba şi A vrut o armată puternică, dar majoritatea bărliteratură engleză, şi Feraru Aura- Elena, profesor de baţilor lui nu au vrut să meargă în luptă. Împăratul slimba şi literatura franceză, au pregătit şi prezentat a gândit că bărbaţii voiau să stea acasă cu soţiile şi elevilor prezentări PowerPoint despre Marea copiii lor în loc să lupte pentru el. Britanie şi Franţa, iar elevii clasei a VIII-a A, de Claudiu a găsit o soluţie pentru această fapt, un grup de eleve printre care amintim pe problemă. A decis ca niciunul dintre soldaţii din Dumitru Corina, Geolea Violetă, dar şi alte fetiţe Roma să nu se mai poată căsători gândind că această inimoase, un program de cântece şi poezii în limba lege îi va face pe bărbaţi să meargă la război şi să franceză şi în limba engleză. lupte ca nişte adevăraţi soldaţi. Copiii au pus întrebări despre cultura popoarelor a Valentin, un preot, credea că oamenii trebuie să căror limbă o învaţa la şcoală, fiint extrem de se căsătorească. Astfel el a oficiat cununii în secret în interesaţi de aspectele care ne diferenţiază, dar şi aşa fel încât împäratul sä nu îi descopere. aseamănă că popoare. Împäratul a aflat totuşi şi a poruncit ca Valentin sä fie arestat şi adus în faţa sa. Lui Claudiu i-a plăcut de Valentin şi a crezut că este un om tânăr şi înţelept. L-a încurajat să renunţe la creştinism şi să devină un soldat roman. Valentin a refuzat. El a fost întemniţat şi condamnat la moarte. Până în ziua execuţiei, el a trimis scrisori de adio către prietenii săi şi le-a semnat scriind "Adu-ţi aminte de Valentin al tău."

Nr.1, pagina 17 Valentin a fost probabil ucis pe 14 februarie în anul 269 sau 270. Totuşi este necunoscută data datorită faptului că nu se ştie dacă întâmplarea este adevărată, dar este oricum o poveste frumoasă şi, se pare cä, ziua de Sfântul Valentin este celebrată în onoarea sa.

În cultura persă (Iran) S este o zi pentru iubire şi este pe 29B în calendarul solar jalali, datä care în calendarul gregorian corespunde ziua de 17 februarie. S era sărbătorit în Marele Imperiu Persan în sec 20 i.e.n. În Egipt este o altă zi a iubirii în 4 noiembrie, numită Ziua iubirii egiptene.

Sărbătoarea ,,Ziua îndrăgostiţilor“ în lume. În Europa Marea Britanie. În Norfolk un personaj numit Jack Valentin ciocăne la uşile din spatele tututor caselor lăsând dulciuri şi cadouri pentru copii. Mulţi copii au fost speriaţi de aceast personaj mitic. În Ţara Galilor mulţi oameni sărbătoresc pe 25 ianuarie în loc de 14 februarie. Ziua comemorează pe Sf. Dwynwen, sfântul patron al îndrăgostiţilor galezi. În Franţa o ţară tradiţional catolică, Valentine's Day este cunoscut simplu drept Sfantul Valentin si este sarbatorita ca în restul ţărilor occidentale. În Danemarca şi Norvegia 14 februarie este cunoscut ca Valentinsdag. Sărbătorită pe scară restransă, dar mulţi oameni îşi fac timp pentru a îl petrece într-un mod romantic cu partenerul de viaţă sau trimit o felicitare unei iubiri secrete. În Suedia este numită Ziua tuturor inimilor . Nu este o sărbătoare oficială. În Slovenia un proverb spune că Sfantul Valentin aduce cheile rădăcinilor, aşa că pe 14 februarie plantele şi florile încep să crească. Ziua îndrăgostiţilor a fost sărbatorită ca ziua în care încep lucrările în vii şi pe câmpuri. Este de asemenea spus ca păsările se căsătoresc în această zi. Cu siguranţă, numai de curând este sărbătorită ca Ziua iubirii. Ziua iubirii este tradiţional 12 martie, ziua Sf Gregor. În România, sărbătoarea tradiţională pentru iubiţi este Dragobetele care este sărbătorit pe 24 februarie. Este numit după un personaj din folclorul românesc care se presupune că ar fi fost fiul Babei Dochia. Parte din numele lui e “drag”, care poate fi găsit şi în cuvântul dragoste. Romania a început să sărbătorească şi Valentine's day, deşi deja avea Dragobetele ca o sărbătoare tradiţională. În Orientul Mijlociu şi Africa În Turcia, Valentine's day este numai Sfantul Gregor care se traduce în Ziua Inimilor Dragi/Dulci.

