IMPORTANTA APLICARII DIRECTIVELOR SEVESO II
22.09.2015
CPT. IORDACHE NICOLAE ORLANDO – I.S.U. “ Cpt. Puica Nicolae “ AL JUDETULUI ARGES
SUMAR • DE CE SEVESO •BAZA LEGALĂ LA NIVELUL UE •TRANSPUNEREA DIRECTIVEI SEVESO ÎN ROMÂNIA •CORELARE DIRECTIVA SEVESO III CU LEGISLATIA REACH •AUTORITĂŢI COMPETENTE •OBLIGAŢII - OPERATORI •OBLIGAŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI - AUTORITĂTI COMPETENTE •PLANURILE DE URGENŢĂ •PRINCIPIILE DE BAZĂ •EVENIMENTE CONSIDERATE •ACŢIUNE ASUPRA OMULUI •ZONELE DE ACTIUNE IN CAZ DE ACCIDENT MAJOR •FACTORII DE CARE DEPIND EFECTELE UNUI ACCIDENT MAJOR •DATE STATISTICE •REZULTATE ALE IMPLEMENTĂRII DIRECTIVEI SEVESO •PROIECTE LEGISLATIVE ÎN DERULARE 2
DE CE SEVESO ? • •
•
•
Seveso este numele unei localităţi din Italia, situată la nord de Milano, unde, pe data de 10 iulie 1976,a avut loc un accident chimic la fabrica de pesticide ICMESA. La producerea de triclorfenol prin supraîncălzire s-a eliminat în atmosferă forma extrem de otrăvitoare a tetraclorodibenzodioxinei. (dioxina policlorată reprezintă simbolic materiile extrem de toxice). Accidentul a produs eliberarea în atmosferă a circa 6 tone substanţe toxice, cu grave consecinţe: aproximativ 37.000 persoane expuse; 736 persoane relocate dintr-o zonă de 110 ha (astăzi pădurea de stejari Seveso); aproximativ 4% dintre animalele de la fermele din vecinătate au murit, iar celelalte, în jur de 80.000, au fost sacrificate pentru a preveni contaminarea prin lanţul trofic; instalaţiile şi solul din jurul fabricii au fost îndepărtate şi depozitate într-o zonă de depozitare special amenajată şi asigurată. Cu toate acestea firma a mai lucrat încă o săptămână. Nimeni nu era în fabrică când s-a întâmplat evenimentul şi conducerea ICMESA a eşuat în alarmarea timpurie. Autorităţile au început investigarea la cinci zile după accident când animalele, cum ar fi iepurii au început să moară în masa. Acest accident a fost un semnal de alarmă care a determinat Comisia Europeană să ia măsurile necesare pentru prevenirea situaţiilor similare. Cu toate acestea, accidentele din industria chimică au continuat.
DE CE SEVESO ? Bhopal(India), 1984 Unul dintre cele mai grave accidente tehnologice s-a produs la 3 decembrie 1984 la Bhopal(India), prin scăparea accidentală a 41 de tone de gaz toxic (izocianat de metil) de la o uzină de pesticide aparţinând concernului Union Caraibe. Accidentul a lăsat în urmă 3598 de morţi, 100.000 de intoxicaţi şi 200.000 de evacuaţi. Numărul ridicat de victime a fost datorat lipsei datelor toxicologice despre agentul în cauză(nu existau fişe toxicologice cu efectele clinice, tratament şi posibile efecte pe termen lung); lipsa măsurilor de mediu pentru determinarea agentului toxic; ceea ce a condus doar la un tratament simptomatic; nu exista un plan pentru evenimente neprevăzute la serviciile de urgenţă; nu existau date meteorologice detaliate pentru a se putea modela mişcarea norului toxic.
DE CE SEVESO ? Enschede, Olanda 2000
Cel mai grav accident petrecut în Europa în ultimii 50 de ani este considerat cel din oraşul Enschede, Olanda, unde în data de 13 mai 2000 la S.E. Fireworks, o companie care depozita articole pirotehnice (artificii)s-au produs două explozii foarte puternice (echivalentul a 100 tone de TNT). Suflul exploziei s-a simţit până la o distanţă de 30 de kilometri.Aproximativ 400 de apartamente, 294 de case, 50 de clădiri industriale şi de birouri au fost distruse complet, 22 de persoane au murit, din care 4 pompieri, 947 răniţi şi 10.000 de persoane evacuate. Raportul pompierilor privind cauza accidentului susţine ipoteza unui scurt- circuit, dar poliţia a presupus o incendiere intenţionată, efectuând arestări.
