Ac ad emia de Şt iinţ e a M o ldo v e i I nst it ut ul de Filo lo g ie
GHID DE EXPRIMARE CORECTĂ Vasile Bahnaru, Inga Druţă, Galaction Verebceanu, Lidia Vieru, Mariana Vlas, Ana Vulpe
Chişinău, 2014 1
CZU
Lucrarea a fost recomandată pentru tipar de Consiliul ştiinţific al Institutului de Filologie al AŞM. Autori:
Vasile Bahnaru, Inga Druţă, Galaction Verebceanu, Lidia Vieru, Mariana Vlas, Ana Vulpe
Procesare computerizată: Galina Prodan
Descrierea CIP a camerei Naţionale a Cărţii Vasile Bahnaru, Inga Druţă, Galaction Verebceanu, Lidia Vieru, Mariana Vlas, Ana Vulpe Ghid de exprimare corectă/Redactor responsabil Inga Druţă; Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Filologie. – Ch.: 2014 (Ed. Profesional Service). – 131 p. ISBN 300 ex.
2
© Institutul de Filologie al AŞM, 2014
CUPRINS Prefaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5
(Orto)grafie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
7
Punctuaţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
15
Pronunţare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
19
Morfologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
23
Sintaxă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
47
Lexic şi semantică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
79
Calcuri şi barbarisme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101 Stilistică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129 Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131
3
4
PREFAŢĂ Ghidul de exprimare corectă reprezintă o sinteză a rezultatelor monitorizării unor posturi de televiziune şi de radio din Republica Moldova, monitorizare iniţiată de Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi realizată de o echipă de experţi de la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Monitorizarea a fost determinată de intenţia de a constata calitatea limbii române vorbite în spaţiul audiovizual naţional, dat fiind impactul enorm al cuvântului rostit la radio şi la televiziune. În cele trei sesiuni de monitorizare (2011, 2012 şi 2013), au fost urmărite sub aspect lingvistic în special emisiunile de ştiri, emisiunile matinale de divertisment şi filmele dublate sau cu subtitrări. Având ca sistem general de referinţă limba română în uzul ei literar, cercetarea a abordat toate compartimentele limbii (ortografia, ortoepia, structura gramaticală morfosintactică, lexicul), prezentând erorile înregistrate şi variantele corecte într-o formă accesibilă oricărui cititor. Monitorizarea reflectă modul în care vorbesc profesioniştii din audiovizual, deoarece numai personalul specializat a făcut obiectul investigaţiei: prezentatorii, reporterii, editorii de programe, nu şi persoanele intervievate sau care participă în calitate de invitaţi la emisiuni. Au fost urmărite sub aspect lingvistic şi mesajele scrise (titluri, crawluri, subtitrări). Menţionăm că ne-a fost extrem de utilă experienţa colegilor de la Academia Română, materializată, în urma mai multor sesiuni de monitorizare a posturilor de radio şi 5
de televiziune din România, în lucrarea Eşti cool şi dacă vorbeşti corect (Bucureşti, 2010). Deoarece „răspândirea şi vechimea în uz, persistenţa unor greşeli nu pot constitui o scuză pentru a le accepta” (Mioara Avram), sperăm că rezultatele cercetării vor constitui un instrument de lucru, un îndreptar util care să conducă la îmbunătăţirea calităţii limbii române vorbite la microfon şi la ameliorarea limbajului miilor de telespectatori. dr. hab. Vasile Bahnaru
6
(ORTO)GRAFIE Am văzut la televizor mai multe cuvinte scrise greşit. Din Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM-2005) aflăm cum se scriu aceste cuvinte. Scrierea greşită cu blanc (spaţiu alb care desparte două cuvinte tipărite) este întâlnită în cuvintele: video conferinţă; lung metraj; scurt circuit. Normele limbii române prescriu formele fără blanc: videoconferinţă, lungmetraj, scurtcircuit. În unele cuvinte compuse am constatat absenţa cratimei (în titluri sau în textele subtitrate): medic şef – corect: medic-şef; mecanic şef – corect: mecanic-şef; cuvinte cheie – corect: cuvinte-cheie; floarea soarelui – corect: floarea-soarelui; lider surpriză – corect: lider-surpriză; proces verbal – corect: proces-verbal; rău platnici – corect: rău-platnici. Greşit sunt scrise deseori şi adverbele compuse al căror prim element este azi, ieri sau după: azi dimineaţă pentru azi-dimineaţă; azi mâine pentru azi-mâine; 7
azi noapte pentru azi-noapte; ieri dimineaţă pentru ieri-dimineaţă; ieri seara pentru ieri-seară; după amiază pentru după-amiază; după masă pentru după-masă. Fenomenul invers – apariţia greşită a cratimei – este atestat în exemple formate cu ajutorul elementelor de compunere de tipul: agro-, anti-, post-, vice-, care se scriu împreună cu termenul-bază. Formele corecte sunt: agroturistic; anticriză; antitrafic; antinuclear; postmonitorizare; postsovietic; viceministru; vicedirector. Atenţie însă la scrierea cuvintelor în componenţa cărora apare pseudoprefixul ex-, cu sensul de „fost”, care face excepţie, scriindu-se cu liniuţă: ex-deputat; ex-ministru; ex-preşedinte. Punctul, ca semn ortografic, trebuie folosit după unele abrevieri, cum ar fi pronumele dumneavoastră, care se abreviază: fie dv., fie dvs. 8
sau numeralele milion şi miliard, care se abreviază, respectiv: mil. mld. În schimb, abrevierile care reprezintă numele unităţilor de măsură nu se scriu cu punct final: g = gram; Gcal = gigacalorie; m = metru; l = litru. Prescurtările de mai jos sunt inadmisibile: preş. – corect: preşedinte; dir. – corect: director; dir. adj. – corect: director adjunct; pt. – corect: pentru; -dul/bld. b – corect: bd. În domeniul grafiei, au fost atestate greşeli privind: a) scrierea unor substantive: copii par mai fericiţi în loc de copiii par mai fericiţi; soţia mea adoră copii în loc de soţia mea adoră copiii; a venit şi unul dintre fii săi în loc de a venit şi unul dintre fiii săi (substantivele masculine terminate la singular în i se scriu la plural nearticulat cu doi i, iar la forma articulată cu trei i). 9
A fost înregistrat şi cazul invers – scrierea cu doi i: milimetrii coloană de mercur – corect: milimetri coloană de mercur. Am văzut şi alte substantive scrise greşit: Poliţia municipală susţine idea primarului în loc de Poliţia municipală susţine ideea primarului; Ce s-a întâmplat, micuţ-o? în loc de Ce s-a întâmplat, micuţo?; ruxac în loc de rucsac (substantivul rucsac se scrie corect cu cs, ca în limba de origine, germană); statuietă în loc de statuetă (din raţiuni morfologice, dar şi conform tradiţiei, se scrie corect statuetă, spre deosebire însă de statuie); ciaşcă de cafea în loc de ceaşcă de cafea; tenisman în loc de tenismen. b) scrierea adjectivelor pronominale: tinerii aceştea în loc de tinerii aceştia; atâţea actori în loc de atâţia actori (forma de masculin plural a adjectivului demonstrativ postpus acest şi a adjectivului nehotărât atât se scrie cu ia). c) scrierea numeralelor ordinale: etapa a 14 în loc de etapa a 14-a; clasa a V-ea în loc de clasa a V-a; 10
clasa a 6-ea în loc de clasa a 6-a; clasa a 9-ua în loc de clasa a 9-a. d) scrierea formelor verbale: aşează-te în loc de aşază-te (după ş în rădăcina cuvântului se scrie şi se pronunţă a); crează în loc de creează (primul e face parte din radical + sufixul verbal -ează, la fel ca a lucra – lucrează); a zmuls în loc de a smuls (înainte de m se scrie s); să nu mai vi la mine cu aşa întrebări în loc de să nu mai vii la mine cu aşa întrebări. e) scrierea adverbelor/locuţiunilor adverbiale/prepoziţiilor/conjuncţiilor: de aceia în loc de de aceea; de asupra în loc de deasupra; aşa dar în loc de aşadar. f) scrierea cu literă mare sau mică: Bienala Internaţională de pictură în loc de Bienala Internaţională de Pictură (denumirile de manifestări ştiinţifice, culturale, artistice, politice se scriu cu literă mare); consiliul raional Soroca în loc de Consiliul Raional Soroca; liceul teoretic „Gh. Asachi” în loc de Liceul Teoretic „Gh. Asachi”; 11
Procuratura generală a Republicii Moldova în loc de Procuratura Generală a Republicii Moldova (denumirile oficiale de instituţii se scriu cu literă mare); şedinţele Guvernului în loc de şedinţele guvernului; să devină şeful Legislativului în loc de să devină şef al legislativului (denumirile neoficiale de instituţii se scriu cu literă mică); Codul Muncii în loc de Codul muncii; Codul Educaţiei în loc de Codul educaţiei (denumirile de documente, legi etc. se scriu cu literă mare numai la primul termen); şefa direcţiei audit intern în loc de şefa Direcţiei de audit intern (prima componentă a denumirilor de servicii, compartimente din cadrul unor instituţii se scrie cu literă mare); Marţi şi Miercuri vremea se va încălzi… în loc de marţi şi miercuri vremea se va încălzi (numele zilelor săptămânii se scrie cu literă mică). g) scrierea numelor de persoane şi a toponimelor: Krasnoselskii în loc de Krasnoselski; Stanislavskii în loc de Stanislavski; Zimovskii în loc de Zimovski (numele de familie de origine slavă se transcriu cu un i); Istambul în loc de Istanbul; Azerbaigean în loc de Azerbaidjan; Munchen în loc de München; Nurnberg în loc de Nürnberg; 12
Shenghen în loc de Schengen; Ukraina în loc de Ucraina; Komrat în loc de Comrat (toponimele autohtone se scriu conform normelor limbii române). h) scrierea fără semne diacritice. Mai multe posturi de televiziune monitorizate nu folosesc semnele diacritice în mesajele scrise. Lipsa acestora îngreuiază lectura sau duce la apariţia confuziilor: batuta fara mila pentru bătută fără milă; Cristina Batca pentru Cristina Bâtcă; regele Romaniei pentru regele României; soc in Anglia pentru şoc în Anglia; flamanzi la scoala pentru flămânzi la şcoală; Nicu Tarna pentru Nicu Ţărnă.