Pe continentele americane În Brazilia, ziua înamoraţilor sau ziua iubitului/iubitei este sărbătorită pe 12 iunie, când cuplurile îşi dau cadouri, (ciocolată, felicitări, un buchet de flori). Aceasta a fost aleasă ca ziua înainte de Sfântul Anton( sfântul căsătoriei), când multe femei singure realizează ritualuri populare pentru a găsi un soţ bun sau iubit. În Columbia, Ziua iubirii şi a prieteniei este sărbătorită în a treia vinere şi sâmbătă din septembrie, datorită scopurilor comerciale. În această ţară, prietenul secret este o tradiţie foarte populară, care presupune desemnarea fiecărui participant ca destinatar al unui cadou secret (asemănător tradiţiei de Crăciun,un Moş Crăciun Secret). În Mexic, ziua iubirii şi prieteniei este sărbătorită asemănător ca în Columbia dar pică in altă dată. În Orientul Îndepărtat Datorită unui efort de marketing concentrat, Valentine's Day a apărut şi în Japonia şi Coreea ca o zi în care mai mult femeile şi mai puţin bărbaţii dăruiesc bomboane, ciocolată şi flori. A devenit aproape o obligaţie ca multe femei să dăruiască ciocolată tuturor colegilor bărbaţi. În Japonia: Giri-choko, de la cuvintele giri – obligaţie şi choko – ciocolată. Aceasta contrastează cu Honmei-choko, ciocolata dată persoanei iubite. Prietenii pot schimba intre ele in Tomochoko…tomo-prieten. Prin efort de marketing susţinut, o zi reciprocă. Pe 14 martie bărbaţii sunt aşteptaţi să întoarcă favorul celor care le-au dat ciocolate de Ziua Îndragostiţilor.Cadoul de retur trebuia să fie o bezea sau ciocolata albă, de unde si numele de Ziua albă. Însă acum lenjeria a devenit un cadou foarte comun. În cultura chineză, există un omolog al Zilei Îndrăgostiţilor numită Ziua Şaptelor, potrivit legendei Ciobanului si Ţesatoarei Menajerä care s-au găsit în Rai în ziua a şaptea a lunei a şaptea a calendarului lunar.

Nr.1, pagina 18 Cadourile tradiţionale sunt florile, dulciurile, felicitärile (ce poartä numele de valentines), în timp ce, în epoca modernä, acestea au fost înlocuite cu atenţiile în formä de inimä, turturele( cu trimitere la ataşamentul pe care îl au perechile de turturele una faţä de cealaltä pe viaţä), amoraşi cu inima sträpunsä de sägeata lui Cupidon. Iatä exemple de felicitäri specifice zilei (valentines):

Poeţi de renume au cântat aceasta särbätoare:

To-morrow is Saint Valentine's day, All in the morning betime, And I a maid at your window, To be your Valentine. Then up he rose, and donn'd his clothes, And dupp'd the chamber-door; Let in the maid, that out a maid ValeEsther Howland Valentine, Never departed more. circa 1850: "Weddings now are all the go, Will you marry —William Shakespeare , Hamlet, Act IV, Scene 5 me or no" lor original :

Valentine card, 1862: " My dearest Miss, I send thee a kiss"

Hayle Bishop Valentine whose day this is All the Ayre is thy Diocese And all the chirping Queristers And other birds ar thy parishioners Thou marryest every yeare The Lyrick Lark, and the graue whispering Doue, Folk art Valentine and enveThe Sparrow that neglects his life for loue, lope The houshold bird with the redd stomacher dated 1875 addressed to Clara Thou makst the Blackbird speede as soone, Dunn of Newfield, New Jersey As doth the Goldfinch, or the Halcyon The Husband Cock lookes out and soone is spedd And meets his wife, which brings her feather-bed. Whitney Valentine, This day more cheerfully than ever shine 1887; Howland sold This day which might inflame thy selfe old Valentine. her New England Valentine Company —John Donne , Epithalamion upon Frederick Count to the George C. Whitney Palatine and the Lady Elizabeth marryed on St. ValCompany in 1881 entines day