DE CE SEVESO ? Toulouse, sud-vestul Franţei,2001
În dimineaţa zilei de vineri 21 septembrie 2001, ora 10.15 o explozie foarte puternică a avut loc la fabrica de îngrăşăminte AZF (Azote de France) dintr-o zonă industrială din apropierea oraşului Toulouse, sud-vestul Franţei. Explozia a avut loc la un depozit în care azotatul de amoniu granular era depozitat. Cantitatea depozitată era între 200 şi 300 de tone. AZF este amplasat într-o zonă industrială unde mai există alte două obiective ce procesează substanţe.Amplasamentul se afla sub regulile Directivei Europene Seveso II şi este clasificat ca fiind cu risc major.
Forţa exploziei a creat un crater cu un diametru de 50 metri şi o adâncime mai mare de 10 metri. Explozia a spart geamurile de la ferestre situate în centrul oraşului situat la 3 km depărtare.Liniile de telefon au căzut imediat şi nu s-au mai putut folosi telefoane pe o rază de 100 km. Experţii au estimat că puterea exploziei a fost echivalentă cu un cutremur măsurând 3.4 scara Richter. Peste 500 de case au devenit nelocuibile şi aproximativ 1400 de familii au rămas fără locuinţe, 11.000 de copii au stat acasă după ce aproximativ 85 de şcoli şi colegii au fost afectate,2 şcoli au fost distruse şi un spital grav avariat. 22 persoane au murit pe amplasament, 6 în vecinătatea amplasamentului şi una în spital,2442 de răniţi
DE CE SEVESO ? Constanţa, 2003 În dimineţa zilei de 17 iulie 2003 în Constanţa s-a produs o explozie la un rezervor de substanţe petroliere al firmei Oil Terminal S.A. Cauza incendiului a fost eroarea umană, o echipă de 6 muncitori fiind implicată în curăţirea rezervorului, acesta conţinând o cantitate de 300 de tone de produse petroliere, rezervorul având o capacitate de stocare de 5000 de tone. Cea mai probabilă cauză care a condus la deflagraţie şi la incendiul care a urmat a fost o scânteie sau flacără provocată de echipa de muncitori care lucra la rezervor. În urma accidentului, un lucrător a decedat, iar alţi patru au fost răniţi. Pagubele materiale s-au ridicat la 1372 miliarde ROL. La intervenţie au participat toate echipajele de pompieri din Constanţa. Pericolul pe amplasament îl reprezenta extinderea incendiului la celelalte rezervoare pline cu produse petroliere.
BAZA LEGALĂ LA NIVELUL UE • • •
• •
Directiva Consiliului nr. 82/501/CEE privind hazardele de accidente majore la anumite activităţi industriale Seveso I (O.J. No L 230 OF 5.8.82); Directiva nr. 96/82/CE privind controlul accidentelor majore produse de substanţe periculoase Seveso II (OJ No L 10 of 14 January 1997); Decizia Comisiei 98/433/CE privind stabilirea unor criterii armonizate pentru acordarea de exceptări în conformitate cu articolul 9 din Directiva 96/82/ CE (OJ No L 192/1998) Directiva nr. 2003/105/CE de amendare a Directivei nr. 96/82/CE (OJ of 31 December 2003); Directiva 2012/18/UE (SEVESO III) a Parlamentului European și a Consiliului 8
TRANSPUNEREA DIRECTIVEI SEVESO ÎN ROMÂNIA
•
HG 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase (abrogată);
•
HG nr. 804/2007 cu modificările ulterioare (HG nr. 79/2009) privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase; Completare esentiala cu HG nr. 1033/11.12.2013 – urmare a aparitiei Directivei SEVESO III, prin aceasta hotarare de guvern se completeaza anexa 1 la HGR 804/2007 incluzandu-se la ultima pozitie din coloana 1, dupa litera “c”, o noua substanta nominalizata si anume pacura. ( nota: aceasta substanta s-a regasit si in HGR abrogata anterior)
9
TRANSPUNEREA DIRECTIVEI SEVESO ÎN ROMÂNIA • Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 1084/ 22.12. 2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi, respectiv, a accidentelor majore produse; • Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 142/25.02. 2004 pentru aprobarea procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase; • Ordinul ministrului mediului şi gospodăriri apelor nr. 251/26. 03.2005 pentru organizarea şi funcţionarea secretariatelor de risc privind controlul activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;
10
TRANSPUNEREA DIRECTIVEI SEVESO ÎN ROMÂNIA • Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 647/ 16.05.2005 pentru aprobarea normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase; • Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1299/23.12.2005 privind aprobarea procedurii de inspecţie; • Ordinul comun MMGA / MAI nr. 520/29.05.2006 privind aprobarea Procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase.