13
14
Punctuaţie În domeniul punctuaţiei, cele mai multe greşeli se referă la lipsa ori folosirea greşită a virgulei. Lipsa virgulei a fost înregistrată în mai multe situaţii: a) pentru a separa vocativele sau formulele de adresare: Adio [] Jocuri Olimpice! Haide [] Suzie! Nu-i aşa [] Charlotte? Nu vreau să fiu amicul tău [] Rick, vreau doar micul dejun; Start [] încălzire! Tu [] omule [] nu ştii să citeşti. b) pentru a izola apoziţia: Echipa sa, Sfântul Gheorghe [] a primit o amendă; Liderul fracţiunii PCRM, Maria Postoico [] a declarat…; Liderul PL [] Mihai Ghimpu, cere…; Nicolae Bairactari [] victima evenimentelor din 7 aprilie; preşedintele ucrainean [] Viktor Ianukovici []…; Fundaşul lui Chelsea Londra, John Terry [] şi-a anunţat retragerea. 15
c) pentru a marca elipsa verbului: Filat [] la sfat cu Medvedev; Ambasador SUA [] ucis în Libia; Moda [] dictată la Paris; Pompierii [] în acţiune. d) pentru a izola cuplul corelativ atât…, cât şi: Atât Juventus [] cât şi Udinese au remizat; Atât elevii [] cât şi profesorii… e) înainte de conjuncţiile coordonatoare adversative (iar, dar, ci): În lume se răpesc copii [] iar aici au răpit un bătrân; Real este pe locul doi, la un punct în spatele liderului [] iar Barca e pe trei; Nu e corect să sfârşească aşa [] dar cred că… A pierdut nu numai el [] ci şi echipa sa. f) pentru a izola propoziţiile coordonate prin juxtapunere: Eu am 16 ani [] peste doi ani voi putea să am afacerea mea. Virgula este folosită greşit: a) între subiect/grupul subiectului şi predicat: Acest monument [,] este în toate oraşele. Turul doi [,] costă. 16
AIE [,] pune ţara la cale. AnimEst [,] vă invită la cinematograf. Astăzi, Mario Monti [,] a mers în faţa senatorilor italieni. Cei trei poliţişti [,] ar fi extorcat bani de la bănuiţi. Champions League [,] revine. Fiecare efort [,] trebuie stimulat. Mai mulţi tineri ai organizaţiei de tineret PD [,] au organizat un flash mob. Serviciul social la domiciliu pentru copii cu dizabilităţi [,] este disponibil şi în municipiul Chişinău. Silvio Berlusconi [,] i-a înmânat un clopoţel succesorului său. b) în alte situaţii: Muncitorii se feresc să spună [,] însă [,] pentru cine este casa… (conjuncţia adversativă însă nu se desparte prin virgulă când e aşezată în interiorul propoziţiei); Dacă nu de la Dumnezeu, atunci de la societate [,] sau de la un prieten… (virgula nu apare în faţa conjuncţiei coordonatoare disjunctive sau); Am plăcerea să vă anunţ [,] că noul record îi aparţine lui X; Eu nu ştiu [,] ce s-a întâmplat (completiva directă nu se izolează prin virgulă); Primarul a dispus ca toate blocurile locative [,] care au datorii [,] să fie conectate la agentul 17
termic (propoziţia atributivă determinativă nu se izolează); Ceea ce trebuia spus [,] ţi-am spus… (subordonata subiectivă nu se izolează). Alte greşeli de punctuaţie: a) lipsa liniei de pauză: Dodon [–] opera lui Filat (lipsa verbuluipredicat este marcată de linia de pauză sau de virgulă); b) lipsa semnului exclamării: Atenţie, se testează [!]; c) lipsa semnului întrebării: Te pui cu legea [?].
18
Pronunţare De domeniul rostirii ţin mai multe abateri, care pot fi grupate după cum urmează: a) pronunţii populare, regionale: asară în loc de aseară; aşea în loc de aşa; barbatul în loc de bărbatul; curăţirea în loc de curăţarea; greşală în loc de greşeală; dătorită în loc de datorită; spărietură în loc de sperietură; dejghioca în loc de dezghioca; împlicaţi în loc de implicaţi; întensifice în loc de intensifice; ovăs în loc de ovăz; pă în loc de pe; păntru în loc de pentru; va scri în loc de va scrie; exploada în loc de exploda; şeapte în loc de şapte; unsprece în loc de unsprezece; şaisprece în loc de şaisprezece; optăsprezece/optesprezece/optsprece în loc de optsprezece; zăro în loc de zero. b) rostiri hipercorecte: exact [ecsact] pentru [egzact]; înşeală pentru înşală; 19
să iai pentru să iei; preiai pentru preiei; spriginul pentru sprijinul; stângeneală pentru stânjeneală; furage pentru furaje; eai vr pentru vrei. c) diverse deformări fonetice: bannere [banere] în loc de [benăre]; coreografie în loc de coregrafie; dividente în loc de dividende; hackeri [hacheri] în loc de [hecări]; ieroglifă în loc de hieroglifă; raider [raider] în loc de [reider]; rugby [rogbi]/[ruigbi]/[rugbi] în loc de [ragbi]; standart în loc de standard; end st în loc de stand; troleibus în loc de troleibuz; Bruxelles [brucsel] în loc de [brüsel]; Celsius [ciolsius] în loc de [celsius]; Dublin [dublin] în loc de [dablin]; Dominique Strauss-Kahn [strauscan] în loc de [stroscan]; Caroline Wozniacki [vozniachi] în loc de [vozniaţchi]. Am înregistrat şi transformarea hiatului în diftong: penaltiuri [pe-nal-tiuri] în loc de [pe-nal-ti-uri]; podium [po-dium] în loc de [po-di-um]; seism [seism] în loc de [se-ism]. 20
Am constatat mai multe schimbări de accent: administrator în loc de administrator; audit în loc de audit; inspector în loc de inspector; instructor în loc de instructor; pretor în loc de pretor; standard în loc de standard; credit în loc de credit; cumul în loc de cumul; ameninţă în loc de ameninţă; butelie în loc de butelie; Bruxelles [brüksel] în loc de [brüsel]; cavalerie în loc de cavalerie; călugăriţă în loc de călugăriţă; pictoriţă în loc de pictoriţă; chelneriţă în loc de chelneriţă; derby-ul în loc de derby-ul; determină/să determine în loc de determină/să determine; diplomă în loc de diplomă; dispută în loc de dispută; domină în loc de domină; editor în loc de editor; epocă în loc de epocă; juriul în loc de juriul; industrie în loc de industrie; infanterie în loc de infanterie; intrigă în loc de intrigă; iros m în loc de miros; izer m în loc de mizer; mottou în loc de motto; 21
udio st în loc de studio; taxi în loc de taxi; (Premiul) Nobel în loc de (Premiul) Nobel; Giurgiu în loc de Giurgiu; Rusia în loc de Rusia.
22
Morfologie Un reporter vorbea despre: un foarfece Se pronunţă şi se scrie: o foarfecă De ce nu e corect? Conform normelor din DOOM-2005, foarfecă este substantiv feminin. Pe burtieră era scris: producătorul emisiunei Se pronunţă şi se scrie: producătorul emisiunii De ce nu e corect? La majoritatea substantivelor, genitiv-dativul (articulat) se formează adăugând articolul hotărât -i la pluralul 23
substantivului declinat. Aşadar, în exemplele şcoală, ţară, carte, genitiv-dativul (articulat) va fi şcolii, ţării, cărţii şi nu şcolei, ţărei, cărţei. Dar există şi excepţii. De exemplu, substantivele terminate în -ie, în hiat (câmpie sau soţie), formează genitiv-dativul (articulat) adăugând articolul hotărât -i la singularul substantivului. Este corect: câmpiei, soţiei şi nu câmpiii sau soţiii. Tot din singular îşi formează genitiv-dativul şi substantivele terminate în -ee, de exemplu, orhidee – orhideei, maree – mareei etc. S-au înregistrat oscilaţii în folosirea desinenţelor de feminin singular, genitiv-dativ, -e şi -i şi în alte emisiuni: ■ cărţi din domeniul medicinii – corect: cărţi din domeniul medicinei ■ directorul Pieţii Centrale – corect: directorul Pieţei Centrale ■ nevestii sale – corect: nevestei sale ■ i-a spus bunicăi – corect: i-a spus bunicii ■ în domeniul frumuseţei – corect: în domeniul frumuseţii ■ legalitatea interzicerii secerei şi ciocanului – corect: legalitatea interzicerii secerii şi ciocanului Într-un reportaj am auzit: înregistrarea norei lui Smirnov în calitate de candidat 24
Se pronunţă şi se scrie: înregistrarea nurorii lui Smirnov în calitate de candidat De ce nu e corect? Substantivul noră, cu sensul „soţia cuiva considerată în raport cu părinţii soţului ei”, are la genitiv-dativ forma nurorii, nu norei şi la plural are forma nurori, nu nori. În acest sens, pentru mulţi vorbitori este o enigmă şi formarea genitiv-dativului substantivului soră. În cazul în care substantivul soră este folosit cu sensul „persoană de sex feminin considerată în raport cu copiii aceloraşi părinţi sau ai aceluiaşi tată ori aceleiaşi mame”, are la genitivdativ forma surorii, iar pentru soră cu sensul de „asistentă medicală”, forma de genitiv-dativ este sorei. ■ i-a transmis surorii-şefă – corect: i-a transmis soreişefe ■ actele au fost transmise sorei acestuia – corect: actele au fost transmise surorii acestuia Un reporter a remarcat: locul este plin de buruiene Se pronunţă şi se scrie: locul este plin de buruieni 25
De ce nu e corect? Unele substantive de genul feminin care se termină în -ă sunt folosite incorect la plural cu desinenţa -i, în loc de -e şi invers, cu desinenţa -e, în loc de -i. La acest capitol am înregistrat mai multe forme greşite de plural: ■ miere de albini – corect: miere de albine ■ alte disciplini – corect: alte discipline ■ ne învelim cu trei plapume – corect: ne învelim cu trei plăpumi ■ gospodari care dau mâncare la răţi – corect: gospodari care dau mâncare la raţe ■ ingredienţi – corect: ingrediente ■ pieţile internaţionale – corect: pieţele internaţionale ■ chitări – corect: chitare ■ peştere – corect: peşteri ■ membri ai Asociaţiei pentru Victimile Justiţiei – corect: membri ai Asociaţiei pentru Victimele Justiţiei ■ administrarea incorectă a antibioticilor – corect: administrarea incorectă a antibioticelor Necunoaşterea formei de plural a substantivelor poate crea şi confuzii de sens: ■ nu e bine să mergeţi peste capuri – corect: nu e bine să mergeţi peste capete (pentru sensul „extremitatea 26
superioară a corpului omenesc”, forma de plural este capete; capuri este pluralul pentru cap cu sensul de „promontoriu”) ■ indicile termice – corect: indicii termici (indice este un substantiv masculin) ■ în termeni cât mai restrânşi – corect: în termene cât mai restrânse (cu sensul de „interval de timp”, termen este substantiv neutru) Un prezentator de ştiri sportive a spus: optimele Cupei României Ar fi trebuit să spună: optimile Cupei României De ce nu e corect? Substantivele feminine la nominativ-acuzativ plural articulat se formează prin adăugarea articolului -le la forma nearticulată plural (optimi + -le) . Am văzut şi alte exemple greşite: ■ uşele deschise – corect: uşile ■ maşinele guvernului – corect: maşinile ■ maximile vor atinge valori… – corect: maximele ■ negocierele – corect: negocierile ■ ultimile ştiri – corect: ultimele ştiri 27