Advertisement for Prang’s greetings cards, 1883

Valentine postcard, circa 1900-1910 Children's Valentine in somewhat questionable taste, 1940-1950 Anthropomorphic Valentine, circa 1950-1960

Articol realizat de: Profesori Neicu Elena si Feraru Aura-Elena

(http://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_îndrägostiţilor)

Nr.1, pagina 19

REBUS MATEMATIC CETATEA…. Este o cetate foarte bine pãzitã... Ca sã pãtrunzi în ea trebuie sã treci de primii strãjeri – Numerele. Sã înveþi sã le scrii, sã socoteºti, sã te joci cu ele fãcând tot felul de operaþii. Dacã ai fãcut primul pas încearcã sã treci la al doilea – Ecuatiile si Inecuatiile, care nu-ti dau pace decât dacã stii sã le rezolvi. Ai trecut si de aici, mergi mai departe, fã cunostinþã cu Figurile si Corpurile geometrice. Ele te vor fascina, te vor trimite într-o lume de basm. Încearcã sã deveniti buni prieteni, sã te plimbi prin ele, sã le cunosti toate secretele. Fractiile vor veni sã te întâmpine, primeste-le cu drag si încearcã sã fii în locul lor, învatã sã operezi cu ele, te vor conduce mai departe spre noi cunostinte – Radicalii. Acestia vor fi încântati de prietenia voastrã... Functiile nu se vor lãsa nici ele, te vor ajuta sã întelegi multe lucruri practice, te pregãtesc pentru viatã... Dacã ai reusit sã treci de toate obstacolele, fii fericit, ai devenit prinþul cetãtii! Dacã te-ai poticnit, încearcã sã te ridici si sã continui, sã nu te dai bãtut niciodatã... pânã la urmã vei reusi. În aceastã cetate îti vei forma deprinderile si priceperile de calcul, vei învãta sã transpui unele situatii problema în limbaj matematic, vei deveni mai bun si mai întelept. Dar nu uita cã fãrã foarte multã muncã si sacrificii nu vei putea sã stãpânesti aceasta cetate. Rezolvând acest rebus, vei gãsi numele cetãtii (pe coloana AB):

1. Cum se citeste urmatorul semn: ,,x” ? 2. O proprietate a adunarii. 3. Numerele care se aduna se numesc...... 4. O scadere are un scazator si un ........... 5. 0 este ...... al oricarui numar natural. 6. Piramida triunghiulara se mai numeste .... 7. In loc de gramada se mai spune........... 8. x-3≤5 este o.......................................... 9. Rezultatul impartirii............................. 10. 5-1=.....................................................

Articol realizat de: Profesor Simion Filofteia Eleva Simion Cristina, clasa a V-a A