11
CORELARE DIRECTIVA SEVESO III CU LEGISLATIA REACH • Directiva 2012/18/UE (SEVESO III) a Parlamentului European și a Consiliului • Adoptată – 4 iulie 2012 Publicată – 24 iulie 2012 Intrată în vigoare – 13 august 2012 Transpunere naţională – 31 mai 2015 Transpunere Art. 30 (păcură) – 14 februarie 2014 Implementare – 1 iunie 2015 (transpunere in legislatia nationala in prezent proiect de lege) Ca urmare a adaptărilor continui a prevederilor referitoare la accidentele majore datorate substanţelor chimice periculoase, la 4 iulie a fost adoptată, noua Directivă 2012/18/EU de înlocuire a Directivei 96/82/CE – Seveso II. Categorii de pericol în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 – pentru substantele nenominalizate: • Secțiunea „H” – PERICOLE PENTRU SĂNĂTATE • Secțiunea „P” – PERICOLE FIZICE • Secțiunea „E” – PERICOLE PENTRU MEDIU • Secțiunea „O” – ALTE PERICOLE
CORELARE DIRECTIVA SEVESO III CU LEGISLATIA REACH (Registration, Evaluation and Authorisation of Chemicals) Principalele modificări aduse de așa-numita Directivă Seveso III sunt: • Actualizări tehnice pentru a ţine seamă de modificările din UE în ceea ce priveşte clasificarea substanţelor chimice. În anul 2008, Consiliul şi Parlamentul European au adoptat un Regulament (CE) No 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea (CLP) a substanţelor şi a amestecurilor (denumite anterior preparate), care aliniază legislaţia UE anterioară, cu GHS (Sistemul Global Armonizat de Clasificare şi Etichetare a Produselor Chimice). La rândul său, acest Regulament a declanșat necesitatea de a adapta Directiva 96/82/CE Seveso II, deoarece domeniul său de aplicare se bazează pe clasificarea substanţelor chimice ale fostelor Directive care vor fi abrogate prin Regulamentul CLP până în iunie 2015.; • Un mai bun acces al cetăţenilor la informaţii cu privire la riscurile care rezultă din activităţile companiilor din apropierea lor, precum și felul cum trebuie să se comporte în cazul unui accident; • Norme (reguli) mai eficiente privind participarea publicului interesat, în proiecte de planificare a amenajărilor teritoriale aferente amplasamentelor tip Seveso; • Accesul la justiţie al cetăţenilor cărora nu li s-a acordat acces la informaţiile adecvat sau participare; • Standarde mai stricte pentru inspecţiile amplasamentelor pentru a asigura implementarea mai eficientă a normelor de securitate. Statele membre vor trebui să aplice aceste prevederi ale Directivei 2012/18/EU începând cu 1 iunie 2015, care este, de asemenea, data la care noua legislaţia privind clasificarea substanţelor chimice, devine pe deplin aplicabilă în Europa.
CORELARE DIRECTIVA SEVESO III CU LEGISLATIA REACH
•
FIŞA CU DATE DE SECURITATE Conform Regulamentului nr.453/2010 din 20 mai 2010 al Comisie Europene care modifica Regulamentul Parlamentului şi al Consiliului Europei nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH)
In acord cu •
Prevederile Regulamentului (CE) NR. 1272/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006. –
armonizează dispozițiile și criteriile pentru clasificarea și etichetarea substanțelor, a amestecurilor și a anumitor articole în cadrul Comunității, luând în considerare criteriile de clasificare și regulile privind etichetarea ale GHS*.
