v Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
WOOLF. VIRGINIA Schrle / Virginia Woolfi trad.: Mihai Miroiu. Bucure$ti: RAO Intemational Publishing Company, 2009
ISBN 978-973-103-971-8
I. Miroiu, Mihai (trad.) 821.1I l-31:135.1
. '
,oClipe de
via{i"
in oglinda fermecati a artei
prefala volumului de schile s,i povestiri A llaunted House aod Other Stoies (O casi bantuiti $i alte povestid) pu-
in
in
1944, Leonard Woolf ne dezvdluie modul cum Viiginia Wooll elabora aceste scrieri, sugerand astfel totodatE ' locul pe care ele il ocupd in ansamblul uealiei woolfiene.
blicat
RAO lntemational Publishing Company Grupul Editorial RAO Sf. Turda I I 7- I I 9, Bucuresti, Romania w1!'tv.raobook,com www.mo.ro
VIRGINIA WOOLF A Selection of Estals Copyright O The Estate ofVirginia Woolf, 2009 Traducere, crcnologie, prefali $i note
MIHAI MIROIU O RAO Intemational Publishing Company, 2007 pentru versiunea in limba romeni
,,in decursul intregii sale vieli, Virginia Woolf obiqnuia ca la anumite intervale sd scrie scurte povestiri. Era obiceiul
ei ca ori de cdte ori
ii
venea vreo idee se o schiteze intr-o
formd foarte provizorie gi s-o pund apoi deoparte intr-un ser-
tar. Ultedor, daci un editor o solicita sd scrie o povestire scurtd si ea nu se afla in dispozilia de a o scrie (ceea ce nu se intampla adesea), atunci ea lua schila din sertar gi o rescria uneori de mai multe ori. Sau, dac6 avea dispozilia, ceea ce se int6mpla deseori cdnd scria un roman, cd are nevoie sd-gi odihneasci mintea lucrand la altceva pentru un ristimp atunci ea fie scria un eseu critic, fie lucra la una din schile". Fard a pune la indoiald faptul
ci
aceste
compozitii lapidare
septembrie 2009
erau considerate de scriitoare uneori drept nigte interludii gi
ISBN 978-973-103-971-8
ce exigentele profesiunii ii impuneau elaborarea unei anume povestid la un anumit moment, este important se semnaldm
6
PREFATA
Mihai Miroiu
de la bun inceput caracterul experimental al multora dintre aceste scrieri. Acest camcter este subliniat in "Iumal Qi el este confirmat de ordinea cronologici a acestor texte gi de un studiu aient al conlinutului lor. in fapt, aceste schile qi povesristimpul a trei perioade, au fost publicate
tiri
in
9i anume: 1917-1921,1927-1929 qi 1938-1940. Deqi aceste
date permit doar o situare aproximativd a datei cand au fost elaborate, ele corespund prea indeaproape cu perioadele
experimentale din cariera scriitoriceasci a Virginiei Wootf pentru ca aceasta se fie doar o simpli coincidentd. in special primul gnrp de schile, care cuprinde cel putin patru scrieri premergdtoare elabordrii romanului Camera lui Jacob $ alte trei scrise in acelaqi timp cu acesta, reprezintd
Idri indoiald un demers experimental carc avea sd conduce h acast roman. in privinla celorlalte doud grupuri, degi raporturile dhtre schile gi romanele scrise in aceeagi perioadd nu sunt la fel de explicite Si ele sunt estompate de similitudini gi raporturi cu unele scrieri anterioare, una dintre ele coincide cu momentul cdnd, incheind epuizantul travaliu la romanul Arrr, scriitoarea iEi indrepta atenfia spre urmi,torul siu
roman, lntre acte. Scrise intre anii 1927 9i 1929, schilele Rochia ,cea noud, Clipe de viaSi 9i ,,Doamna din oglindi" sunt, fiecare in felul ei, studii ale acelor momente privilegiate care dezvdluie adevdrul cu privire la o fiinfd omeneascE.