Nr.1, pagina 20

TINERE TALENTE Visul Larisei Larisa era o fetitã de vreo nouã ani. Blondã, cu ochii albastri, visãtoare mereu la viatã dar tristã pentru sãnãtate a ei. În urmã cu patru ani, s-a îmbolnãvit, o banalã rãcealã. Ajunsã cu mama ei la spital pentru o injectie, asistenta de gardã, foarte nervoasã cã a fost trezitã, i-a administrat o dozã gresitã de medicamente ºs cu o seringã folositã. Toate acestea le-au aflat mai târziu, când, banalã” rãcealã s-a agravat. Se simtea rãu, slãbitã. Împreunã cu mama ei au urmat drumuri la medici, la spitale. Toti doctorii i-au spus acelasi lucru: fusese infectatã cu sida. Larisei nu-i venea sã creadã. Din fetita veselã, devenise acum o fetitã tristã. Prietenele si colegele de clasa o respingeau. O mutase în ultima bancã, ca pe o statuie. Nimeni nu-i mai spunea nicio vorbã. Desi ar fi avut atâta nevoie de încurajarea lor. Ar fi vrut sã-i fie aproape: Ioana, Andreea si Silvia, prietenele ei care nu-i lipseau pânã atunci. Acum ... Toti o respingeau si, de multe ori vedea cum o privesc ca pe o ciudatã. Boala avansa, tristetea din sufletul ei era mare. Stãtea pe pernã, cu ochii în tavan si se gândea la boala ei. O cuprinse somnul. În vis îi apãruse zâna, zâna cea bunã. Era îmbrãcatã în alb si o chema pe Larisa la ea. Fetita râzând, alerga la ea printr-un lan de flori. Zâna o apucã de mânã si îi spuse:, Larisa, nu te teme, o sã te ajut!”. Au plecat amândouã spre o pãdurice nemaivãzutã. Copacii arãtau minunat, parcã toþi îi zâmbeau si, suierul vântului îi spunea sã fie tare. Ciripitul pasarelelor o încuraja iar florile multicolore o îmbiau spre a le culege. Larisa a cules câteva narcise albe, albul sperantei, pentru cã speranta ei era mare, sã se facã bine. Zâna îi mângâie pãrul. Fata a vrut sã o întrebe ceva, dar un sunet asurzitor o trezi la realitate. Era ceasul care sunã ora sapte, orã pentru scoalã, pentru încã o zi de tristete. Se trezi si uimirea îi fu si mai mare când, pe birou, stãtea un buchet mare de narcise albe, vesele. Fericitã, le mirosi, parcã îi dãdurã putere sã meargã mai departe si sã lupte cu boala ei, poate va reusi, poate zâna din vis o va ajuta... Elevele clasei a VIII-a A: Geolea Ionela Constantã, Zaroschi Alexandra, Dumitrescu Corina Dana, Cristea Maria Georgianã

Iarna Iarnã, bine ai venit! Esti anotimpul mult dorit. Anul acesta ai întârziat Si mulþi copii te-au asteptat. Din nou fulgii de nea Pãmântul au acoperit. Copiii mici si fericiti, Cu sãniuþe au pornit. E frig, dar nouã nu ne pasã... Iesim cu totii în ogradã, Sã facem omul de zãpadã Si-apoi intrãm din nou în casã. Nitã Mariana cls a V-a A Totu-i alb Cel mai frumos anotimp Pentru mine e iarnã, Si a sosit. Îl asteptãm cu sania pregãtitã, Cu sufletul curat ca neaua, De mult timp... Banca Gabriela cls. a V-a A Anotimpuri calde Mie îmi place zãpusealã Deci e clar cã iubesc VARA. La mare sã ne distrãm În vacanta cât noi stãm. Nici PRIMÃVARA nu-i sãraca, Cãci aduce flori, cãldura, Scoate oamenii la casa Si copiii-n bãtãturã. Banca Gabriela-aV-a A

Nr.1, pagina 21

PRIMĂVARA

PRIMĂVARA Primăvara a sosit repejor, A-nverzit tot în decor, Buburuzele-au venit Şi copacii s-au împodobit.

A plecat iarnă geroasă, Toţi copiii-acum se joacă. Ei se joacă pe afară, Căci acum e primăvară.

Nu uitaţi de mărţişor! Acesta-i cadoul fetelor Şi ziua lor ştiţi când e? La început, pe 8 Martie.

Tot în jur e dezmorţit, Randunelele-au venit, Copilaşii drăgălaşi Aleargă după fluturaşi.

Şi Paştele vine indat’ Cu credinţa-i aşteptat. Căci Isus a fost răstignit şi-a înviat, Un miracol ce nu s-a mai repetat Simion Cristina cls. a V-a A

Ghiocei şi toporaşi Sunt culeşi de copilaşi, Ca să-i dea mămicilor, De ziua lui Mărţişor. Oprea Alexandra cls. a V-a A ANOTIMPURILE Primăvara a sosit, Ţară a împodobit, Cu flori multe şi căldură Asta, dat de la natură. Vara e un anotimp Aşteptat şi mult iubit. Se cunoaşte când e vară, Ca noi stăm tot timpu-afara. Vine toamna iar cu frigul, Ce iute se scurge timpul, Vântul bate şi iar bate Dimineaţa până-n noapte. Iarna-i anotimp visat, Cu cadouri încărcat, Noi urcăm cu sănioara, Colindam pe ulicioara. Simion Rodica cls. a V-a A

