r?r - cdn4.libris.ro

-* "* .qs -

q. s rF \",\ t"

ril L.

Isffi,?l

r?r -tr-

"& .-$*

nlf,

*t

s-{"

'{--F

\t

:

Vladimir Vasicikin

MASAJUL FORTIFIANT

cupRrNs

fi/ cuvANr ixarNrn,..

7

PRESopUNCTURA rcrnNrcA,.

8

Bazele presopuncturii.,,.....,,..,,

t2

Procedee de localizare a punctelor,

t6

Tehnica presopuncturii...............

24

Reguli de alegere a punctelor in diferite afectiuni 30 Masajul liniar tonifi ant al meridianelor.................... 7,) Masajul liniar relaxant (sedativ) al meridianelor,...... Meridianul pldmAnilor Meridianul intestinului gros - - - - -- - - - - - - - - - Meridianul stomacului ' - Meridianut splinei si p;;;;;;l;i Meridianul inimii Meridianul inte stinuiui s;b;;;; Meridianul v ezicii urinare -

Meridianul rinichilor_____ __ Meridianul pericardului 9i sexului Meridianul celor trei focare Meridianul veziculei bi liare

Meridianul ficatului Meridianul

teaan po.i"foi

Meridianul median anterior

33 34 38 43

49 54

57

6l 69 74 77 81

87

9t 94

Masaj ul forffiunt a Cuprins

SEGMENTAR Structura segmentari a corpului.... Dozarea masajului,..

MASAJUL IGIENIC

98

........

99

...........

104

.......

110

Tehnica eviden{ierii modificdrilor reflexe

in masajul

segmentar...

Evidenlierea modificdrilor pielii ----------- - -------- -------- I 10 Punerea in eviden![ a

modificirilor din

fesutul conjunctiv---

111

Punerea in evidenli a modificdrilor din muqchi--------- 113

Tehnica masaj ului segmentar

115

ll5 Procedeul sfredelirii- - - - Intervenlia pe spaliul I 19 soinoase ale vertebrelor Procedeul ,,ferdstrdului' ----.120 Procedeul deplasdrii--------.120 Interven{ia in regiunea scapular6,-------- l2I Procedeul vibraliei bazinului------ - ----.125 Procedeul dilatdrii cutiei toracice----------------- ------ - - - -. 126 Procedeul intervenliei pe membrele

dft; il;;;;;l;

inferioare si

suoerioare

127

Metode de Masajul Masajul Masajul cutiei torac ice.____-_--______ Masajul regiunii occipitale_____ Masajul membrelor _ _ _ _ _ _

129 ____-_------_.129

129

Masaiul.fortifiant

12

BAZELE PRESOPUNCTURII

Regulile intervenliei pe punctele active se bazeazd pe reprezentd.rile despre,,energia

vitald" (numitd la diferite popoare ,,ci", ,,qi", ,,ptana"), despre circulalia acesteia prin canale (meridiane, linii) invizibile. Existd in total 12 meridiane perechi qi doud meridiane neperechi principale sau,,clasice", 15 meridiane secundare (colaterale sau puncte 1o), 8 meridiane ,,miraculoase" din categoia cdrora fac parte meridianul median anterior qi meridianul median posterior. ,,Energia vitald" circuld dintr-un canal

-

(meridian) in altul. Aceastd miqcare poate fi comparatd cu trecerea ritmicd de la o cifrd la alta a acelor ceasului. Cdnd fiecare canal ipi primegte ,,hand'in mod regulat, organismul este sdndtos qi echilibrat. Boala reprezintd. tulburarea ordinii, circulaliei energiei vitale. in cazulunui exces de energie intr-o anumitd regiune sau organ , in alt6" parte a corpului se inregistreazd un deficit, o insuficienld energeticd. Aceastd teorie este destul de discutabild, insd ea atinge qi problema bioritrnurilor, existenfa cdrora a fost totugi demonstratd.

Pres opunctura igienica

13

Fig.l Amplasarea punctelor pe spate

14

Masajulforffiant

"f

t"llilhl{

*

td[.t\-rf

*;tri€t"&fi lr,.t R'*lt'ti"?t

Amp

Ia s a

r e a p un c t e I o

r,

"{;r;t: (continuare)

Conform concepliei medicinii orientale antice, in naturd totul se imparte in inn (negativ) qi iang (pozitiv). Inn este principiul negativ, matem, care caractertzeazd tot ceea ce este pasiv, rece, intunecat, sensibil, ascuns, schimbdtor, sumbru;

in naturd, inn este luna, noaptea, iar la om interiorul corpului, partea inferioard qi jumdtatea dreaptd.