Pentru a afla formele corecte de plural ale cuvintelor, consultăm DOOM-2005. O moderatoare de emisiune, prezentând o reţetă culinară, a spus: avem nevoie de fileu de somon luăm câteva filee de somon Ar fi trebuit să spună: avem nevoie de file de somon luăm câteva fileuri de somon De ce nu e corect? File are sensul de „carne de calitate superioară din lungul şirei spinării unei vite, unui porc sau unui peşte; preparat alimentar pregătit din astfel de carne”, iar fileu, „reţea deasă de aţă, de sfoară etc., cu ochiuri înnodate în formă de pătrate, de romburi etc., care serveşte la confecţionarea unor perdele, a unor plase de pescuit, a unor sacoşe etc.; plasă; săculeţ făcut dintr-o astfel de reţea, care serveşte la transportarea cu mâna a unor cumpărături; sacoşă; plasă care desparte în două terenul la unele jocuri sportive” (DEX). Pluralul substantivelor de genul neutru se formează prin desinenţe specifice: -uri (vaccin – vaccinuri, hotel – hoteluri, maiou – maiouri, motel – moteluri şi nu vaccine, hotele, maiee, motele), -e (spital – spitale, castel – castele, aragaz – aragaze), -i semivocalic (fotoliu – fotolii). 28
Cele mai frecvente erori se comit în scrierea şi pronunţarea substantivelor care, la plural, au desinenţa -uri sau -e, de aceea cel mai indicat ar fi să consultăm DOOM-2005. Concurenţa între desinenţele de neutru plural -e şi -uri se observă tot mai frecvent: ■ au venit cu tricolore – corect: au venit cu tricoloruri ■ aceste suveniruri – corect: aceste suvenire ■ hotelele din capitală – corect: hotelurile din capitală ■ avem mai multe jubileuri – corect: avem mai multe jubilee ■ aceste dinee – corect: aceste dineuri ■ albumuri – corect: albume Într-un interviu, reporterul a întrebat: Ce vise mai au fetele? Ar fi trebuit să spună: Ce visuri mai au fetele? De ce nu e corect? Utilizarea greşită a pluralului este provocată şi de polisemantismul cuvintelor. Pentru substantivul neutru vis cu sensul de „imagine din timpul somnului” pluralul 29
va fi vise, iar în cazul în care acesta are semnificaţia de „aspiraţie” – visuri. Alta este situaţia unor substantive care au aceeaşi formă de plural: programe, dar forme de singular diferite: program „plan de activitate, întocmit după etape; ansamblu de instrucţiuni codate, folosit de un calculator pentru rezolvarea unei probleme”, dar programă pentru „document şcolar care stabileşte volumul cunoştinţelor şi sistemul lor de predare pentru o anumită clasă ori an de studii şi la un anumit obiect de studiu, în cursul unui an de învăţământ”. ■ din programa IMPACT – corect: din programul IMPACT Un prezentator de ştiri sportive a spus: Echipa se menţine în spatele liderei… Ar fi trebuit să spună: Echipa se menţine în spatele liderului… De ce nu e corect? În limba română există o categorie de substantive numite epicene (care au numai forma de masculin sau numai forma de feminin). Foarte frecvent, în mass-media sunt propagate forme greşite de substantive feminine (şi masculine) create prin moţiune: 30
■ lidera campionatului – corect: liderul campionatului/ echipa-lider a campionatului ■ liderele clachează – corect: liderii clachează ■ lucrează de 30 de ani poştaşă – corect: lucrează de 30 de ani ca poştaş ■ Laura, manechină – corect: Laura, manechin ■ oferind un buchet imens de flori unei arbitre care oficiase la partida… – corect: oferind un buchet imens de flori unei doamne arbitru ■ aşa-zisa ministră de la Tiraspol – aşa-zisul ministru de la Tiraspol ■ viceministra Educaţiei – corect: viceministrul Educaţiei Prezentatorul de ştiri a spus: torta anului Ar fi trebuit să spună: tortul anului De ce nu e corect? Sporadic, unii realizatori de emisiuni folosesc cuvinte pe care le încadrează greşit la alte genuri. Cuvântul tort este substantiv neutru, nu feminin. Am văzut şi alte cazuri: ■ sunt recomandate odorizantele naturale – corect: sunt recomandaţi odorizanţii naturali 31
■ marfa avea timbrul de acciz al Republicii Moldova – corect: marfa avea timbre de accize de Republica Moldova (substantivul acciză este feminin, nu neutru) Am auzit la TV şi forma mai veche a substantivului mass-media ca termen invariabil: hăţişul acesta al mass-media Conform normelor actuale, se pronunţă şi se scrie: hăţişul acesta al mass-mediei De ce nu e corect? Substantivul mass-media a fost asimilat sistemului morfologic al limbii române şi are la genitiv-dativ desinenţa specifică substantivelor româneşti de genul feminin: massmediei. Forme greşit declinate la genitiv-dativ sunt sesizate destul de frecvent: ■ prepararea mămăligăi-gigant – corect: prepararea mămăligii-gigant ■ o parte a povestei – corect: o parte a poveştii ■ angajaţii morgăi de la Străşeni – corect: angajaţii morgii de la Străşeni ■ învingătorii olimpiezii – corect: învingătorii olimpiadei 32
Un moderator a spus: Festivalul „Două Inimi Gemene”, în memoria lui Doina şi Ion Aldea-Teodorovici Ar fi trebuit să spună: Festivalul „Două Inimi Gemene”, în memoria Doinei şi a lui Ion Aldea-Teodorovici De ce nu e corect? Numele de persoane au flexiuni deosebite după gen. Numele de persoane feminine, de animale şi numele savante ale corpurilor cereşti în genitiv-dativ au terminaţia -ei (Anei, Mariei, Andromedei etc.), cu excepţia celor terminate în -ca, -ga, care primesc terminaţia -ăi (Monicăi, Olgăi etc.). Formele lui Ana, lui Maria, lui Monica, lui Olga sunt inculte. Majoritatea numelor de persoană de genul masculin nu-şi schimbă forma la genitiv-dativ. Acest fenomen se realizează cu ajutorul articolului hotărât proclitic lui (lui Mihai, lui Sabin). Tot cu articolul proclitic lui se formează genitiv-dativul unor nume de persoană de genul feminin care se termină în consoană (lui Carmen) sau în vocalele „o”, „i” (lui Teo, lui Mari). 33
Mai în glumă, mai în serios, un moderator a spus: politiciencele noastre Ar fi trebuit să spună: politicienele noastre De ce nu e corect? Politiciancă este o formă denaturată a substantivului politiciană. În cadrul unei emisiuni de ştiri, prezentatorul a declarat: aceştia submină legea Ar fi trebuit să spună: aceştia subminează legea De ce nu e corect? Verbul a submina, fiind de conjugarea I, formează persoana a III-a sg. şi pl. a prezentului indicativ cu sufixul -ează după modelul a lucra – lucrează, iar conjunctivul prezent, persoana a III-a – cu sufixul -eze (să submineze). Am auzit şi alte forme greşite: ■ în presă se vehiculă – corect: în presă se vehiculează 34
■ ei încleie ferestrele – corect: ei încleiază ferestrele ■ medicii au încercat să-l resuscite – corect: medicii au încercat să-l resusciteze ■ a început să extoarce bani – corect: să extorcheze Un interviu era subtitrat aşa: Îi sfătui pe sirieni să nu vină aici. Se pronunţă şi se scrie: Îi sfătuiesc pe sirieni să nu vină aici. De ce nu e corect? Verbele cu radicalul terminat în vocală, de obicei u: a sfătui, a bănui, a dărui, fiind de conjugarea a IV-a, formează persoana I sg. şi a III-a pl. la prezentul indicativ cu sufixul -esc: sfătuiesc, bănuiesc, dăruiesc. ■ Bănui că ascunde ceva? – corect: Bănuieşti că ascunde ceva? ■ dăruie flori pedagogilor – corect: dăruiesc flori pedagogilor La o emisiune de divertisment, moderatorul a spus: Vreau să împărtăş cu voi impresiile mele… 35
Ar fi trebuit să spună: Vreau să împărtăşesc cu voi impresiile mele… În uz apar amândouă formele, dar literară este doar una, cealaltă fiind considerată regională, arhaică, colocvială, aparţinând exprimării neîngrijite. Este necesar să cunoaştem şi alte verbe la care literară (corectă) este forma cu -esc: ■ a tăinui – tăinuiesc ■ a mânui – mânuiesc ■ a vămui – vămuiesc ■ a socoti – socotesc Tot atât de frecvent se comit greşeli şi la folosirea verbelor la care literară este forma fără -esc: ■ a bântui – (eu) bântui (nu bântuiesc) ■ a distribui – (eu) distribui (nu distribuiesc) ■ a constitui – (eu) constitui (nu constituiesc) ■ a dezvălui – (eu) dezvălui (nu dezvăluiesc) ■ a învălui – (eu) învălui (nu învăluiesc) ■ a înlănţui – (eu) înlănţui (nu înlănţuiesc) ■ a ronţăi – (eu) ronţăi (nu ronţăiesc) ■ a stărui – (eu) stărui (nu stăruiesc) ■ a mormăi – (eu) mormăi (nu mormăiesc) ■ a nărui – (eu) nărui (nu năruiesc) Un reporter a spus: euro va scade 36
Ar fi trebuit să spună: euro va scădea De ce nu e corect? Verbele a plăcea, a scădea, a părea, a apărea, a dispărea îşi păstrează forma de bază la condiţionaloptativ: (nu) ar plăcea, ar scădea, ar părea, ar apărea, ar dispărea şi la viitor: (nu) va plăcea, va scădea, va părea, va apărea, va dispărea. Am auzit şi: ■ mi-ar place să merg la concert – corect: mi-ar plăcea să merg la concert ■ Când va apare videoclipul pe ecrane? – corect: Când va apărea videoclipul pe ecrane? ■ ar încape oare şi… – corect: ar încăpea oare şi… ■ Oare va dispare corupţia vreodată? – corect: Oare va dispărea corupţia vreodată? O prezentatoare a anunţat: Individul perturbează ordinea publică. Ar fi trebuit să spună: Individul perturbă ordinea publică. 37
De ce nu e corect? Verbul a perturba se conjugă cu sufix zero (fără sufix). zero:
Alte cazuri de conjugare greşită a unor verbe cu sufixe ■ să-l suspendeze din funcţie – corect: să-l suspende din funcţie ■ în schimbul banilor, unele persoane se absolvesc de orice vină – corect: în schimbul banilor, unele persoane se absolvă (sunt absolvite) de orice vină ■ nu vei putea să mă ignorezi mereu – corect: nu vei putea să mă ignori mereu. Un reporter a spus: Ei sunt obligaţi să accede la acest stil de viaţă… Se pronunţă şi se scrie: Ei sunt obligaţi să acceadă la acest stil de viaţă… De ce nu e corect?