MOŞ CRĂCIUN Iată, Moş Crăciun Va porni la drum, Pe la case de romani, Să ne-aducă Ani multi sa traim, Daruri multe: Mult sa ne iubim, Sanatate si noroc Cearta sa dispara, Si la munca si la joc, Unirea sa ne-npresoare, Noroc si sanatate Casa sa-nforeasca Pe mese s-avem de toate! Tara sa intinereasca! Bodârlău Patricia Raluca cls a V-a B

Nr.1, pagina 22 NEAUA

A SOSIT IARNA

Pe podea, Pe mâna mea, A căzut un fulg de nea Şi mi-a spus încetişor Să-ţi urez la toate spor. Simion Cristina cls. a V-a A IARNA

Copiii în casa s-au culcat. Afară ninge ne-ncetat, Devreme afară s-a înnoptat, Crăciunul vine iar bogat. Moşul pe nimeni n-a uitat, Dăruitor că şi-altă dat’ În fiecare casă a intrat, Şi-a pus cadouri lângă brad.

Iată, vine iarnă, Vine pe la noi, Cu fulgi mii şi mii Peste munţi şi văi. Vine şi cu bucurii Pentru sânii şi copii, Vine cu zăpadă ei Ca să facem bulgari grei. Bucşaru Alexandra cls. a V-a A IARNA CU ZĂPADĂ Iarna cu zăpadă, A-nceput să cadă. Multe bucurii, Sânii şi copii. Iarnă, săniuş, Ghiaţă, derdeluş, Fulgi de nea zglobii, Glasuri de copii. Vin copii la săniuş Să se dea pe derdeluş... Este multă veselie, Zăpadă, prietenie. Andrei Maria Valentina cls. a VII-a C

IARNA Este iarnă, Este frumos, Copaci care odată au fost înfloriţi Acum sunt de zăpadă acoperiţi. Ce-ai putea să-ţi mai doreşti? Totul este ca-n poveşti. Rădulescu Daniela Elena cls. a V-a A

Este iarnă şi e ger, Sunt mari troiene afar’ Geamurile s-au acoperit Şi de ger au înflorit. Dobre Alexandru cls. a V-a A IARNA A sosit iarnă geroasă, Cu omăt şi nea pe casă, Flori din cer azi au căzut Pe câmpia de demult. Copiii au colindat În sătucul prea uitat, Iar noi poezii spunem Pentru Moş Crăciun. Mamă, tată, fraţi, bunici, Cu toţii s-au strâns aici, Pentru a ne bucura De toată priveliştea. Rădoiu Bogdan cls. a V-a B LUMEA MAGIEI Am păşit din nou În lumea magiei, S-aud un ecou Menit bucuriei. Îmbrăţişez fiecare clipă Şi orice sărbătoare, cât ar fi de mică, Toate sunt legate de momentul sfânt Definesc naşterea Domnului Isus. Iarna e Crăciunul Crăciunul este veselie. Se naşte Stăpânul Şi-n lume-i armonie. Anton George cls a V-a B

Nr.1, pagina 23 IARNA CEA VESELĂ Vacanţă de iarnă a venit tiptil, pe nesimtite pe la noi, odata cu IARNA. Iarna cea cu mantie de promoroaca si suflare de gheata. Se apropie Crăciunul şi fiecare copil împodobeşte bradul în casa caldă şi luminoasă, cu miros de cozonac şi scorţişoară, pentru că Moş Crăciun să aibă unde să lase cadourile. Copiii sunt bucuroşi că vor avea ceva timp să se dea pe derdeluş, deoarece s-a aşternut un covor gros de omăt. În ajunul Crăciunului ei sunt cuminţi şi aşteaptă la ferestrele pline de flori de gheaţă. Mama ne pregăteşte la cuptorul incins cozonaci şi plăcinte. Afară, noaptea se lăsă şi de la fiecare casă se văd mii de luminiţe vesele, jucăuşe. Copiii se întorc de la colindat îmbujoraţi şi frânţi de oboseală iar părinţii îi aşteaptă cu masa plină de bucate. E linişte şi ninge cu fulgi maaaari, iar noi aşteptam cadourile Moşului Crăciun. Chiriţă Viorel cls. a V-a B