in
aceast6 privin!6 ele se apropie de Doamna Dalloway qi chiar
mai mult de Spre far, deqi accentul cade nu atit asupra reudirii revela{iei lui Lily Briscoe, cdt mai ales asupra sonddrii potenlialului artistic al acestei revela{ii qi asupra incercirii de a o depiqi. in sffirgit, in ultimele povestiri stredania de a imbina poezia qi realismul, satira sociali gi 1 Cf. A lvriter's Diary (AWD), pp. 30 31
analiza psihologicd, o aspiralie imperfect rcalizatd
7
in Anii,
pare si prevesteasc d rcmanul intre acte,
Astfel, compoziliile din primul gmp alcdtuit din Grddrna Botanicd Kew, Albastru $i verde, O casd bLnniti, Luni sau ma4i qi Cvartetul de coarde ar putea fi caracterizate drept niqte studii impresioniste. Aceste cinci schi(e evidenliazi unei structuri dramatice 9i aceeagi tendin!6 de a infiliqa in cadrul unui proces asociativ elemente disparate ale unei congtiinte care reflectd, elemente care sunt omogeaceeas,i lipsd a
nizate galie tonului uniform al naratorului qi lipsei oricirei precise la coordonatele spa,tiale sau temporale. Avem referiri , de a face aici cu momente decupate din existente, lipsite de repere curn ar fi,,inainte" gi,,dupi aceea": sfirgitul zilei dintre doud zboruri ale unui bdtlan
(lun
sau
martj) rnter'.al:ul de
timir dintre momentul ocupdrii locului intr-o sald de concert ,si momentul pdrdsirii sdlii (Cvartetul de coarde). Congtiinla prin care se rdsfr6ng senzalii, perceplii, ftanturi de gAnduri, imagini din trecut gi de pretutindeni, plSsmuiri, cuvinte auzite sau rostite, nu are nici chip, nici trup. Ea nu existi in sine, ci
ir
ea, intr-o neincetati alcdtuire sentimentul amdgitor al poses,i llrdmilare, ldsdnd cititorului
doar prin ceea ce se rdsfrange
siunii $i totodate al caracterului efemer al momentului infe sat. Ai putea fi tentat sd crezi cd in aceste schile atmosfera este totul. O casd bertuitd cme incepe cu fraza: ,,La orice
ord te-ai
lr trezit
auzeal
o uqi inchiz6ndu-se" ar perea
sd
creeze tocmai o asemenea impresie. Dar ambiguitatea cu care
cei care locuiesc in casa bdntuitd devin una cu fantomele ca.re
o
bantuie constituie dovada unei intentii diferite. strict vorbind, atmosfera est€ doar unul din elementele acestor schife. Ele incearc6 s6 arate modul cum aceastd atmosfed pitrunde in fiin1a care este cufundatd in ea qi totodati modul
8
Mihai Miroiu
PREFATA
9
fiinF amintiti. in fapt,
refedre la personajul real in scop de confirmare gi validare in
adevdratul subiect al acestor scrieri concise este un moment
cum aceeaqi atmosferd emard de la
acestea
Partida de vendtoare povestea curge neintrerupt si capete o autonomie ce pare a fi o gamntie a autenticit5,tii astfel incAt
lui Jacob, Doamna Dalloway
atunci cdnd ajungem la deznoddm6nt aceastd realitate para-
qi Valurile. Din aceeagi categorie cu Un rornan nescris fac paxte alte trei schile gi anume C1&e de viagd, Doamna din oglindd si
lel6 supravieluieqte confruntirii cu faptele. Autoarea nu se mai simt€ obligata sd justifice povestea aga cum fecuse in ultimul paragraf din Un roman nescis. in Clipe de uafd' observatorul, Fanny Wilmott, recompunq din ftagmente - gesturi, aparilii trecitoare, cuvinte -
din viala acelei fiin1e 9i in aceastd prevestesc romanele Camera
privinli schitele
Partida de venfuoare. in ciuda deosebirilor in tratarea temei
$i de stil, intenlia este aceeagi. Toate aceste schife ne-o infaligeazd pe scriitoare in cdutarea Doamnei Brown, emblematicul personaj din eseul programatic ,,Domnul Bennett $i doarnna Brown" publicat in 1923. in fapt, Minnie Marsh, eroina schilei Un roman nescris, este sora mai mare a doamnei Brown gi
firi
indoiali cd Virginia Woolf a avut in
yiala s,i personalitatea prolesoarei sale de pian, Julia Craye: , cadrul familial, aviditatea acesteia, spiritul ei de independen(i gi frustririle ei, toate contribuie la crearea imaginii unei existenle .inguste
qi apisate de dezamigiri. Apoi,
pe
minte schila scrisd in 1919-1920 atunci cand a conceput personajul tipic pe care qi-a intemeiat teorja.