Unele verbe nu se încadrează în limitele normelor generale de conjugare. A accede este unul dintre verbele care creează probleme de exprimare corectă. Deseori se foloseşte greşit la conjunctiv (să accede în loc de să acceadă), 38
iar uneori apare şi la perfectul compus (a acces), însă acest verb nu se foloseşte la timpurile trecute, nu are participiu. Am înregistrat şi forme regionale ale perfectului compus: ■ cheltuieli nejustificate care s-au răsfrâns asupra consumatorului – corect: cheltuieli nejustificate care s-au răsfrânt asupra consumatorului Am auzit la televizor: Nu ştiu dacă se merită… Se pronunţă şi se scrie: Nu ştiu dacă merită… De ce nu e corect? Verbele a merita, a divorţa, a greşi, a râde etc. nu se folosesc ca reflexive. Am auzit şi: ■ cred că se merită să vedem acum rubrica Horoscop – corect: cred că merită să vedem acum rubrica Horoscop ■ efortul se pare că s-a meritat – corect: efortul se pare că a meritat 39
■ vai, m-am greşit – corect: vai, am greşit ■ se pot greşi chiar şi cei… – corect: pot greşi chiar şi cei… Un reporter comenta: acestea trebuiesc curăţate Ar fi trebuit să spună: acestea trebuie curăţate… De ce nu e corect? Utilizarea verbului a trebui cu forma de indicativ prezent, persoana I trebuieşte şi persoana a III-a plural trebuiesc este incorectă, întrucât pentru indicativ prezent este corectă doar forma (unică pentru toate persoanele şi numerele) trebuie: ■ lucruri care nu ne trebuiesc neapărat – corect: lucruri care nu ne trebuie neapărat ■ trebuieşte să vezi – corect: trebuie să vezi ■ Lui Ronaldo îi trebuiesc încă patru milioane… – corect: Lui Ronaldo îi trebuie încă patru milioane… ■ reguli care nu trebuiesc omise – corect: reguli care nu trebuie omise Subtitrarea unui film conţinea următorul enunţ: Mamă, nu-ţi fă griji! 40
Se pronunţă şi se scrie: Mamă, nu-ţi face griji! De ce nu e corect? Imperativul negativ se formează întotdeauna cu negaţia nu + infinitivul verbului. Este corect să se spună: nu zice, nu duce, nu conduce, nu fi, dar sunt incorecte formele: nu zi, nu du, nu condu, nu fii. În formele afirmative de imperativ la verbele regulate, singularul este identic cu forma de indicativ prezent, persoana a II-a singular, iar pluralul cu forma corespunzătoare de indicativ prezent: cântă (tu), scrie (tu), citeşte (tu), cântaţi (voi), scrieţi (voi), citiţi (voi). Diferenţa dintre aceste două forme este marcată doar de intonaţia specifică imperativului (în rostire) sau de semnul exclamării pus la sfârşitul enunţului imperativ (în scris). Există şi forme neregulate de imperativ, care la persoana a II-a singular sunt: adu (tu), condu (tu), du (tu), zi (tu) şi nu: aduce (tu), conduce (tu), duce (tu), zice (tu). Am înregistrat la TV unele forme greşite de imperativ: ■ Vină la mine! – corect: vino ■ Adă nişte apă! – corect: adu Majoritatea prezentatorilor spun: el vroia…, ei vroiau… etc. 41
Se pronunţă şi se scrie: el voia…, ei voiau… etc. De ce nu e corect? Formele hibride de indicativ imperfect vroiam, vroia, vroiau etc. sunt foarte răspândite, fiind folosite în locul celor corecte, fără -r- în radical – voiam, voia, voiau etc. ■ Vroiam să negociez cu domnul… – corect: Voiam să negociez cu domnul… ■ Ce vroia tipul de la prietenii tăi? – corect: Ce voia tipul de la prietenii tăi? ■ vroiau planurile băncii – corect: voiau planurile băncii Moderatorul unei emisiuni se confesa: Aş vrea să-mi continuu studiile… Se pronunţă şi se scrie: Aş vrea să-mi continui studiile… De ce nu e corect? Conform normelor actuale (DOOM-2005), indicativul prezent, persoana I şi a II-a sg. are forma continui (precum 42
şi conjunctivul prezent, persoana I şi a II-a sg.: să continui), iar forma continuu este rezervată doar adjectivului. Un prezentator a pronunţat: spuneţi-mi Ar fi trebuit să pronunţe: spuneţi-mi De ce nu e corect? O greşeală frecventă este accentuarea pe sufix, în loc de radical, a verbelor de conjugarea a III-a, la imperativ, persoana a II-a plural, atunci când sunt urmate de clitice pronominale: ■ spuneţi-ne – corect: spuneţi-ne ■ spuneţi-ne ce s-a întâmplat… – corect: spuneţi-ne ■ trimiteţi-ne SMS – corect: trimiteţi-ne ■ ţineţi-vă bine – corect: ţineţi-vă ■ scrieţi-ne – corect: scrieţi-ne ■ Aduceţi-mi, vă rog, terminalul! – corect: Aduceţi-mi, vă rog, terminalul! ■ puneţi-vă mai mulţi bani în portmonee – corect: puneţi-vă mai mulţi bani în portmonee. La începutul unei emisiuni, moderatorul a rostit: Buna ziua! 43
Se pronunţă şi se scrie: Bună ziua! De ce nu e corect? În formulele de salut, adjectivul bună nu se articulează: Bună seara! Bună dimineaţa! Bună! Moderatorul a salutat telespectatorii astfel: Bună dimineaţa, dragilor, bună dimineaţa, dragelor! Se pronunţă şi se scrie: Bună dimineaţa, dragilor, bună dimineaţa, dragile mele! De ce nu e corect? Adjectivul drag este variabil şi are trei forme flexionare: la singular, drag, dragă şi o formă comună de feminin şi masculin plural – dragi. Forma de vocativ, genul feminin, numărul plural este dragi (dragi prietene) sau, când adjectivul este substantivat, dragile (dragile mele) ori dragilor (bună dimineaţa, dragilor). O situaţie similară se constată la adjectivul mic: la singular, mic, mică, o formă comună de plural mici (micii mei amici – micile mele amice şi nu micele mele amice). 44
Un reporter a spus: maxim 12 salarii Ar fi trebuit să spună: maximum 12 salarii De ce nu e corect? Astfel de greşeli se comit în cazul în care se înlocuiesc formele adverbiale maximum şi minimum cu cele ale adjectivelor corespondente, maxim şi minim: ■ o temperatură a aerului de maxim opt grade – corect: maximum opt grade ■ cu maxim de puncte – corect: cu maximum de puncte/cu un punctaj maxim ■ fără mâncare omul poate trăi maxim trei zile – corect: fără mâncare omul poate trăi maximum trei zile ■ vor fi maxim 26 de grade – corect: vor fi maximum 26 de grade ■ s-a majorat maxim cu trei la sută – corect: s-a majorat maximum cu trei la sută Forma maxim este folosită greşit şi în locuţiunea adverbială *la maxim, în loc de la maximum: ■ Galacticii s-au distrat la maxim. – corect: Galacticii s-au distrat la maximum. 45
■ Lupta pentru titlu s-a încins la maxim. – corect: Lupta pentru titlu s-a încins la maximum. ■ Angajaţii sunt cu nervii întinşi la maxim. – corect: Angajaţii sunt cu nervii întinşi la maximum. ■ a profitat la maxim de abandonul… – corect: a profitat la maximum de abandonul… ■ să asigure la maxim – corect: să asigure la maximum ■ Daţi muzica la maxim. – corect: Daţi muzica la maximum. Un prezentator de ştiri a spus: unu decembrie Ar fi trebuit să spună: întâi decembrie De ce nu e corect? Numeralele cardinale se utilizează pentru a preciza data începând cu 2. Pentru data de 1, conform tradiţiei, se foloseşte numeralul ordinal întâi (nu unu).
46
Sintaxă Vocea prezentatorului: Ce evenimente a mai urmat? Ar fi trebuit să spună: Ce evenimente au mai urmat? De ce nu e corect? Este o abatere de la regulile acordului dintre subiect şi predicat. Predicatul se acordă în număr şi persoană cu subiectul, iar în cazul predicatului nominal, numele predicativ se acordă, suplimentar, în gen şi caz cu subiectul. Adunate de la posturile de radio şi TV: ■ conducerea le-a promis că vor achita restanţele salariale – corect: conducerea le-a promis că va achita restanţele salariale… ■ Republica Moldova este una din ţările care a aderat la acest proiect. – corect: Republica Moldova este una dintre ţările care au aderat la acest proiect. ■ Guvernul a promis că se va analiza cererile protestatarilor. – corect: Guvernul a promis că se vor analiza cererile protestatarilor. 47
■ acum Ionel, alături de alţi copii din sat, pot găsi cartea dorită pe rafturile bibliotecii din localitate… – corect: acum Ionel, alături de alţi copii din sat, poate găsi cartea dorită pe rafturile bibliotecii din localitate… ■ aceste victorii este ceva normal – corect: aceste victorii sunt ceva normal ■ soarta acestora se decid acum în instanţa de judecată – corect: soarta acestora se decide acum în instanţa de judecată ■ Răspunsurile procurorului general i-a nemulţumit pe comunişti. – corect: Răspunsurile procurorului general i-au nemulţumit pe comunişti. ■ valoarea ajutorului trebuie majorat semnificativ – corect: valoarea ajutorului trebuie majorată semnificativ ■ Aceasta va examina candidaţii şi vor elibera un certificat medical… – corect: Aceasta va examina candidaţii şi va elibera un certificat medical… ■ SUA a acuzat China că menţine yanul subevaluat… – corect: SUA au acuzat China că menţine yanul subevaluat (SUA = Statele Unite ale Americii, plural) ■ numărul locurilor de muncă vor creşte – corect: numărul locurilor de muncă va creşte ■ din imagini se poate observa exclamaţiile angajaţilor – corect: din imagini se pot observa exclamaţiile angajaţilor ■ Postul nostru a lansat o campanie… în care vă îndemnăm să spuneţi… – corect: Postul nostru a lansat o campanie… în care vă îndeamnă să spuneţi… 48
■ consumul de tutun şi alcool ar putea fi reduse – corect: consumul de tutun şi alcool ar putea fi redus ■ poate va fi o candidatură comună, dar poate va fi şi mai multe… – corect: poate va fi o candidatură comună, dar poate vor fi şi mai multe [candidaturi] ■ Reducerea din cuantumul cheltuielilor sunt o altă sursă de economisiri. – corect: Reducerea din cuantumul cheltuielilor este o altă sursă de economisiri. Un reporter a spus: Fiecare din cei prezenţi au fost serviţi cu pilaf. Ar fi trebuit să spună: Fiecare dintre cei prezenţi a fost servit cu pilaf. De ce nu e corect? Subiectul este pronumele fiecare (la singular), nu cei prezenţi, de aceea şi predicatul trebuie să fie la singular. În cazul substantivelor colective, acordul cu predicatul se realizează ţinând seama de numărul substantivului colectiv, care este, de regulă, la singular: A sosit un grup de englezi în oraş. Un stol de vrăbii a trecut rapid. 49