CANTEC DE IARNA Mii şi mii de fulgi de nea Din ceruri cad fulgii cei grei Au îmbrăcat pomii şi strada, Au dantelat fereastră, Au ros cu ger obraji şi nasuri, Au scos din magazie sânii, Iarna dragă, să mai vii Să umpli inimi cu bucurii. Iarna dragă, îţi cânt acum Cu fulgi de zâmbet şi un pupic... Stanciu Irina cls.a V-a B SURETELE FLORI DE PRIMĂVARĂ A venit primăvara, au înflorit ghioceii, narcisele, dediţeii, şi micşunelele. Vesel, ghiocelul spune : - Ah, ce bine am dormit după o iarnă lungă şi friguroasă! Dar ce e asta? De ce sunt doar eu? Unde sunt şi celelalte surate floricele? - Hei, ghiocelule, nu mai fi aşa grăbit! Tu eşti primul printre flori! Mai aşteaptă şi tu şi ai să vezi că vor apărea toate florile, spuse buburuza. - Dar, de ce apar mai târziu? Acum eu nu mai am cu cine să mă joc, să mă distrez! - O să vezi că o să apară şi o să te poţi juca. Dar acum vrei să te joci cu mine? - De ce nu, să ne jucăm împreună… Peste câtva timp au apărut şi celelalte flori... - Ce dimineaţă frumoasă! Hei, buburuza, haide să ne jucăm, spuse ghiocelul. - Hei, ghiocelule, mai încet cu vorba, unii încearcă să doarmă, spun florile... - Dar cine sunteţi voi? - Noi suntem narcisele, dediţeii şi micşunelele. Tocmai am revenit la viaţă şi tufaci atâta zgomot. - Voi sunteţi floricelele apărute acum? - Da, ghiocelule, noi suntem! - Cât mă bucur să vă văd! Buburuza mi-a ţinut companie când voi încă nu eraţi. - Dar acum suntem aici. Vrei să ne jucăm ceva? - Sigur că da, am crezut că nu mă mai întrebaţi! Şi aşa ghiocelul şi-a împlinit dorinţa de a se juca cu suratele flori de primăvară………. Primăvara, să mai vii pe la noi!!!

A VENIT CRĂCIUNUL Iarna cea geroasă a sosit cu mirajul tainelor ei. Fulgi mari şi deşi curg din cer ca un fluviu alb şi înfioară faţa pământului. Iarnă, încălţată cu pâslari moi, a pornit prim munţi şi vai şi a acoperit totul cu pelerina albă, pufoasă. Pomii, au primit mantii grele argintii cu mănuşi de puf şi stau, ca nişte soldaţi credincioşi, semeţi şi mândrii de strajă la porţile iernii. O dată cu sosirea iernii, copiii aşteaptă vu nerăbdare venirea lui Moş Crăciun care va zbura peste mări şi tari, în sania lui trasă de reni, pe la toate casele. Cadourile lui vor fi pe măsură cuminţeniei şi corectitudinii de care a dat dovadă peste an fiecare. În depărtare se aud colindătorii cu glasuri cristaline cântând în cor ,,Moş Crăciun cu plete dalbe”. Cântecele lor îmbracă satul într-un aer de mister dulce. Liniştea şi pacea au învăluit sufletele copiilor. Obosiţi de peste ziua de ajun merg Calin Stefania încrezători la culcare. Dimineaţa, nerăbdători merg cls. a V-a A să-şi desfacă surprizele tăinuite în cadourile mult aşteptate de sub brăduţul frumos împodobit. În ochii lor se vede vraja acestei sfinte sărbători care vesteşte naşterea domnului Isus. Atât de bland si sfant este Craciunul!! Crângasu Georgiana cls. a V-a B