nea$teptate, Julia Craye o cuprinde pe Fanny in brate si o sdruid pe buze. Aceastd revelalie, fard a risipi complet imaginea pe care gi-o formase Fanny, o recompune injurul unui alt
Partida de vendtoarc, desi este ultima din serie in ceea ce
centru de gravitatie. Accentul se muti de pe ideea singurdtdlii
priveqte data elabordrii, este la prima vedere cea mai apropiati de modelul propus. Ca Si in Un rcman nescris, naraton)l
$i a patosului pe ideea independentei $i a vointei gi ceea ce piruse aproape un eqec devine aproape o victorie.
anonim, qezind vizavi de o femeie necunoscutd inh-un compartiment de tren, reconstituie cu ajutorul catorva indicii o
vendtoare, Clipe de viayd conline anumite elemente ftamatice
intreagi pgrioadi din viala acesteia, situand-o intr-un context spaflal gi uman precis. La sfdrgitul cdlitoriei aceasti construclie fictiva se naruie cdnd ea se confrunti cu realitatea: fiul care asteapti pe peron o alungd in lumea fanteziei pe Minnie Marsh, fata bitane cu nefericitele ei aventuri sentimentale qi rudele ei meschine. in acelaqi mod, in lumina putemici a
ldmpilor din gard, Milly Masters, fata sdracd a croitorului, sedusd de cdtre proprietarul domeniului, devine o femeie foarte obignuitd care vine la Londra cu o heabd oarecare. Dar in timp ce in Un roman nescris povestea fictivi face constant
Spre deosebire de Un roman
resffis
s-i
de Partida
de
strans legate de tema analizei personalitdlii. Degi Fanny opteazi pentru nefericirca in solitudine, posibilitatea solitu-
dinii voluntare nu este absenti nici o clipe qi de aici rezulti o anumitd tensiune care nu est€ rezolvati decat in ultimul paxaglaf. Mai mult, conflictul dintre real qi imaginar nu este aspectul esenlial al acestei schile. Titlul ei arati ci accentul cade asupra revelaliei care inlocuieqte acest conflict qi il rezolvd prin integrarea elementelor contradictorii. Clipa de viald se afl6 la punctul de intAlnire a celor doui lumi unde, irr restimpul unui moment privilegiat, surprindem o
firimi
de
lO
PREFATA II
Mihai Miroiu
adever. Acest moment definit aici &ept ,,Acele de la merce-
ria Slater nu au varf' amintegte de ,,epifaniile" lui James Joyce a cdror caracteristicd este eliberatea fortei revelatoare latente existente intr-un cuvent sau intr-un gest neinsemnat.
Doamna din oglindd ar
fi
putut
fi
tntittrlatd tJn roman
nescns. Schila se incheie cu aceeaqi propozilie de la inceput.