Uneori acordul se realizează şi după înţeles, dar numai în cazul în care adjunctul, la plural, este considerat mai adecvat statutului de subiect: O parte dintre cei veniţi mi-au confirmat participarea la excursie. Jumătate din bani s-au cheltuit. Adunate de la posturile de radio şi TV: ■ Familia Moraru se pregăteau de sărbătoare. – corect: Familia Moraru se pregătea de sărbătoare. ■ Un grup de 28 de foste angajate Moldtelecom susţin că… – corect: Un grup de 28 de foste angajate la Moldtelecom susţine că… ■ Victima, împreună cu un consătean, au consumat băuturi spirtoase. – corect: Victima, împreună cu un consătean, a consumat băuturi spirtoase. ■ Clubul Studenţilor Liberali au dat start… – corect: Clubul Studenţilor Liberali a dat start… ■ Lucrările de schimbare a utilajului de diametru mare este o pregătire a sistemului de alimentare cu apă pentru iarnă. – corect: Lucrările de schimbare a utilajului de diametru mare sunt o pregătire a sistemului de alimentare cu apă pentru iarnă. ■ legătura se pierduseră cu ei timp de câteva ore – corect: legătura se pierduse cu ei timp de câteva ore ■ PCRM au înaintat un proiect – corect: PCRM a înaintat un proiect ■ contractele cu principalii agenţi economici cu care vor colabora Mişcarea… – corect: contractele cu principalii agenţi economici cu care va colabora Mişcarea… 50
■ prietenia dintre statele noastre au fost consolidată – corect: prietenia dintre statele noastre a fost consolidată ■ fracţiunea parlamentară a PLDM au propus… – corect: fracţiunea parlamentară a PLDM a propus… ■ Familiile cu venituri mici ar putea scăpa de procese, ba chiar ar putea fi ajutaţi de către primărie… – corect: Familiile cu venituri mici ar putea scăpa de procese, ba chiar ar putea fi ajutate de către primărie… ■ Primăria recunoaşte că micuţii se alimentează prost, dar nu pot schimba situaţia din lipsă de bani. – corect: Primăria recunoaşte că micuţii se alimentează prost, dar nu poate schimba situaţia din lipsă de bani. ■ Ministerul de Interne spun… – corect: Ministerul de Interne spune… ■ interiorul sălilor au fost poleite cu aur – corect: interiorul sălilor a fost poleit cu aur ■ Comisia specială care se ocupă de preşedintele ţării au stabilit… – corect: Comisia specială care se ocupă de preşedintele ţării a stabilit… Vocea prezentatorului: Ce-s cu aceste puncte? Ar fi trebuit să spună: Ce-i cu aceste puncte? Ce este cu aceste puncte? Ce e cu aceste puncte? 51
De ce nu e corect? Este un dezacord între predicat şi subiectul exprimat printr-un pronume interogativ. Pronumele interogative substituie anticipat obiectul, cuvântul sau grupul de cuvinte aşteptat ca răspuns la un enunţ interogativ. În enunţul dat răspunsul aşteptat vizează subiectul ceva: este/e ceva (cu aceste puncte). Deci: ce este/ce e/ce-i cu aceste puncte? Pronumele interogativ ce selectează întotdeauna singularul verbului predicat. ■ Ce sunt cu site-urile acestea? – corect: Ce este cu site-urile acestea? Un moderator a spus: Mă bucur că ne sună cei care aveţi o sărbătoare… Ar fi trebuit să spună: Mă bucur că ne sună cei care au o sărbătoare. Mă bucur că ne sunaţi cei care aveţi o sărbătoare. De ce nu e corect? Este un dezacord între subiectul exprimat prin pronumele relativ care şi predicatul subordonatei atributive. În cadrul frazei cu subordonată atributivă (introdusă prin pronumele relativ care), predicatul acesteia preia forma de număr şi persoană a predicatului din propoziţia regentă. 52
Prin urmare: cei care au o sărbătoare ne sună/cei care aveţi o sărbătoare ne sunaţi. Am auzit la radio: Trebuie de schimbat guvernul. În limba română literară se spune: Trebuie schimbat guvernul. De ce nu e corect? Verbul a trebui este utilizat cu supin (trebuie de făcut) în loc de participiu (trebuie făcut). Pentru a realiza sensul „este obligatoriu să”, „este necesar să”, verbul a trebui este obligatoriu urmat de conjuncţia să: trebuie să plec, trebuie să ajungă, trebuie să fie schimbat, trebuie să fie făcut etc. Verbul a trebui nu intră niciodată în relaţie cu un verb la participiu cu prepoziţia de (supin) (de făcut, de schimbat). Poate fi urmat însă de participiu neînsoţit de auxiliar (a fi > (să) fie), având în acest caz sensul unei forme verbale pasive: trebuie schimbat = trebuie să fie schimbat; trebuie făcut = trebuie să fie făcut. La fel, nu intră niciodată în relaţie cu un verb la participiu cu prepoziţia de (supin) construcţiile a fi necesar, a fi obligatoriu: e necesar de – corect: e necesar să; e obligatoriu de – corect: e obligatoriu să. 53
Adunate de la posturile TV: ■ trebuie de făcut în aşa fel încât… – corect: trebuie făcut în aşa fel încât… ■ trebuie de găsit voturi… – corect: trebuie găsite voturi ■ trebuie de schimbat televizorul – corect: trebuie schimbat televizorul ■ trebuie de văzut ce se ascunde în spatele acestei solicitări – corect: trebuie văzut ce se ascunde în spatele acestei solicitări ■ unde trebuie de păstrat – corect: unde trebuie păstrat ■ trebuie de plătit pentru consumul curent – corect: trebuie plătit pentru consumul curent ■ aş vrea să-i arăt copilului meu că trebuie de învăţat – corect: aş vrea să-i arăt copilului meu că trebuie să înveţe ■ trebuie de muncit – corect: trebuie muncit/trebuie să munciţi/trebuie să se muncească ■ e necesar de anunţat medicul – corect: e necesar să fie anunţat/să se anunţe medicul Un reporter a spus: Unii localnici spun că gunoiştea nu le împiedică… Ar fi trebuit să spună: Unii localnici spun că gunoiştea nu-i împiedică. Unii localnici spun că gunoiştea nu-i deranjează. Unii localnici spun că gunoiştea nu-i incomodează. 54
De ce nu e corect? Este încălcat regimul verbului. Un verb tranzitiv a fost folosit cu valoare de verb intranzitiv. În funcţie de regimul sintactic, verbele se împart în tranzitive şi intranzitive. Verbele tranzitive sunt acelea care au sau pot avea un complement direct. Proba complementului direct se face în felul următor: dacă un verb admite unul din pronumele personale cu forma neaccentuată în acuzativ (mă, te, îl, o, ne, vă, îi, le) şi generează o construcţie corectă în limba română, verbul supus analizei este tranzitiv. Exemple: a împiedica – mă împiedică → TRANZITIV a citi – (cartea aceasta) o citesc (cu plăcere) → TRANZITIV a iubi – te iubesc → TRANZITIV a constitui – (cea mai mare surpriză) a constituit-o (sosirea lui din concediu) → TRANZITIV a durea – îl doare capul → TRANZITIV Verbele intranzitive sunt acelea care nu au şi nici nu pot avea un complement direct. Dacă un verb nu admite unul dintre pronumele menţionate mai sus (= produce o construcţie imposibilă în limba română), acesta este intranzitiv. Exemple: a veni – *mă vine → INTRANZITIV a deveni – *te devine → INTRANZITIV 55
Clasificarea verbelor în tranzitive şi intranzitive are importanţă pentru interpretarea corectă a altor cuvinte aflate în relaţie cu verbul. Verbul a împiedica din exemplul nostru implică legătura cu un complement direct: nu-i împiedică (pe cine? – pe ei, pe localnici), deci este un verb tranzitiv, dar a fost pus în relaţie cu un complement indirect în dativ (ca un verb intranzitiv): nu le împiedică (cui? – lor, localnicilor), ceea ce a generat o construcţie incorectă în limba română. Adunate de la posturile TV: ■ îţi sfătuiesc – corect: te sfătuiesc (a sfătui este verb tranzitiv) ■ Iar dvs., tinere, vă sfătuiesc să plecaţi acasă. – corect: Iar pe dvs., tinere, vă sfătuiesc să plecaţi acasă. ■ Chiar acum îţi sună. – corect: Te sună chiar acum. Prezentatoarea buletinului meteo a spus: Norii perindează cerul. Ar fi trebuit să spună: Norii se perindă pe cer. De ce nu e corect? Nu s-a respectat regimul verbal. A (se) perinda este un verb reflexiv şi, prin urmare, la indicativ prezent, persoana a III-a are forma se perindă. 56
Adunate de la posturile TV: ■ după ce [ea] a eşuat negocierile cu infractorul… – corect: după ce au eşuat negocierile cu infractorul/ după ce [ea] a ratat negocierile cu infractorul… (a eşua este verb intranzitiv) ■ Tu de ce nu o telefonezi? – corect: Tu de ce nu-i telefonezi/nu-i dai un telefon? (a telefona cu sensul de „a da un telefon cuiva” este verb intranzitiv) ■ Îi sun [ei] imediat – corect: Îi telefonez/O sun imediat (a suna cu sensul de „a da un telefon cuiva” este verb tranzitiv) Vocea prezentatorului: sezonul rece a anului În limba română literară, se spune: sezonul rece al anului De ce nu e corect? Este un dezacord al articolului posesiv-genitival. Articolul posesiv-genitival se acordă întotdeauna, în gen şi număr, cu substantivul determinat şi nu cu substantivul sau pronumele în genitiv. Adunate de la posturile de radio şi TV: 57
Utilizarea invariabilă a formei a: ■ de dragul poporului şi a soluţionării crizei… – corect: de dragul poporului şi al soluţionării crizei ■ controlul la psihiatru a viitorului preşedinte – corect: controlul la psihiatru al viitorului preşedinte ■ raportul cu date şi nume concrete a celor implicaţi – corect: raportul cu date şi nume concrete ale celor implicaţi ■ criza financiară ce prevede noi reduceri a cheltuielilor – corect: criza financiară ce prevede noi reduceri ale cheltuielilor ■ reducerea plafonului maxim a donaţiilor benevole – corect: reducerea plafonului maxim al donaţiilor benevole ■ este în folosul tuturor, mai ales a copiilor – corect: este în folosul tuturor, mai ales al copiilor ■ absolvenţi a liceelor – corect: absolvenţi ai liceelor ■ transport a gazelor – corect: transport al gazelor ■ inspecţii a pieţelor agricole – corect: inspecţii ale pieţelor agricole ■ prezentări de modă a designerilor moldoveni – corect: prezentări de modă ale designerilor moldoveni Utilizarea unei forme acordate greşit, cu alt element din enunţ, prin atracţie: ■ prima ediţie al acestuia – corect: prima ediţie a acestuia 58
■ reducere fără precedent al celor care… – corect: reducere fără precedent a celor care… ■ demisia procurorului şi al lui Lupu – corect: demisia procurorului şi a lui Lupu ■ reprezentanţi ale companiilor – corect: reprezentanţi ai companiilor ■ să voteze proiectul de lege al bugetului – corect: să voteze proiectul de lege a bugetului ■ colegii de breaslă al socrului mare – corect: colegii de breaslă ai socrului mare ■ victime ai propriilor copii – corect: victime ale propriilor copii Prezenţa inutilă a articolului posesiv-genitival: ■ pe aleea stelelor a cinematografiei moldoveneşti – corect: pe aleea stelelor cinematografiei moldoveneşti ■ Moldova a avut reprezentanţi la toate ediţiile a JO la care a participat. – corect: Moldova a avut reprezentanţi la toate ediţiile JO [Jocurilor Olimpice] la care a participat. Omiterea articolului: ■ Moldova a câştigat doar în faţa Andorrei şi [] statului San Marino. – corect: Moldova a câştigat doar în faţa Andorrei şi a statului San Marino. ■ în condiţiile unor valuri masive de scumpiri şi [] unui nivel de sărăcie în creştere – corect: în condiţiile unor valuri masive de scumpiri şi ale unui nivel de sărăcie în creştere 59