* GHS: În vederea facilitării comerțului mondial, protejându-se totodată sănătatea umană și mediul, la nivel internațional, în cadrul structurilor Organizației Națiunilor Unite (ONU), au fost formulate, în decursul unei perioade de peste 10 ani, criterii armonizate de clasificare și etichetare, precum și norme pentru fișele cu date de securitate, ceea ce a condus la apariția Sistemului Global Armonizat de Clasificare și Etichetare a Produselor Chimice (denumit în continuare „GHS”).
AUTORITĂŢI COMPETENTE • Nivel naţional – MINISTERUL MEDIULUI,APELOR SI PADURILOR- Secretariatul de Risc (SRMM) • Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului – (SRANPM) • Garda Naţională de Mediu;
– MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – Departamentul pentru Situatii de Urgenta • Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
• Nivel regional – Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (SRARPM); – Comisariatul Regional al Gărzii Naţionale de Mediu; • Nivel judeţean – Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului (SRAPM) – Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă – Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu 15
OBLIGAŢII PENTRU OPERATORI
• Notificare de activitate; • Politică de prevenire – document care garantează un nivel ridicat pentru protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei; • Raport de securitate – document complex pe baza căruia se face evaluarea privind managementul riscului pe amplasament; • Plan de urgenţă internă care să cuprindă măsurile ce trebuie aplicate în interiorul amplasamentului în cazul producerii unui accident; • Testarea şi evaluarea planului de urgenţă internă;
16
OBLIGAŢII PENTRU OPERATORI
• Revizuire plan de urgenţă internă la fiecare 3 ani şi raport de securitate la fiecare 5 ani; • Notificarea autorităţilor în cazul producerii unei avarii/incident sau accident; • Notificare - modificare în structură, substanţe, cantităţi, organizare; • Informare publică cu privire la expunerea la risc, substanţe prezente, măsurile de protecţie şi comportament; • Punere la dispoziţia autorităţilor informaţii necesare întocmirii planurilor de urgenţă externă.
17
OBLIGAŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI PENTRU AUTORITĂTI COMPETENTE • Identificarea şi inventarierea operatorilor economici care se supun prevederilor HG 804/2007; • Verificarea politicilor de prevenire a accidentelor majore şi a rapoartelor de securitate; • Avizarea planurilor de urgenţă internă; • Elaborarea planurilor de urgenţă externă; • Revizuirea planurilor de urgenţă externă; • Organizarea sistemului de inspecţie şi control pentru obiectivele identificate (planificarea inspecţiilor, rapoarte de inspecţie, sinteza rapoartelor de inspecţie); 18
OBLIGAŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI PENTRU AUTORITĂTI COMPETENTE • Planificarea teritorială (distanţe de siguranţă între amplasamentele ce intră sub incidenţa HG 804/2007 şi zonele rezidenţiale); • Interzicerea utilizării, exploatării sau punerii în funcţiune a amplasamentelor unde se constată deficienţe grave în aplicarea prevenirii accidentelor majore (art.17); • Investigarea accidentelor majore petrecute la obiectivele care intră sub incidenţa HG 804/2007; • Avizarea graficelor de testare a planurilor de urgenţă internă; • Planificările de testare a planurilor de urgenţă externă; • Elaborarea scenariilor exerciţiilor de testare a planurilor de urgenţă externă şi transmiterea lor spre avizare la IGSU. 19
OBLIGAŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI PENTRU AUTORITĂTI COMPETENTE • Elaborarea legislaţiei subsecvente; • Ţinerea unui inventar cu operatorii economici care intră sub incidenţa Directivei Seveso II; • Transmiterea inventarului cu operatorii de tip Seveso şi cu cei care sunt scutiţi de anumite obligaţii către Comisia Europeană; • Notificarea amplasamentelor de tip Seveso care prezintă efecte transfrontiere, statelor posibil afectate; • Notificarea către Comisia Europeană a accidentelor majore produse pe teritoriul naţional şi a lecţiilor învăţate. • Investigarea accidentelor majore petrecute la obiectivele care intră sub incidenţa HG 804/2007; • Avizarea scenariilor exerciţiilor de testare a planurilor de urgenţă externă elaborate de ISUJ.
20
PLANURILE DE URGENŢĂ • Planuri de urgenţă internă – proceduri şi acţiuni ale operatorului pentru limitarea şi înlăturarea efectelor accidentului, protecţia personalului, alarmarea autorităţilor şi populaţiei din exteriorul amplasamentului; • Planuri de urgenţă externă – proceduri şi acţiuni ale forţelor din exteriorul amplasamentului pentru limitarea efectelor unui accident major asupra populaţiei şi mediului din jurul amplasamentului în cauză ; • Planurile trebuie să fie suficient de flexibile pentru a asigura răspunsul la urgenţă oricând şi oriunde în zona de impact a accidentului.