Dac6 simptul fapt cd aceste scrisori erau facturi explicd indiferenta Isabellei Tyson, revelalia pe care o implicd acest gest este dramatizatd de pregdtirea lenti contradictorie a
temei povestirii, adicd perceplia diferitd mediate
de
reflectarea in oglindd. Doamna din oglind, impleteqte analiza
psihologicd din Un roman nescns
;i
proza impresionisti
bogati din Ctrddina Botanicd Kew. Aceasti modalitate nu este probabil striind de preocuparea autoarei pentru elaborarea romanului Valuile, carc dateazd din aceeagi perioadd. Cu ajutorul distincliei dintre scena reale qi reflectarea acesteia in oglindd, ni se sugereazd de la bun inceput cd realitatea este deosebitd de cum ne-o imaginim noi. Isabella a dispirut in gridind; imaginea pe care si-a format-o observatorul despre ea este evocati de locuinla ei incentitoare si de grddina ei luxurianti. Bogdtia ei inseamnd fericire si succese; tdce.ea ei indicd mister $i pasiune, iar mdnunchiul de scrisori pe care pogtagul tocmai le-a aruncat pe masa de marmuri std
marturie in acest sens, Dar cdnd Isabella se iveqte din nou in oglindd lumina care ii inconjoard chipul dezvdluie o realitate
cu totul alta: singurdtate, indiferenfd, desertdciune, varste inaintate
-
un alt ordin decat incidentul care anuleazd personajul imaginar plismuit in cazul lui Minnie Marsh, Milly Masters sau al Juliei Craye. in aceste cazuri ciocnirea cu realitatea destramd inveli$ul irizat creat de imaginalie; aici avem de a face cu o a doua realitate reflectat6 de lumini. Aceasti lumind se ivegte
din nou in Partida de vendtoarc. Aici este vorba de lumina unei limpi dintr-o gar6 care schimbd chipul un€i femei de rand transformand-o in romantica Milly Masters.
fu
Cu schita Roc.ha cea noud ajungem la povestirile care o ca personaj principal pe doamna Dalloway s,i care mai
cuprind Omul
ca,re r$i
iubea semenii, impreund. dar despd4ili
qi Recapitularc. Rochia cea noud face oarecum o noti aparte intrucat atet continutul, cat qi data elaboririi o apropie atdt de mult de roman, incet este foarte probabil ci autoarea a
.ren;ntat
si
o includd in Doamna Dalloway. Vedem celebra
petrecere cu ochii lui Mabel, o cunogtinJd umil6 a familiei. Ea est€ intampinatd la garderobd ca
toli ceilalti
oaspe,ti de
citre
doamna Bamett care cdntdreqte gi judeci din priviri pe fiecare
invitat in privinla imbrdcdmintei qi a situatiei sociale. Perspicacitatea bitranei servitoare se afld la originea neferi-
cirii lui Mabel. Atitudinea doamnei Barnett o face sd-qi dea seama de nepotrivirea rochiei sale gi acest sentiment contribuie la izolarea ei in tot timpul petrecerii, facand-o conqtientd in mijlocul acestor oameni bogati mai intdi de sirdcia ei gi apoi de nereuqita intregii sale vieli qi ii dezvdluie totodati zidimicia gi goliciunea unor asemenea relalii mon-
$j scrisorile care nu sunt decat facturi. Oglinda care desparte astfel elementele secundare de lu-
dene. Dupd ce suportd cu stoicism ipocrizia, indiferenla gi egoismul celorlal{i s,i propria umilire, ea se rehage recurgand
crurile esenliale, aparenta de realitate $i care, ca prin farmec, risipeFte acel mit plismuit de imagina{ie care este strein atat
la o minciund conventionale: ,,M-am distrat bine". Aceastd minciunl intruchipeazi toate minciunile, toate trederile nu doar din aceste ultime ore, ci din inheaga ei via1i. Trdind
observatorului, cat
!i
obiectului observat este fdrS indoiali de
12
PREFATA
Mihai Miroiu