■ exercitând presiuni psihice asupra acestora şi [] familiilor lor – corect: exercitând presiuni psihice asupra acestora şi a familiilor lor ■ raidul poliţiei este îndreptat împotriva bandelor mafiote şi [] traficanţilor de droguri – corect: raidul poliţiei este îndreptat împotriva bandelor mafiote şi a traficanţilor de droguri Un reporter a spus: Comuniştii au venit cu argumente în favoarea poziţiei sale. Ar fi trebuit să spună: Comuniştii au venit cu argumente în favoarea poziţiei lor. De ce nu e corect? Pronumele personal a fost substituit printr-un adjectiv pronominal (pronume posesiv). Adjectivul pronominal (pronumele posesiv) său, sa, sale nu are formă proprie pentru persoana a III-a plural, în locul acesteia folosindu-se pronumele personal lor. Adunate de la posturile radio şi TV: ■ La rândul său, funcţionarii moldoveni promit… – corect: La rândul lor, funcţionarii moldoveni promit… 60
■ Doi şoferi de taxi au fost bătuţi de clienţii săi fideli… – corect: Doi şoferi de taxi au fost bătuţi de clienţii lor fideli… Am auzit de multe ori la radio şi la televizor: atac produs în ultimele doisprezece zile În limba română literară, se spune: atac produs în ultimele douăsprezece zile De ce nu e corect? Este un dezacord între numeralul compus cu valoare adjectivală şi substantivul determinat: a fost utilizată forma de masculin în locul celei de feminin. Numeralul cu valoare adjectivală (subordonat unui substantiv) trebuie să se acorde cu substantivul determinat în gen, număr şi caz. În exemplul de mai sus este corect douăsprezece zile, pentru că substantivul zile este de genul feminin (o zi, două zile). Aşa cum nu spune nimeni doi zile, nu este corect să se spună nici doisprezece zile. Adunate de la posturile radio şi TV: ■ Până acum au fost depuse peste douăzeci şi unu de mii de cereri… – corect: douăzeci şi una de mii de cereri 61
■ douăzeci şi unu de provincii – corect: douăzeci şi una de provincii ■ douăzeci şi unu de persoane – corect: douăzeci şi una de persoane ■ doisprezece grade – corect: douăsprezece grade ■ doisprezece mii de cereri – corect: douăsprezece mii de cereri ■ doisprezece provincii – corect: douăsprezece provincii ■ se întâlnesc de doisprezece ori la o sută de ani – corect: de douăsprezece ori ■ datorie la căldură de douăzeci şi doi de mii de lei – corect: douăzeci şi două de mii de lei ■ douăsprezece metri – corect: doisprezece metri Prezentatoarea buletinului meteo a spus: douăzeci şi una de grade Ar fi trebuit să spună: douăzeci şi unu de grade De ce nu e corect? Este un dezacord între numeral şi substantivul determinat, care este unul neutru. Numeralul a fost utilizat cu formă de feminin în locul celei de masculin. Dacă numeralele compuse cu unu/una se referă la substantive neutre, acordul se face la genul masculin: 62
douăzeci şi unu de scaune, treizeci şi unu de dulapuri, patruzeci şi unu de geamuri. Pentru a evita eroarea, se poate verifica genul substantivelor la care se referă numeralul. Dacă e vorba de un substantiv neutru (un scaun/două scaune; un grad/două grade), atunci, evident, corect va fi douăzeci şi unu de scaune/de grade/de dulapuri şi nu douăzeci şi una de scaune/de grade/de dulapuri. Vocea prezentatorului: ora doisprezece Ar fi trebuit să spună: ora douăsprezece De ce nu e corect? Este un dezacord între numeralele compuse cu doi şi substantivul oră. Pentru exprimarea orei (de genul feminin), numeralele 2, 12 şi 22 trebuie să aibă forma de feminin. Este greşit să se spună ora doisprezece, aşa cum este greşit să se spună ora doi. Adunate de la posturile radio şi TV: ■ incendiul a izbucnit în jurul orei doisprezece – corect: incendiul a izbucnit în jurul orei douăsprezece 63
■ la ora locală doisprezece – corect: la ora locală douăsprezece ■ ora douăzeci şi doi – corect: ora douăzeci şi două Am auzit la televizor: au participat 300 militari Corect ar fi fost: au participat 300 de militari De ce nu e corect? sus.
Este omisă prepoziţia de după numeralele de la 20 în
Numeralele de la 20 în sus nu se ataşează direct substantivului, ci sunt urmate de prepoziţia de. Adunate de la posturile radio şi TV: ■ Potrivit primarului, unii şefi de direcţii au salarii de cca 20.000 [] lei… – corect: salarii de cca 20.000 de lei ■ Dan Petrescu va încasa două milioane [] euro pe sezon – corect: va încasa două milioane de euro ■ Italia, iertată de 100 [] miliarde [] euro – corect: Italia, iertată de 100 de miliarde de euro ■ Veniturile la buget pentru 2013 vor fi mai mici cu 38 [] milioane [] lei… – corect: 38 de milioane de lei ■ un bărbat de 52 [] ani – corect: un bărbat de 52 de ani 64
■ două milioane [] dolari – corect: două milioane de dolari ■ o mie [] locuitori – corect: o mie de locuitori ■ Alte 25 [] persoane au fost rănite în urma exploziei… – corect: Alte 25 de persoane au fost rănite în urma exploziei… ■ situat la 170 [] kilometri – corect: situat la 170 de kilometri ■ Top 50 [] vedete influente – corect: Top 50 de vedete influente ■ o sută [] mii de moldoveni – corect: o sută de mii de moldoveni ■ 61 [] deputaţi – corect: 61 de deputaţi Un prezentator a spus: 102 de troleibuze noi Ar fi trebuit să spună: 102 troleibuze noi De ce nu e corect? Prepoziţia de este folosită nejustificat. Prepoziţia de nu se foloseşte după numeralele de la 1 la 19 şi după cele în a căror structură intră acestea (101, 3019). Adunate de la posturile de radio şi TV: ■ 210 de recruţi – corect: 210 recruţi ■ 108 de întreprinderi de stat – corect: 108 întreprinderi de stat ■ 219 de experţi – corect: 219 experţi 65
Moderatorul a spus: gafe care le facem Ar fi trebuit să spună: gafe pe care le facem De ce nu e corect? Pronumele relativ care cu funcţie de complement direct este utilizat fără prepoziţia funcţională pe. Când are funcţia de complement direct, pronumele relativ care este însoţit obligatoriu de prepoziţia pe: Cartea pe care am citit-o m-a impresionat. Binele pe care mi l-ai făcut nu poate fi uitat. Forma care se foloseşte atunci când pronumele relativ îndeplineşte funcţia de subiect, în cazul nominativ: Cărţile care lipsesc vor fi căutate cu atenţie din nou. Elevul care lipseşte des nu va putea recupera materia predată. Fata care vine e prietena mea. Băieţii care au întârziat vor fi sancţionaţi. Adunate de la posturile de radio şi TV: ■ Este un film extraordinar, care ţi-l recomand şi ţie. – corect: Este un film extraordinar, pe care ţi-l recomand şi ţie. ■ Pompierii din Soroca spun că visează la un echipament care deseori îl văd doar la televizor. 66
– corect: Pompierii din Soroca spun că visează la un echipament pe care deseori îl văd doar la televizor. ■ Fumând, poluaţi aerul care-l respiraţi. – corect: Fumând, poluaţi aerul pe care-l respiraţi. ■ două mişcări care le poţi dansa în club – corect: două mişcări pe care le poţi dansa în club ■ în viziunea angajaţilor care i-aţi văzut mai devreme… – corect: în viziunea angajaţilor pe care i-aţi văzut mai devreme. Am auzit la televizor: Eu te ştiam ca şi profesoara mea de limba română. Corect ar fi fost: Eu te ştiam ca profesoara mea de limba română. De ce nu e corect? Este folosit un şi parazitar pentru evitarea cacofoniei într-un context în care nu se pune problema acesteia. Pentru evitarea cacofoniei, se recomandă folosirea prepoziţiei drept sau a locuţiunii prepoziţionale în calitate de, atunci când substantivul exprimă o calitate, şi a locuţiunilor prepoziţionale din punctul de vedere, în ce priveşte etc., atunci când este vorba de un subordonat de relaţie. 67
Adunate de la posturile de radio şi TV: ■ ca şi jurist – corect: ca jurist/în calitate de jurist ■ W.C. Handy este cunoscut ca şi „părintele bluesului”. – corect: W.C. Handy este cunoscut ca „părintele blues-ului”. Vocea prezentatorului: Cel mai mic stat independent din punct de vedere al suprafeţei… Ar fi trebuit să spună: Cel mai mic stat independent din punctul de vedere al suprafeţei… De ce nu e corect? Este un dezacord care afectează locuţiunea prepoziţională din punct(ul) de vedere. Se foloseşte locuţiunea din punctul de vedere al când aceasta este urmată de un substantiv: ■ din punctul de vedere al economiei ■ din punctul de vedere al ministerului. 68
Se foloseşte locuţiunea din punct de vedere când aceasta este urmată de un adjectiv: ■ din punct de vedere economic; ■ din punct de vedere financiar. Am mai auzit la televizor: ■ Ziua de vineri va fi ceva mai complicată din punct de vedere al fenomenelor meteo… – corect: din punctul de vedere al fenomenelor meteo. Vocea prezentatorului: se arată indiferent de afirmaţiile… Ar fi trebuit să spună: se arată indiferent faţă de afirmaţiile… De ce nu e corect? A fost folosită o prepoziţie neadecvată în context. Această greşeală se produce, de obicei, prin suprapunerea mentală a mai multe tipare de construcţie. Prepoziţiile au rol de cuvânt ajutător, de aceea trebuie să se acorde o mare atenţie folosirii lor. Adunate de la posturile de radio şi TV: ■ Poliţia spune că panoul cu săgeată asigură securitatea la trafic… – corect: securitatea în trafic 69
■ nemulţumiţi faţă de decizia instanţei – corect: nemulţumiţi de decizia instanţei ■ cel puţin în această concluzie a ajuns opoziţia – corect: cel puţin la această concluzie a ajuns opoziţia ■ bilete la avion – corect: bilete de avion ■ Deputaţii PCRM au părăsit sala de şedinţe, indignaţi pe majoritatea parlamentară… – corect: indignaţi de majoritatea parlamentară sau supăraţi pe majoritatea parlamentară ■ evadarea de sub detenţie a lui Eduard Baghirov – corect: evadarea din detenţie sau evadarea din arest ■ la nordul republicii – corect: în nordul ■ la nord se vor înregistra… – corect: în nord ■ la Ciocana – corect: în (sectorul) Ciocana ■ angajaţi după specialitate – corect: angajaţi în specialitate/conform specialităţii ■ nu este sigură în forţele proprii – corect: nu este sigură de forţele proprii ■ Accesaţi site-ul […] pentru a fi la curent la orice oră despre cele mai importante evenimente… – corect: pentru a fi la curent la orice oră cu cele mai importante evenimente ■ în comun acord cu – corect: de comun acord cu ■ au realizat o investigaţie despre – corect: au realizat o investigaţie asupra/privind/cu privire la ■ contribuind în mare măsură de rezultatul 0:0 – corect: contribuind în mare măsură la rezultatul 0:0 ■ sub muzica latino – corect: pe muzica latino 70
