Sinziana Popescu
Cilitoria lui Vlad in Celilalt TirAm
Primul volum al seriei
AHbllsfiHbl
EdiEia a
II-a
2013 ffi,m
ffiffir
t
W,^J
r*cdiar,r*rlrh**ig
Cuprins
CuvAntinainte
5
Celdlalt TdrAm
11
Strigoiul Iona
17
Conacul Muntenilor
23
Ielele...
29
Fralii Ursitoarele Castelul Ursitoarelor Calul Ndzdrivan in lumina lunii Palatul Doamnelor Falsa SAnziand
Blajinii Dincolo de Apa SAmbetei Copiii Blajinilor Spectacolele Blajinilor De vorbd cu SfAnta Duminicd Fiul lui Aram Plecarea Drdgaicelor Micile Zmeoaice Sala Armelor Cina Zmeilor
33
38 41
49 56 61.
68 76 82 85 9L
99 105
116 120 127 1,37
Zmeilor Sfatul Mai-Marilor impdrdliei intAlnirea Drdgaicelor cu Lina Aripa Crdiesei Picilirea Zmeilor Regatul Cdpcdnilor Zob, Prinlul CdpcAnilor Ascunzdtoarea Prizonierii luiZob Oul Fermecat
Drdgaicele in lmpirdlia
Regele Horgti gi Regina Cana, stipAnii
149 157 1'62
168
175 182 191 198 205 212
tuturor CdpcAnilor 222
Uriaqd Ultimii Uriagi Limba uitatl Pddurea Fiarelor Iazul Balaurilor La sdniug Lucia, feti{a
silbiticiunilor ingenuncherea Doamnelor Cum se nasc Balaurii? $coala SolomondreascX UrcAnd spre luminb SAnzienele, suratele mele SfAnta Vineri,protectoarea
229
236 244 249 257
263 270 277
281 286 295 299
Celilalt Tirim
elor ce se intreabi cine ori ce anume poate fi Andilandi le voi spune ci nu e un copil. Tot a9a cum nu e nici numele vreunui animal de casi, numai bun de smotocit sau al unui joc pentru computeE cel pufin nu incd. Andilandi nu e nici mdcar denumirea unei prdjituri deosebit de gustoase sau a unui extraterestru simpatic, venit in viziti. Nu, nu e om, nu e animal, nu e joc si, in mod sigur, nu e nici ceva dulce qi bun de mAncat. Lucru care n-o face insh mai pufin important5 decAt toate cele anterior insirate. Dimpotrivd. Este de neprefuit. $i, degi mulqi dintre voi nu vd mai amintifi, sunt convinsd cd ali intAlnit-o deja in momentul primei mari incercdri a vielii voastre. Fiindcd, vedeli voi, pentru a o zdr| nu trebuie sd fii dintr-un loc anume sau sI ai cine gtie ce inzestrdri nemaiauzite gi nemaivizute - cum ar fi: sd gtii sd zbori (cu sau fdrd Cal Ndzdrdvan), sd gtii si respiri in apd, aga cum fac gerpii inainte de-a deveni Balauri, ori si gtii si iei forma fiin,telor din jur, precum o fac Doamnele. Nu conteazd cAyi ani ai, dacd egti tuns ori ba, dacd igi 11
Cdldtoria lui VIad tn Celdlalt Tdrhm
legi singur sireturile sau dace mdnAnci repede gi tot din farfurie. Nicidecum. Trebuie doar si treci printr-o mare incercare. Sd fii nevoit si iei o decizie care, i:rtr-un fel sau altuf ifi va afecta tot restul viefii. AtAt. Pentru a vd ldmuri la ce md refer, voi lua drept exemplu cazul lui Vlad Ionescu. El a descoperit-o pe Andilandi tocmai atunci c6nd familia lui agtepta, cu nerdbdare, sosirea unui nou membru. Pdrinqii nu-l anuntaseri incd daci va avea un frifior sau o surioard, dar, orice ar fi fost, trebuie si vd spun de la bun ir:rceput ci Mad nu era deloc inc6ntat de idee. Tot aqa cum nu era incAntat nici de faptul cd fusese ,,exilat" din Bucuregti, mai exact din casain care locuise atAt de confortabil p6nd atunci, tocmai in Hoghiz, la familia