Nr.1, pagina 24

DESPRE COMUNA COSERENI ISTORIC Din sapaturile facute la lacul Comana, ocazie cu care s-au descoperit schelete umane si oase vechi, satul dateaza de aproximativ 350 de ani. Acest lucru este confirmat si de scrisul gasit pe crucile aproape sterse ce se gaseau in nordul satului. Dintr-o legenda nescrisa, intemeietorul satului ar fi fost un oarecare proprietar de mai multe suprafete de pamant Costacopol, inaintea caruia a fost Serdarul Giurescu care si el a gasit asezari omenesti pe locul satului de astazi. Proprietarul Costacopol aadus familii de tarani ciobani transilvaneni, pe care i-a improprietarit cu pamantsi locuri de casa, formand cea mai dreapta strada a satului, denumita si astazi "Linia mare". Inainte de aceasta asezare au existat multe familii care traiauin colibe in partea de Nord - Est a satului denumita "Sarbi" si in partea de Nord-Vest a satului denumita astazi "Catun". Aceste familii aduse de Costacopol pentru munca campului au locuit in bordeie. Mai tarziu locuintele s-au facut din scanduri mici lipite cu pamant si invelite cu stuf si coceni. Aceste case erau alcatuite din cate o odaie, tinda si celar, aveau geamuri din tipla facuta din basica de porc si oaie. Tipul acesta de case a fost imitat de locuitorii satului, dupa locuinta unui om numit Ion Deleanu, venit de la munca cu un grajd (cosar) de nuiele pe caruta, pe care l-a fixat in partea de nord-vesta acualei localitati.. De la cosar si-a luat si numele satul Cosereni, iar omul care a venit de la munte cu acest grajd (cosar) de nuiele pe caruta a fost poreclit "omul cu cosarul". Toti oamenii straini care treceau pe langa sat se exprimau "vin de la cosare", "am trecut pe langa cosarele", fapt pentru care satul a primit denumirea pe care o poarta si astazi - Cosereni.

Scoala veche

ASEZARE Cosereni, comuna situata in partea de V a judetului Ialomita, in lunca de pe dreapta vaii Ialomita. Are ca vecini comunele Movilita, Dragoesti (S), Boranesti (E), Dridu (V), Armasesti si Mun Urziceni (N). Suprafata 3767 Ha. Cadrul natural apartine Campiei Snagovului si luncii Ialomitei. Geologic, in lunca Ialomitei apar depozite aluviale hologene, iar in restul teritoriului depozite loessoide si nisipoase pleistocene. Altitudinea variaza intre 50 si 86 metri, malul drept alIalomitei avand caracter de coasta, cu altitudinea de 79 metri la Cosereni, fiind traversat prin deblee, de drumuri locale. Acesta coasta, foarte sinuasa, are 13,5 Km. lungime pe teritoriul comunei. La marginea de nord a teritoriului comunei curge raul Ialomita, pe care la Cosereni, functioneaza inca din 1914 un post hidrometric. Acesta face observatii asupra nivelurilor (1914), debitelor (1928), inghetului (1942), si temperatura apei (1953). Debitul Ialomiei la Cosereni este 44,2 m3/s. La baza malului drept al Ialomitei, langa Cosereni este lacul temporar Peri. Un loc mlastinos se afla spre limita cu comuna Dridu. In partea de V a teritoriului comunei, este Valea Comana, ocupata de un lac (3,5 Km lungime si 2-3 metri adancime). Apele freatice, situate la 2 - 4 metri adancime in lunca Ialomitei (cu caracter sulfatat - bicarbonatat - clorurat) si la 3-18 metri in restul teritoriului (caracter bicarbonatat). Temperatura medie anuala este de 10-10,5'C, iar precipitatiile insumeaza 500 - 550 mm/an. Vegetatia are caracter de stepa si lunca. In lunca Ialomitei se afla padurile Strangea, Balaceanu, Cosereni, iar pe camp. Pedologic, in lunca Ialomitei sunt soluri aluviale (inclusiv gleizate), iar in restul teritoriului cernoziomuri si cernoziomuri cambice (pe alocuri freatic - umede)