21
PRINCIPIILE DE BAZĂ • 1. Justificarea: Acţiunea de protecţie trebuie să producă un beneficiu net pozitiv. Intervenţia propusă trebuie să facă mai mult bine decât rău, de ex. reducerea detrimentului rezultată din reducerea expunerii la substanţa toxică trebuie să fie suficientă pentru a justifica vătămările şi costurile intervenţiei, inclusiv costurile sociale. • 2. Optimizarea: Forma, dimensiunea şi durata intervenţiei trebuie optimizate astfel ca beneficiul net al reducerii expunerii la substanţa toxică minus detrimentul asociat cu intervenţia să fie maximizat. 22
EVENIMENTE CONSIDERATE
• Eliberare de substanţe periculoase în aer, apă, sol • Incendiu • Explozie
23
ACŢIUNE ASUPRA OMULUI
Inhalare
Forţe mecanice
Ingestie
Flacără, radiaţie calorică Contaminare 24
ZONELE DE ACŢIUNE ÎN CAZ DE ACCIDENT MAJOR Z. ATENTIE
Z. LET
vânt
Z. VATAM.
Sector de acţiune
FACTORI PRINCIPALI DE CARE DEPIND EFECTELE UNUI ACCIDENT MAJOR
• • • • • • •
Proprietăţile şi cantitatea substanţelor eliberate Tipul şi durata emisiei Terenul, tipul de clădiri şi densitatea de construcţii Ora din zi Condiţiile meteo Managementul de siguranţă pe amplasament Distanţa faţă de locul accidentului
26
CÂTEVA DATE STATISTICE • 30% din teritoriul României se află sub incidenţa dezastrelor tehnologice • 8.000.000 de persoane trăiesc în zone de risc • Cele mai prezente substanţe toxice sunt: – – – – –
Amoniac Clor Acid clorhidric Hidrogen sulfurat Sulfura de carbon
• Din punct de vedere al tipului de risc al amplasamentelor Seveso II: – Risc toxic – 57% – Risc de incendiu / explozie – 86% 27
CAUZE ALE ACCIDENTELOR 100% 90% 80% 70% 60%
50%
50% 40% 24%
30%
16%
20%
10%
10% 0% eroarea um anã
erori tehnice
reactii chim ice necontrolate
factori externi
28
Distribution of Seveso II establishments Obiective seveso.shp Risc_minor Risc_major Obiective seveso.shp 0 1-4 5 - 10 11 - 14 15 - 22
N W
100
0
100
200 Kilometers
E S
29
• • • • • • • • • • •
OPERATORI ECONOMICI CLASIFICATI SEVESO II – LA NIVELUL JUDETULUI ARGES
OMV PETROM S.A. – punct de lucru Arpechim Bradu ( obiectiv cu Risc Major) S.C. OLTCHIM S.A. - Directia petrochimica Bradu (obiectiv cu Risc Major) OMV Petrom S.A. Divizia E&P – Zona de producţie III Muntenia Vest – Sector 10 Poiana Lacului - depozit titei 4x50000 incinta Arpechim (obiectiv cu Risc Major) S.C. APA CANAL 2000 S.A. – Uzina de apa Pitesti (obiectiv cu risc minor) S.C. CONPET S.A. – statia automatizata Poiana Lacului (obiectiv cu risc minor) S.C. HOLCIM (Romania)S.A. Campulung – punct de lucru Razoare – Mateias ( obiectiv cu risc minor) S.C. AGRICOVER S.R.L. Buzau- punct de lucru Caldararu (obiectiv cu risc minor) S.C. EXTENSIV SRL Pitesti – punct de lucru Topoloveni ( obiectiv cu risc minor) S.C. JOHNSON CONTROLS SRL Bradu- Sucursala Poiana Lacului (obiectiv cu risc minor) S.C. MARTUR AUTOMOTIVE SEATING & INTERIORS S.R.L. Cateasca(obiectiv cu risc minor) S.C. RAGAS CONSULTING S.R.L. Bucuresti- punct de lucru Schitu Golesti- (obiectiv cu risc minor)
CLASIFICARE OPERATORI DIN PUNCT DE VEDERE AL COMPLEXITATII ACESTORA
PROCES/INSTALATIE SIMPLA Ex: Parc de rezervoare, Operatiuni de depozitare, Incarcare/descarcare in rezervoare
PROCES/INSTALATIE COMPLEXA Ex: Rafinarie Productie de amoniac, uree Separarea hidrogenului sulfurat Analiză HAZOP care va acoperi procesul continuu