Munteanu, bunicii din partea mamei. Aterizase intr-un sat pe care, dacd-l vefi ciuta cu mare atenfie pe hartX, il vefi gisi in Transilvania, undeva pe lAngd Pddurea Bogdtii. PAnd acum nimic deosebit, veli zice, poate, gi n-afi fi foarte departe de adevir. La prima vedere, nici oamenii ce trliesc in micul cdtun de la poalele pddurii, nici pidurea in sine nu par a avea ceva special. Dar asta era doar ceea ce se vedea pe hartd sau pe geamul autocarului cu care Vlad ajunsese acolo. Fiindcd, odati coborAt din magina bdiatul a inleles cd aici toate erau altfel decAt la elacasb... Din ce cauzd? ln primul rAnd, pentru cd in satul cu pricin4 md credefr, nu mi credefi, dar nu existd electricitate. Cel pufin nu exista cAnd am dat eu ultima oard pe acolo... Aga cd adio televizor, calculator si multe T2
Sinziana Popescu
alte aparate de care sunt convinsd cd nu vd mai dezlipifi acase. Acolo nu existd nici magazine mari, nici parcuri de distracfii, nici locuri de joacd special amenajate, nici
cofetirii, nici mdcar vreun cinematograf, ritdcit,
dQA,
din intAmplare. Cu alte cuvinte, din motive care-fi scipau la inceput oamenii triiau pe acele meleaguri ca la inceputul secolului trecut gi ale secolelor de dinaintea lui. Dar asta n-ar fi fost nimic, dacd sdtenii nu ar fi pdstrat gi felul de-a gAndi al acelor vremuri. Pe Mad incepuseri s5-l amuze foarte repede toate superstifiile 1or. Cel mai tare il distra faptul cd firanii de acolo nu numeau Pidurea Bogdfii aqa cum s-ar fi cuvenit s-o facl gi cum era trecut qi pe hart5, decAt atunci cAnd vorbeau cu tine, care erai strdin. Dacd insd apucai sd ciulegti bine urechile cAnd igi vorbeau unul altuia, ai h arnit cd ii spuneau ,,Celdlalt Terem". in opinia lor, acesta nu era un loc ca oricare altul, ci unul magic, populat cu o sumedenie de fiinfe fantastice, despre care sunt absolut convinsd c5 voi n-afi auzit decAt in basme. Un loc bAntuit de creaturi ciudate cum sunt Doamnele, zise si Iele, Solomonarii, Zmei| CdpcAnii, Strigoii ori Pasdrea MdiastrS. Mad ii mai auzi spunAndu-gi cd fiinfele Celuilalt TirAm pot fi vlzute aievea numai de cdtre ,,copiii incercafi". Nu prea gtia el exact ce inseamni asta, dar nici nu-l interesa foarte tare. Bdiatul era dintre cei care pAni nu vdd, nu cred. Aga cd supersti{iile legate de asemenea fiinfe, fie ele binevoitoare ori dugminoase, il ldsau de-a dreptul rece. 13
Cdldtoria lui Wad in Celdlalt Tdrdm
Odati cu trecerea zilelorinsd povegtile despre Zmei, Cai Ndzdrdvani gi Doamne, spuse de bunici ori de nea Vasile (povestitorul autorizat al satului), incepuserd s5-i placd. Dar numai cu titlul de povegti, se inlelege! Mai ales ci alti sursd de distracfie, in afara gezdtorilor, nici nu exista pe acolo. Iar acestea se desfdsurau ftr felul urmitor: tofi copiii din sat se adunau seara intr-o casd ori, dacd era vari, in gr5dina cuiva, si-l asculte pe nea Vasile care linea loc de televizor. Mogul le spunea curioqilor adunali acolo vreo doud-trei povegti cu Strigoi, cu Blajini ori SAnziene (de reguld la cerere), dupi care ii trimitea pe tofi la culcare. $i dacd la inceput, Mad rimAnea gurd-casci pe