■ să se renunţe deocamdată de remanierile… – corect: să se renunţe deocamdată la remanierile… ■ după sfârşitul lui 2011 – corect: la sfârşitul lui 2011 ■ Kremlinul optează pe Anatoli Kaminski – corect: Kremlinul optează pentru Anatoli Kaminski/mizează pe Anatoli Kaminski ■ Partidul planifică să participe în conducerea statului… – corect: Partidul planifică să participe la conducerea statului… Un moderator vorbea despre: emoţii pozitive, cât şi negative… Ar fi trebuit să spună: atât emoţii pozitive, cât şi negative… De ce nu e corect? Este o discontinuitate a elementelor corelative. Conjuncţiile-perechi, aşa-numitele conjuncţii corelative, presupun utilizarea lor împreună, în combinaţii fixate. Prezenţa uneia solicită în mod necesar şi apariţia celeilalte: fie…, fie, nici…, nici, ba…, ba, atât…, cât, atât…, încât, după cum…, tot aşa, de câte ori…, de atâtea ori. Adunate de la posturile de radio şi TV: ■ membrii asociaţiei solicită funcţionarilor, cât şi rudelor acestora, declaraţiile de avere – corect: 71
membrii asociaţiei solicită atât funcţionarilor, cât şi rudelor acestora, declaraţiile de avere ■ protestatarii violenţi care au participat la distrugerea clădirii parlamentului şi preşedinţiei, cât şi poliţiştii care şi-au depăşit atribuţiile… – corect: atât protestatarii violenţi care au participat la distrugerea clădirii parlamentului şi a preşedinţiei, cât şi poliţiştii care şi-au depăşit atribuţiile… ■ atât partea juridică a deciziei aprobate, dar şi partea morală trezesc mai multe întrebări – corect: atât partea juridică a deciziei aprobate, cât şi partea morală trezesc mai multe întrebări. O moderatoare se confesa: Obişnuiam să mai dau foc la stogul de fân al vecinilor, care mai nu le-am ars şi casa… Ar fi trebuit să spună: Obişnuiam să mai dau foc la stogul de fân al vecinilor, cărora mai nu le-am ars şi casa… De ce nu e corect? Este un anacolut, o întrerupere în structura sintactică a frazei. Aceasta începe într-un mod care sugerează o anumită finalizare şi continuă printr-o schimbare bruscă a construcţiei logice. 72
Am văzut scris la televizor: preşedinte fracţiune PLDM Ar fi trebuit să fie scris: preşedinte al fracţiunii PLDM preşedintele fracţiunii PLDM De ce nu e corect? Nu s-au marcat relaţiile sintactice din grupul nominal. Această greşeală este frecventă în titlurile redactate în stil telegrafic. Cauza este uneori spaţiul insuficient pe „burtiere”, care impune limitarea mesajului la un anumit număr de caractere. Totuşi, fenomenul se extinde şi în sintagmele scurte, unde relaţiile sintactice dintre componente ar putea fi marcate foarte uşor. Pentru aceste contexte, recomandăm, pe cât posibil, evitarea unei înşiruiri de cuvinte fără marcarea relaţiilor sintactice dintre ele, mai ales când aceste înşiruiri sunt destul de extinse sau creează ambiguităţi. Am înregistrat mai multe abateri în acest sens: ■ director ANRE – corect: director al ANRE/directorul ANRE ■ director Liceul „Vasile Alecsandri” – corect: directorul Liceului „Vasile Alecsandri” ■ Maria Coman director Grădiniţa nr. 201 – corect: Maria Coman, director al Grădiniţei nr. 201 73
■ antrenor Academia UTM – corect: antrenor la Academia UTM ■ preşedinte PLDM – corect: preşedinte al PLDM ■ preşedinte Asociaţia „Salvgardare” – corect: preşedinte al Asociaţiei „Salvgardare” ■ Mihai Ghimpu preşedinte PL – corect: Mihai Ghimpu, preşedinte al PL/Mihai Ghimpu, preşedintele PL ■ Sandu Vasilache director Moldova-Film – corect: Sandu Vasilache, director la Moldova-Film ■ director SA „Termocom” – corect: director al „Termocom” SA ■ manager Zimbru – corect: manager la Zimbru Un reporter a spus: astăzi nu mai se poate Ar fi trebuit să spună: astăzi nu se mai poate De ce nu e corect? Este o greşeală de deplasare a semiadverbului mai. Una din caracteristicile semiadverbelor este topica fixă. Semiadverbul mai trebuie să fie plasat între verb şi auxiliar sau între verb şi pronumele clitic (reflexiv sau personal, neaccentuat). Un comentator sportiv a spus: Sheriff a reuşit decât un egal acasă cu Olimpia Bălţi. 74
Ar fi trebuit să spună: Sheriff n-a reuşit decât un egal acasă cu Olimpia Bălţi. Sheriff a reuşit numai un egal acasă cu Olimpia Bălţi. De ce nu e corect? Este folosit adverbul decât cu sensul „doar”, „numai” într-o construcţie pozitivă. Adverbul decât cu sensul „doar, numai” se foloseşte numai în construcţii negative. ■ şi asta decât poate să ne bucure… – corect: şi asta poate doar/numai să ne bucure…/şi asta nu poate decât să ne bucure… ■ are decât 18 ani – corect: are numai/doar 18 ani/nu are decât 18 ani Vocea prezentatorului: mănăstirea din Suruceni, pe teritoriul căruia funcţionează… Ar fi trebuit să spună: mănăstirea din Suruceni, pe teritoriul căreia funcţionează… 75
De ce nu e corect? Este un dezacord în gen al pronumelui relativ care în genitiv-dativ. Pronumele relativ care în genitiv-dativ se acordă în gen şi în număr cu substantivul pe care îl înlocuieşte. Un corespondent a spus: automobil… şoferul căruia a încercat o depăşire Ar fi trebuit să spună: automobil… al cărui şofer a încercat o depăşire De ce nu e corect? S-a adoptat o topică nefirească pentru limba română şi astfel nu s-a respectat regula acordului dintre articolul posesiv (genitival) şi pronumele relativ care. Pronumele relativ care în genitiv realizează un acord încrucişat. Articolul posesiv (a, al, ai, ale) care-l însoţeşte se acordă cu obiectul posedat cu care se află împreună în subordonată, iar pronumele relativ (cărui, cărei, căror) se acordă cu posesorul care se află în regentă. Exemple: ■ Am un coleg, tenacitatea căruia o apreciez. 76
corect: Am un coleg1/a cărui tenacitate o apreciez.2/
f. sg. posesor m. sg.
ob. posedat m. sg.
f. sg.
Băiatul, părinţii căruia au fost la şcoală, este colegul meu. – corect: Băiatul 1/ai cărui părinţi au fost la şcoală 2/este colegul meu. 1/ Adunate de la posturile de radio şi TV: ■ unei firme, patronul căreia a dispărut – corect: unei firme, al cărei patron a dispărut ■ locuinţă din municipiul Comrat, proprietarul căreia a decedat recent – corect: locuinţă din municipiul Comrat, al cărei proprietar a decedat recent ■ compensaţii vor primi familiile venitul cărora este mai mic – corect: compensaţii vor primi familiile al căror venit este mai mic ■ prezenţa câtorva comunişti mandatul cărora a fost ridicat – corect: prezenţa câtorva comunişti al căror mandat a fost ridicat ■ tradiţii şi legături bilaterale, rădăcinile cărora se regăsesc… – corect: tradiţii şi legături bilaterale ale căror rădăcini se regăsesc… 77
Am văzut scris la televizor: între 11-15 ani Ar fi trebuit să fie scris: între 11 şi 15 ani de 11-15 ani De ce nu e corect? Trebuie să cunoaştem că aproximaţia numerică redată cu prepoziţia între implică, pentru a indica limitele, conjuncţia şi.
78
LEXIC ŞI SEMANTICĂ Pleonasmul O serie de greşeli, pe cât de voalate, pe atât de frecvente, sunt generate de pleonasm, adică de folosirea alăturată a unor cuvinte sau construcţii ce repetă inutil aceeaşi idee. Un reporter a spus: Regiunea se confruntă cu o epidemie de gripă pandemică. Ar fi trebuit să spună: Regiunea se confruntă cu o gripă pandemică. De ce nu e corect? Cuvântul pandemic se referă la boli şi înseamnă „care are caracter de pandemie”, iar pandemie semnifică „epidemie care se extinde pe un teritoriu foarte mare”. Prin urmare, dacă spunem epidemie pandemică, utilizăm nejustificat, redundant, cuvântul epidemie, întrucât acesta este cuprins în termenul pandemie. Am văzut scris la televizor: Acestea sunt câteva perspective de viitor. 79
Ar fi trebuit să se scrie: Acestea sunt câteva perspective. De ce nu e corect? Utilizarea cuvântului viitor în contextul respectiv este superfluă, deoarece semantica cuvântului perspectivă în cazul de faţă include şi nuanţa de viitor: perspectivă „posibilitatea de realizare sau desfăşurare în viitor a unei acţiuni, a unui plan etc.”. L-am auzit pe un reporter spunând: mărfuri de calitate mai superioară Ar fi trebuit să spună: mărfuri de calitate superioară mărfuri de calitate mai bună De ce nu e corect? Adjectivul superior face parte din categoria adjectivelor care exprimă ele înseşi ideea de grad comparativ. Superior înseamnă „care în scara valorilor se află pe o treaptă mai înaltă”. Aşa cum reiese din definiţie, sensul cuvântului superior include ideea de comparativ de superioritate, evidentă prin prezenţa adverbului mai. Prin urmare, acesta nu mai permite comparaţia. 80
Aceeaşi greşeală o constatăm şi în situaţiile de mai jos: ■ tehnologii mai superioare ■ la o scară ceva mai superioară ■ e o lucrare mai superioară în comparaţie cu… ■ se consideră mai superior decât alţii Vocea corespondentului: cea mai legendară trupă a anilor ’70 Ar fi trebuit să spună: trupă legendară a anilor ’70 legenda muzicii anilor ’70 De ce nu e corect? E vorba de o construcţie pleonastică. Adjectivul legendar nu are grade de comparaţie, datorită sensului lui, care exprimă o însuşire ce nu poate avea valori crescânde sau descrescânde. Am auzit şi: ■ cel mai super – corect: super/cel mai bun ■ a ajuns foarte celebru – corect: a ajuns celebru ■ cea mai ideală soluţie – corect: soluţia ideală 81
Un prezentator a spus: inclusiv şi copiii care se află sub tutelă Ar fi trebuit să spună: inclusiv copiii care se află sub tutelă De ce nu e corect? Construcţia inclusiv şi face parte din categoria greşelilor comise din cauza folosirii alăturate a două sau mai multe cuvinte ce repetă inutil aceeaşi idee. Ne convingem de aceasta analizând definiţia elementului lexical inclusiv: „cuprinzând şi; şi cu”. Observăm lesne că şi din construcţia inclusiv şi este redundant. Am auzit această greşeală în mai multe emisiuni: ■ inclusiv şi fracţiunea PLDM ■ inclusiv şi cei care merg cu bicicleta ■ inclusiv şi la emisiunea noastră matinală ■ Cineva încă se ascunde, inclusiv şi ucigaşul. ■ Există un exod al populaţiei ţării noastre, inclusiv şi al medicilor. Vocea reporterului: Aparent, s-ar părea că cel care câştigă… 82