Omul inn este pesimist, are fa[a palidd,, ochii cefoqi, vocea slabd, mersul lent, tuse

Pres opunctura igienic a

I5

rdgugita suferd de anorexie, are scaune lichide, preferd mdncarea fierbinte, are permanent dureri s6cAitoare, membrele reci, respiralia liniqtitS" superficiald, acceleratd. Iang este principiul masculin, fo\a pozitivd. Lui ii este caracteristicd migcarea. Acest om este puternic, activ, rapid. in naturd iang este ced, soarele, ziua. La om - exteriorul corpului, partea superioard gi jumdtatea stdng6. In cazul unor boli, simptomele sunt temperatura ridicatd a corpului, urina de culoare inchisd, constipa!ie, hiperhidrozd, in special ziua, preferarea hranei reci, poftd de mdncare mare, cefalee cu frisoane, membre fierbinli la pip5it, hiperemia unor regiuni ale corpului, frisoane, voce puternicS, risundtoare, respiratra zgomotoasd, profundd, rard, optimism. Fireqte, in funclie de un diagnostic precis, utilizdnd presopunctura qi masajul liniar al meridianelor, se poate obline efectul agteptat. in practica masajului estetic, prezintd importanld mult mai mare posibilitatea diagnosticdrii precoce a afecfiunilor, cdnd simptomele exterioare nu se manifestd incd, dar, tulburdrile de circulalie a energiei prin meridiane sunt deja vizibile. in acest stadiu, inlSturarea,,dopurilor" energetice din canale este deosebit de eficientd iar pacientul simte imediat efectul intervenfiei. Boala apare atunci cdnd, din diverse cauze, sldbegte sau ge deregleazd fluxul de ,,energie vitalA" care poate fi comparat cu un

I6

Masajulfortifiant jet de apd printr-un furtun indoit. De-a lungul tuturor meridianelor menlionate anterior se afld365 de ,,puncte vitale". Ele sunt amplasate acolo unde existd posibilitatea intreruperii acestui flux. Nu trebuie sd uitdm ci ,,punctele vitale" nu au substrat anatomic qi nu este obligatoriu ca ele sI se afle in vecindtatea organului afectat. in legdturd cu acest fapt, bolnavii se mird adesea de efectul care apare dupd intervenJia pe puncte situate in pdrfi ale corpului aflate la distanfd de organul sau sistemul afectat. De pildd, in colica rcnald, durerea poate fi atenuatd prin apdsarea energicd a degetului mic flectat la maximum pe talpa corespunzdtoare. In durerile precordiale este adesea eficient si se apese pe degetul mic al mdinii st6ngi la bazalojei unghiei, spre interior.

PROCEDEE DE LOCALIZARE A PUNCTELOR

1. Locul in care este amplasat un PAB poate fi gasit prin palpare, prin migcdri de alunecare efectuate cu pulpa celui mai

P

resopunctura igienica

I7

sensibil deget; c6nd punctul este gisit, apare senzatiade asperitate, de aderenfd, dureri. 2. Hdfille topografice, schemele, desenele, informeazd cu privire la amplasamentul punctelor pe anumite linii, meridiane, canale. Astfel, pe spate exist[ 3 asemenea linii, pe piept-4, iar intersecfia liniilor verticale cu cele oizontale la nivelul coloanei vertebrale, coastelor, unghiurilor omoplafilor sau spinelor acestor4 precum gi alte repere, dau posibilitatea localizdrli relativ usoare a punctului cdutat. De exemplu, la nivelul Dz-t pe prima linie, se afld punctul simetric fen-men iar pe linia a doua la nivelul dat, se afl6 punctul tu-fen (fig.1). 3. Punctele se localizeazd dupi niqte repere anatomice (topografice) ca: diferite pliuri (radio carpian, subfesier, plicile co atelor etc. ), v6rful nasului (su-liao), v6rfurile tuturor degetelor (qi-siuan), proeminenfe, tuberculi, fose, addncituri, inserlii musculare (fi g. I -5). 4. in China, pentru o localizare mai precisd a punctelor se utilizeazd aga-numitul !un, care reprezintd. distanla formatS intre pliurile falangei medii cdnd degetul III este flectat (la bdrbafi - pe mAna stdng6, iar la femei - pe m6na dreaptd). funul individual reprezintd ldfimea policelui. Dacd se unesc degetele II qi III, ldlimea acestora este egalS cu un fun qi jumdtate, iar degetele II-V unite reprezintd.3 luni (fi.g.6 a, b, c, d, e).