la gezdtorile acestea numai ca sd necdjeascd povesfitorul cu tot felul de i::rtrebiri obraznice, in aceea seari de vari in care l-am intahit eu prima datd, trecea intr-o noud faz5,.T6,cea. Semn ci povesteaincepuse sd-l fure, sd se strecoare incet-incet in sufleful lui. Chiar se surprinse intrebAndu-se dacd Pasdrea Mdiastrd, despre care tocmai le povestea moqul, nu cumva exista cu adevdrat. $i dacd da, ce bine i-ar fi fost lui s-o intAlneascd gi s-o poatd folosi. Doar avea atAta nevoie. Desigur, Vlad nu credea in existenla Celuilalt TdrAm ori a fiinlelor stranii ce-l popul au, dar incepuse sd-gi doreasci foloasele pe care le-ar fi putut trage de pe urma acestora, dacd ele ar fi existat cu adevirat. Ca atunci cAnd ifi doregti sd existe Balauri, doar fiindcd ai vrea sd c5ldregti pe ei. Ori ifi doregti sd existe Zmei, pentru cd vrei sd le iei palatul, sd-lfaci mic de tot qi sd l4
Stnziana Popescu
te intorci cu el in buzunar acase. Sau i1i doregti sd existe Ursitoare, doar fiindcd vrei sd-fi indeplineascd o dorinfd tainicd. Una pe care nimeni altcineva nu [i-ar putea-o indeplini. Seara in care incepuserd sd-l frdmAnte asemenea gAnduri era una ca oricare alta. De-abia se terminase o astfel de gezdtoare gi copiii, printre care se afla gi Mad atunci, se imprdgtiau care incotro. Unii plecard, cuminfi, spre casele 1or, iar al1ii o tdiari ca Vlad, brambura peste dealuri. Bine... Dacd l-a!i fi intrebat atunci incotro se indreaptl aga, pe inserat, v-ar fi spus cd se duce acasi. Ceea ce nu era adevdrat, dar n-a!i fi putut sd-l contraziceli deoarece conacul bunicilor, la care el fusese ldsat sd stea peste var5, era undeva intre sat gi pddure. Deci, se putea spune cd se ducea si intr-acolo. CAnd l-am zdrit atunci finAndu-se scai de ceilalli pui de ldrani, care nu il prea aveau la inimd, nu gtiam multe despre el. Era un bdiat obignuit, cu p[r bdlai gi ochi negri, ce nu pdrea sd fi trdit mai mult de zece veri. Dupi paloarea fefei qi dupi straiele cu care era imbrdcat, mi-am dat seama de indatd cd nu era din partea locului. Semdna tare mult cu copiii pe care-i maivdzusem prin orate/ atunci c6nd mi apuca dorul de ducd gi incepeam sd bAntui lumea. Iar faptul cd era strdin de loc, vi spun drept, il fdcea total neinteresant. AtAt de neinteresant, incAt era cAt pe ce si-i intorc spatele gi lui, gi celorlalfi. $i poate cd ag fi fdcut-o, dacS n-ag fi observat cum de ,,grupul vesel" se apropia cu pagi lenegi un Strigoi. 15
Sfatul Mai-Marilor impirigiei
*
;:fr :ffi ,TljJijt1,,,'jtrj1f,T: T;Iil;
I/rf) jura cd urmeazd. si le pocneasci, le spuse cu Tls/ cAtd afecqiune era el in stare sd ofere: \l/ - Proastelor! Cum afi putut crede cd ag da
vreun om pentru voi, fie el gi bdiat? - V-am zis eu cd se preface! zise PAca, bitAnd veseld din palme. $i aici md vdd nevoiti sd-i dau dreptate. intr-adevir mezina le spusese asta surorilor ei incd de la bun inceput, dar fiind prea micd n-o bigaserd in seamd. - Bravo, BAca!
-
PAca
-
i1 corectd,
timidi, fata.
rispunse imediat Aram, incercAnd sd-gi dreag6, gaf.a. PAca! Asta voiam sd spun. Doar cd m-am pierdut cu firea... Pdca, desigur!