int-un adevdrat infem, in singuritate Si jene, Mabel ajunge la sfdrgit la limanul amintirilor plicute care ii ingdduie sd se impace cu sine gi cu viala $i sd descopere in sine fo(e noi gi o oarecare ddrzenie. Celelalte trei schitd al cdror cadru il lormeazd petrecerea datd de Clarissa Dalloway au fost scrise mult mai tarziu qi cateva ceasuri
oglindesc romanul in mod indirect. Atmosfera unei petreceri mondene oler6 modalitatea ideale de a elabora aceastd temi
care este comune celor trei piese. Aceste schile sunt vada-
liuni pe tema dificultdfii de comunicare dintre oameni. in Omul care i;i iubea semenii, Pdckett Ellis si domnisoara O'Keefe, fiecare fiind un filantrop in felul siu, incearcd in zadar si-$i povestesce unul altuia despre dragostea lor comund fa16 de umanitate, fiind totodatd irita.ti de frivolitatea
dinjur. Ei nu sunt capabili sd exprime sau sd simti nimic altceva decit urd. Aceeaqi imposibilitate de qi indiferenla celor
13
;i Lapinova gi Mogfenrrea sunt drame concise ale vielii de familie. Ele arat6, prima in registrul fanteziei Lappin
eroicomice, cea de-a doua intr-un ritm tensionat suslinut de la
inceput pand
la
s{hrgit cu ajutorul ironiei, inriuti{irea
retaJiilor dintre so{i qi alunecarea treptatd a acestora in ceea ce
in Jumal ,,automatismul obignuit involuntar al zilelor fiecfueia din pdrti"t. Protagonigtii din Lappin gi Lapinova reuqesc pentru un timp gralie artificiului unui univers personal tainic in care se refugiazi. Escapadele lor in acest redescoperit codru al Ardenilor in care Rosalind . il cdlduzeqte pe seriosul gi solemnul ei so1 Emest, unde el autoarea numeqte undeva
devine Regele Lappin, iar ea, micu{ul iepure argintiu cu ochi
mari proeminenli, cam nebunaticd, dar totuqi regine, ii apropie unul de altul s,i totodatd ii izoleazd gi ii ocroteqte de problemele vielii cotidiene proprii precum gi de viala celor1al1i. Dar la un moment dat vraj a se destrama.
Regele Lappin gi, c6nd Rosalind
ii
Mai int6i moare
deplAnge pierderea,
inlelegere reciproci separi cele doud personaje din -impreund,
Emest, care redevenise berbatul practic dinainte, o consided
dar despdrlili. Dupe cum Prickett Ellis si domniqoara O'Keefe nu reuqesc nici o apropiere intemeiad pe idealul
proast6. Nu mai rdmine decdt ca gi Lapinova s6 moard la rdn-
comun al filantropiei, tot astfel gi domnul Serle qi domrisoara
Aming
esueaza in incercarea de apropiere atunci
dul ei, dar Rosalind nu se poate lepdda de sine astfel incdt acest moment marcheazd slbrs,itul iubirii lor.
in Mos,tenirea Gilbert Clandon, dupe moartea soliei
cind evocd
amintirile lor comune despre Canterbury care, prel de o clipd, le creaserS sentimentul de apropiere. Acest sentiment dureaza
sale
Angela, ii oferd secretarei lor Sissy Miller o brogd pe care io ddruise Angela qi risfoiegte jumalul pe care aceasta il ldsase anume lui. Lectura jurnalului
ii
dezvdluie faptul cd Angela
doar o clipd, dupi care fiecare se intoarce la propria singuratate, separat, indiferent fald de celdlalt. Aceeaqi atmos-
trecuse treptat de
ferd se regdse$te in Recapitulare ]]/jtde un bdrbat qi o femeie
nepdsare, indiferenta gi singurdtate plictisitoare. El afle astfel
stau de vorbd in grddina doamnei Dalloway. Femeia, de fapt,
mai mult ascultd decat vorb€qte; ea asculti gi se gindeqte la
cu totul altceva, fermecata fiind de frumuselea locului si a
momentului.
ci
ea se dedicase
la
dragoste, admiratie
gi entuziasm la
operelor de binefacere gi il cunoscuse pe un
anume B.M. de care pirea sd se
fi indrdgostit.
Ea refuzase sd
plece impreund cu el, iar acesta se sinucisese. Ultima I
Cf.
ewo, p.308. insemnarea
este datate 22 noiembrie 1938.