ASPECTE REZULTATE DIN PROCESUL DE IMPLEMENTARE AL DIRECTIVELOR SEVESO • Îmbunătăţirea cooperării şi colaborării între autorităţile responsabile de implementarea directivelor; • Clarificarea competenţelor fiecărei autorităţi şi a modului de aplicare a sancţiunilor contravenţionale, în cadrul inspecţiilor organizate în comun; • Desfăşurarea inspecţiilor la operatorii economici de tip Seveso, în baza unui plan comun aprobat la nivelul tuturor autorităţilor locale competente; • Identificarea şi inventarierea problemelor întâmpinate de către structurile teritoriale privind punerea în practică a legislaţiei, în scopul îmbunătăţirii cadrului legal; 32
ASPECTE REZULTATE DIN PROCESUL DE IMPLEMENTARE AL DIRECTIVELOR SEVESO • Completarea pregătirii personalului din cadrul autorităţilor competente, implicat în implementarea prevederilor HG 804/2007, prin organizarea de cursuri specifice, convocări de specialitate, conferinţe, seminarii, precum şi activităţi practice în teren, organizate în comun; • Stabilirea unor întâlniri periodice între autorităţile competente, operatori economici şi patronate pentru clarificarea aspectelor legate de modul de implementare a legislaţiei specifice şi acordarea de asistenţă tehnică; 33
ASPECTE REZULTATE DIN PROCESUL DE IMPLEMENTARE AL DIRECTIVELOR SEVESO • Iniţierea unor demersuri la nivelul autorităţilor competente şi operatorilor economici pentru creşterea nivelului de informare a publicului privind expunerea la risc, în zonele de planificare la urgenţă prin campanii de informare, distribuirea de pliante, broşuri, organizarea de conferinţe şi seminarii de informare, „ziua porţilor deschise”, paginii web, etc cu implicarea mass-media; • Necesitatea elaborării unui program de înzestrare cu echipamente, aparatură şi tehnică specifice pentru prevenirea şi intervenţia în caz de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, precum şi identificarea modalităţilor de finanţare a acestuia; • Necesitatea dotării cu soft-uri de evaluare a rapoartelor de securitate, planurilor de urgenţă internă şi efectelor accidentelor majore. 34
PROIECT DERULAT IN PARTENERIAT CU I.G.S.U. PENTRU IMPLEMENTAREA DIRECTIVELOR SEVESO
•
Pe parcursul anului 2009, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă - I.G.S.U. împreună cu Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului din regiunea Venetto – A.R.P.A.V - ITALIA au organizat si desfasurat activitati de implementare a Directivelor SEVESO II in Romania prin accesarea unui proiect finanţat de Uniunea Europeană. • La aceste activitati au participat reprezentanţi din cadrul IGSU, ISUJ, ai Ministerului Mediului şi Gărzii Naţionale de Mediu. • Din partea italiană au fost prezenţi specialişti din ARPAV - Agenţia Regională de Protecţie a Mediului din regiunea Venetto - ITALIA. • Proiectul s-a finalizat prin elaborarea a trei ghiduri : - Ghid de aplicare a Directivei SEVESO in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului; - Ghid pentru implementarea Sistemului de Management al Securitatii ( .M.S.) in contextul Directivelor SEVESO; - Ghid de evaluare a Planului de Urgenta Externa ( P.U.E.).
PROIECTE LEGISLATIVE ÎN DERULARE
• Ordin comun MMP şi MAI privind aprobarea procedurii pentru interzicerea utilizării, exploatării sau punerii în funcţiune a unui amplasament, instalaţii sau unităţi de stocare • Ordin comun privind planificarea teritorială • Ordin comun pentru aprobarea Metodologiei rapide de evaluare a riscului la operatorii economici de tip Seveso • Modificarea Normelor metodologice de elaborare a planurilor de urgenţă • Ordin comun MAI si MMP pentru atestarea experţilor externi 36
Vă mulţumesc pentru atenţie!
37