Fetele se
lipiri
de picioarele Craiului ca niste cAini urgisili, domici de afecfiune. il incomodau, ce-i drept, dar Aram le ldsd un timp, le rAnji cAt putu el de frumos gi chiar le mAngAie ugor pe cdpdfAnile lor mari cAt dovlecii. Dacd cineva s-ar fi apucat atunci sd le faci un 757
Cdldtoria lui VIad in Celdlelt Tdrdm
portret/ ar fi putut jura privindu-i cd avea de-a face cu o familie fericiti. O familie ce trdia i:r legea iubirii, in pace gi bund infelegere. De bund seamd insd cd aqa-zisa armonie nu duri mai mult de cAteva minute. Zmeoaicele incepurd si se impinga, dorind sd ocupe fiecare o suprafafd cAt mai mare din piciorul patem sau, de ce nu, chiar unul intreg. Iar Aram devenea din ce in ce mai iritat. Adevirul era cd ar fi dat orice sd scape de micile ordtinii ce i se lipiseri de picioare precum cipuqele. - Toantelor! Pe mine md iubeste tata cel mai mu_itl strigd Samca. - Ba, pe mine! o corecti imediat Coala, in timp ce o cdlcd zdravdnpe unul dintre picioare. - Niciuna dintre voi nu v-afi prins ci pe Vlad nu-i iubegte deloc! punctS PAca, dupd care le ardti celorlalte doui limba ei 1ung5, rogie-zmeurie. Nu-i aqa, tat6? - Desigur... PAca! rdspunse Craiul, fericit cd-si amintise de data asta mdcar fltm o cheami. Dupd care ii qopti ugor la ureche: - $tii doar cd pe tine te iubegte tata cel mai tare! Momentul de tandrele nu durd insi mult, fiindca din spatele unei ugi secrete igi fdcurl aparifia Cr6ngu p Pogan. Aram le indepdrtd urgent pe fete, spunAndu-le cu glas autoritar, de Crai: - Dacd gi voi md iubili, va trebui si mi-o dovediH] - Cum? intrebard toate intr-un glas. - Prindeli un moment prielnic, cAnd Mad nu-i in odaia lui, gi uitali-vd dupd pasdre. Vedeli unde o linel 158
Sinzians Popesur
Aga vom face! rdspunserd fetele gi plecari val_ rArtej din odaie.
-
- Fii cu mare bdgare de seamd! ii
zise Craiul Samcii, rdmasi mai in urma celorlalte. Omul nu trebuie sd bdnuiascd nici o clipd ci am pune ceva la cale. Pe tine contez cel mai mult! Samca
ii rAnji recunoscdtoare si o gterse dupi cele-
Apoi Aram se intoarse spre Zmei, care pdreau s6 dbi ceva foarte important s5-i spund. Doar se foiserd,
-alte.
-
scdrpinaserd gi-gi dreseserd gldscioarele intruna in
lui. E om, lndtgimea Voastrd! declami, triumfdtor,
=patele
-
crAngu.
$tiam ce e, zevzecule! lncd de la bun inceput. Serios? bdlmiji CrAngu cu un zAmbet tAmp, in:emenit in colful buzelor. - Foarte! tund Aram. Iar tu nu mai aveai mult pe 5mpul debit5lie gi-mi stricai planurile, cu gura ta mare =t o poart5! ,,Poate e Cdrdugul, inelgmea Voastrd! poate : Clriugul!" ii aminti Craiul cam ce trdncdnise elafunci, :upi care Aramincepu sd se plimbe de colo-colo ca un ,eu in cugc5. Deja aflase prea multd lume taina bliatului : asta il ircurca teribil. Ideal ar fi fost, bineinleles, ca ni:.eni sd nu stie nimig pAni cAnd Vlad nu i-ar fi datnou- : siu ,,tat6" Pasirea Mdiastrd. Cel pugin aga plinuise -:aiul la incepu! cAnd il adusese pe Mddu! acolo gi-l ":*reise cum se cuvine. Se pare insd cd cineva, care aflase := hram purta pruncuf rdspAndise deja vestea. - Cine v-a spus de Mad?
-
759