Scoala cu clasele I-VIII Cosereni

Nr.1, pagina 25 ECONOMIE Economia are carcter agrar. Fondul funciar este format din 3437 Ha terenuri agricole (3154 Ha arabile, 180 Ha pasuni, 103 Ha vii), 55 Ha paduri, 130 Ha acoperite cu constructii, 40,87 Ha cu ape, 64 Ha cu drumuri si 40 Ha neproductive. Terenurile arabile sunt cultivate cu porumb, grau, legume, floarea soarelui, tutun. Sectorul zootehnic cuprinde: pasari, ovine, porcine, bovine. Lungimea retelei de distributie a apei masoara 7 Km. In comuna sunt 2 gradinite (5 cadre didactice), o scoala generale (32 cadre didactice), cu 9 sali de clasa, 2 laboratoare, o biblioteca publica, un dispensar medical , C.E.C., Oficiu Postal. Transporturile se fac pe DN 2 Bucuresti - Urziceni (autostrada), ce trece prin Cosereni, drumul asfaltat Cosereni si drumuri locale neasfaltate. Cel mai apropiat oras este Urziceni (7 Km), iar pana la Slobozia sunt 69 Km. Cosereni, sat de tip adunat, resedinta administrativa, situat in lunca Ialomitei, la 55 - 57 metri altitudine. Suprafata 317 Ha. Pana in 1950 a facut parte din plasa Urziceni, judetul Ialomita, intre 1950 si 1952 a facut parte din raionul Urziceni, regiunea Ialomita, intre 1952 si 1956 a facut parte din raionul Urziceni, regiunea Ploiesti, intre 1956 si 1968 apartinea raionului Urziceni, regiunii Bucuresti, intre 1968 - 1981din judetul Ilfov. Populatia era de: 2243 locuitori in anul 1912, 2703 locuitori in anul 1930, 3492 locuitori in anul 1941, 3321 locuitori in anul 1948, 4284 locuitori in anul 1956, 4668 locuitori in anul 1966, 4981 locuitori in anul 1977, 4692 locuitori in anul 1992 (din care 2370 barbati si 2322 femei). Este format din fostele catune Giuresti, Sarbeni, Catun (Bordeeni), Coserelele si Colibasi (Bulala), la care in 1950 se adauga si satul Patrimea din Lunca. Are 2 scoli, 2 biserici (1814, 1935), moara. Gara Urziceni este la 6 Km.

Biserica Sf. Nicolae—Cosereni

ARHEOLOGIE

Santiere arheologice pe teritoriul comunei: Situl arheologic de la Coşereni – “Turceasca”. la SV de vatra satului Coşereni, la SE de lacul Comana Coşereni, com. COSERENI Neolitic, Epoca bronzului, Hallstatt Aşezarea Dridu de la Coşereni – “Măgura de la Comana”. la 50 m de staţia de pompare, şi la V de satul Coşereni, la NE de lacul Comana Coşereni, com. COSERENI Epoca medievală / sec. IX – XI Tell-ul Gumelniţa de la Coşereni – “Măgura de la Comana”. spre NE şi spre VSV de vatra satului Coşereni, pe malul lacului Comana. Coşereni, com. COSERENI Eneolitic

Monumentul Eroilor comunei cazuti in Primul Razboi Mondial (1916-1918) Articol realizat de: profesor: Stanica Carmen

Nr.1, pagina 28

• Obiceiuri şi tradiţii

romanesti………………………………

Pag.3

• Festivalul-concurs ,,Astazi s-a

nascut Cristos”Roşiori………

Pag. 5

• Ziua Eminescu……………………

Pag. 6

• 150

de ani de la Unirea Principatelor Romane…………

Pag. 8

Redactor sef: Valentina Andrei, clasa a VII-a C,

Redactori-sefi adjuncti: Elena Simion, clasa a VII-a C, Simona , reprezentant comunitate

Secretar de redactie: Mariana Constantin, clasa a VII-a B

• Minte sănătoasă în corp

sănătos….…………………………

Pag. 10

• Ce aer respiram?...........

Pag.12

• Pastila de sănătate………

Pag. 14

• Ziua limbilor europene…….

Pag.16

• Valentine's Day………………...

Pag.16

• Rebus matematic ………….

Reporteri de teren: Cornelia Crangasu, clasa a VI-a A, Laura Iordache, clasa a VI-a A,

Colaboratori: Prof. Mioara Tanase, prof. Filofteia Simion, prof. Aura Feraru, prof. Constanta Stroe, prof. Georgeta Militaru, prof. Luta Gliga, prof. Stan Stefan, prof. Ionut Sima,

Pag.19

• Tinere talente…………………

Pag.20

• Despre comuna Coşereni..

Pag.24

- Istoric…………………………

Pag.24

- Aşezare……………………….

Pag.24

- Cultură…………………………

Pag.25

- Economie…………………….

Pag.25

- Arheologie…………………..

Pag.25

Tehnoredactori: prof. Ecaterina Avrigeanu, prof. Margareta Stan, prof. Elena Neicu, prof. Stanica Carmen Coordonatori: prof. Ecaterina Avrigeanu, director, prof. Margareta Stan, Editori: Scoala cu clasele I-VIII Cosereni, Primaria Cosereni, judetul Ialomita. World Vision Romania