Ar fi trebuit să spună: Aparent, cel care câştigă… S-ar părea că cel care câştigă… De ce nu e corect? Aparent având sensul „care pare altfel decât este în realitate”, utilizarea verbului s-ar părea are vreo justificare în situaţia de mai sus? Indiscutabil, nu are. Fiind o construcţie pleonastică, evident, constituie o greşeală de exprimare. Am auzit la radio: să returneze marfa înapoi Ar fi trebuit să se spună: să returneze marfa să restituie marfa să dea marfa înapoi De ce nu e corect? Conform dicţionarelor explicative ale limbii române, a returna înseamnă „a trimite înapoi”. Prin urmare, a returna înapoi este o alăturare inutilă, adică ar fi să trimită înapoi marfa înapoi. 83
Am văzut scris la televizor: cunoscuţi în lumea interlopă ca alias „Garbuz” şi „Reaba” Ar fi trebuit să se scrie: cunoscuţi în lumea interlopă ca „Garbuz” şi „Reaba” numiţi/supranumiţi în lumea interlopă „Garbuz” şi „Reaba” alias Garbuz şi Reaba în lumea interlopă De ce nu e corect? Alias este identic cu „zis şi, numit şi, cunoscut şi ca”. Exprimarea de genul cunoscuţi ca alias constituie, fără îndoială, un pleonasm, prin urmare, o greşeală de limbă. Am mai văzut scris: care putea să aducă un aport considerabil la dezvoltarea economiei noastre Ar fi trebuit să se scrie: care putea să contribuie substanţial la dezvoltarea economiei noastre 84
De ce nu e corect? Conform dicţionarelor explicative, cuvântul aport înseamnă „contribuţie a cuiva la o acţiune comună”. Desprindem lesne din definiţie ideea verbului a aduce, pe care o include cuvântul aport. Prin urmare, îmbinarea a aduce un aport este greşită, reprezentând un pleonasm. Sunt pleonastice şi exprimările: ■ cum ar fi, de exemplu – corect: cum ar fi/de exemplu ■ să-şi expună părerea sa – corect: să-şi expună părerea ■ acest lucru ar putea deveni posibil – corect: acest lucru ar fi posibil ■ la fel ca şi istoria lui Avraam – corect: la fel ca istoria lui Avraam/ca şi istoria lui Avraam Cuvinte nepotrivite De multe ori se foloseşte greşit un cuvânt în locul altuia asemănător ca formă. E vorba de atracţia paronimică. Paronimele pun o dublă problemă limbajului curent, şi anume corectitudinea formei şi a sensului. Această dublă problemă este generată de specificul elementelor lexicale în discuţie: sunt cuvinte (foarte) asemănătoare ca formă, dar diferă, într-o măsură mai mare sau mai mică, din punct de vedere semantic. Pentru a nu le confunda, trebuie să le cunoaştem exact sensurile (consultând dicţionarele explicative ale limbii române). 85
Am văzut scris la televizor: Vor fi încrezuţi… şi-i vor face şi pe maturi să-i creadă. Ar fi trebuit să se scrie: Vor fi încrezători… şi-i vor face şi pe maturi să-i creadă. De ce nu e corect? Cu toate că sunt cât se poate de cunoscute, adjectivele încrezut şi încrezător se confundă deseori. Adjectivul încrezut indică o însuşire negativă, însemnând „care are o părere exagerată despre calităţile sale, plin de sine”, deci în enunţul de mai sus acesta este folosit impropriu. În locul lui este bine-venit adjectivul încrezător cu sensul „care se încrede uşor, are încredere”. Am auzit această greşeală în mai multe emisiuni: ■ Asta te face mai încrezut şi-ţi sporeşte şansele de angajare. ■ Başcanul… este foarte încrezut că… Am mai văzut scris la televizor: Totodată, să li se facă iluzii că partidul este cârmuitorul principal. 86
Ar fi trebuit să se scrie: Totodată, să li se facă aluzie că partidul este cârmuitorul principal. De ce nu e corect? E vorba de folosirea cuvântului iluzie în locul lui aluzie, cauza fiind relaţiile de paronimie, adică apropierea sonoră a acestor două elemente lexicale (dar şi ignoranţa celui care le-a scris). Expresia a-şi face iluzii are valoare reflexivă şi înseamnă „a se amăgi cu speranţe deşarte”. Evident, în enunţul de mai sus sensul este nepotrivit. Subtitrarea unui film conţinea următorul enunţ: Şi, dintr-odată, apare un tip [într-un automobil] care semnalează. Ar fi trebuit să se scrie: Şi, dintr-odată, apare un tip care semnalizează. De ce nu e corect? Fiind vorba despre un automobil, se impune verbul semnalizează, adică „transmite semnale” (luminoase sau sonore), şi nu semnalează, pentru că a semnala, conform dicţionarelor explicative ale limbii 87
române, înseamnă „a aduce la cunoştinţă punând în evidenţă”. Se poate semnala o idee, un neajuns, o greşeală etc. Am mai văzut scris la televizor: până nu voi finisa tratamentul… Ar fi trebuit să se scrie: până nu voi termina/încheia/finaliza tratamentul… De ce nu e corect? Din cauza apropierii formale, dar şi semantice, într-o anumită măsură, cu a finaliza, a finisa este adesea folosit în contexte nepotrivite. Şi unul, şi altul sunt cvasisinonime cu a termina. Dar limba admite a finisa un obiect (confecţionat, fabricat, executat) şi a finaliza o acţiune, expresii distincte din punct de vedere semantic. Deosebirea constă în ideea de definitivare pe care o implică verbul a finisa, cf.: a finisa faţada unei construcţii, a finisa marmura, granitul, piatra naturală („a prelucra şi a şlefui”), a finisa un ornament de caroserie, a finisa o confecţie, a finisa lemnul, pardoselile, a finisa o coafură. Am auzit şi: ■ Şedinţa guvernului s-a finisat. – corect: Şedinţa guvernului s-a încheiat. 88
■ Ce planuri ai pentru Moldova atunci când vei finisa studiile? – corect: Ce planuri ai pentru Moldova atunci când vei încheia/vei finaliza studiile? ■ nu au fost finisate lucrările de reparaţie – corect: nu au fost încheiate/finalizate lucrările de reparaţie ■ Din păcate, acest model de telefon s-a finisat, dar se poate face comandă. – corect: Din păcate, acest model de telefon s-a epuizat, dar se poate face comandă sau Nu avem acest model de telefon în stoc, dar se poate face comandă. Un comentator sportiv a spus: Şansele halterofililor moldoveni sunt însă infirme. Ar fi trebuit să spună: Şansele halterofililor moldoveni sunt însă infime. De ce nu e corect? Infirm înseamnă „care are un defect fizic”, nu „foarte mic, neînsemnat”, sens exprimat de adjectivul infim. Astfel, elementul lexical şansă este incompatibil semantic cu infirm. Infirmă poate fi o fiinţă, o persoană. Eroarea a fost cauzată de atracţia paronimică. Un reporter a spus: acelaşi fus oral 89
Ar fi trebuit să spună: acelaşi fus orar De ce nu e corect? Conform dicţionarelor explicative ale limbii române, adjectivul oral comportă următoarele sensuri: „1. (în opoziţie cu scris) care se realizează prin vorbire, adică verbal; 2. care se transmite verbal, din gură în gură; 3. (despre medicamente) care se administrează pe cale bucală”. Din pricina asemănării formale cu paronimul său orar, oral este folosit uneori greşit, întrucât nu se potriveşte ca sens cu substantivul fus. Vocea reporterului: localnicii dintr-un bloc Ar fi trebuit să spună: locatarii unui bloc De ce nu e corect? Localnic înseamnă „persoană din localitatea despre care este vorba”. Confundarea acestui cuvânt cu altul foarte apropiat ca formă, locatar, care înseamnă „persoană care locuieşte într-o casă, într-un bloc”, reprezintă o eroare. 90
Un moderator a spus: Dacă efortul este prost plătit, atunci nu este efectiv. Ar fi trebuit să spună: Dacă efortul este prost plătit, nu este eficient. De ce nu e corect? Deseori se observă tendinţa greşită de a utiliza adjectivul efectiv („care nu poate fi pus la îndoială; real”) în locul adjectivelor eficient sau eficace („care produce efectul aşteptat”), cauza fiind atât atracţia paronimică, cât şi (mai ales) influenţa lui эффективный (rus.), care are sensul „eficace, eficient”. Vocea reporterului: Moldova să se dezvolte ca stat integru… Ar fi trebuit să spună: Moldova să se dezvolte ca stat unitar… De ce nu e corect? S-a produs o confuzie între integru „cinstit, onest, corect; incoruptibil” şi integral „întreg, complet” (nepotrivit în acest context). 91
Am auzit la televizor: Moldova are şanse mari să rămână fără braţe de muncă. Ar fi trebuit să se spună: Moldova poate rămâne fără braţe de muncă. Moldova riscă să rămână fără braţe de muncă. De ce nu e corect? Cuvântul şansă înseamnă „posibilitate de reuşită, de succes; circumstanţă favorabilă”. Or, în contextul dat e vorba, dimpotrivă, despre neşansă, nenoroc, circumstanţe nefavorabile. Are loc o substituţie lexicală care implică raporturi logice nefireşti. Un prezentator a spus: .D. N care, iată, este aclamată de angajaţi, fiind acuzată că… Ar fi trebuit să spună: .D. N care, iată, este reclamată de angajaţi, fiind acuzată de… .D. N care, iată, este huiduită de angajaţi, fiind acuzată de… 92
De ce nu e corect? Verbul a aclama, de la care s-a format adjectivul participial aclamat, înseamnă „a saluta, a aproba prin strigăte de bucurie, prin manifestări publice ale entuziasmului; a ovaţiona” (DEX). Or, în contextul de mai sus, persoana respectivă nicidecum nu putea fi aclamată, întrucât era acuzată de ceva. De fapt, urma să fie utilizat un alt adjectiv, cu sens opus, şi anume paronimul său reclamat, cu sensul „împotriva căruia cineva se plânge prin intermediul unei instanţe”. Astfel, greşeala este cauzată de necunoaşterea conţinutului semantic al adjectivului participial aclamat. Am auzit la radio: nu-şi cunoaşte obligaţiunile directe Ar fi trebuit să se spună: nu-şi cunoaşte obligaţiile directe De ce nu e corect? Obligaţie este frecvent confundat cu obligaţiune, ca în situaţia de mai sus. Confuzia este favorizată, evident, de diferenţa sonoră minimă. Sensurile însă sunt total diferite: obligaţia este o îndatorire, iar obligaţiunea, o hârtie de valoare. 93
Am mai auzit: ■ din motive familiare – corect: din motive familiale familiar = care este obişnuit, simplu, prietenesc familial = care se referă la familie Subtitrarea unui film conţinea următorul enunţ: cu ocazia asasinării soacrei… Ar fi trebuit să se scrie: când şi-a ucis soacra… De ce nu e corect? După cum rezultă din dicţionarele explicative, substantivul ocazie înseamnă „situaţie favorabilă care permite sau uşurează săvârşirea unei acţiuni, moment oportun, prilej”. Dat fiind sensul cuvântului, n-ar trebui să ne permitem utilizarea lui în contexte negative, similare celui semnalat. E cazul unor substituţii lexicale care implică raporturi logice nefireşti între cuvinte. Am auzit la televizor şi alte cuvinte utilizate impropriu: ■ după care să decurgă la procedura de alegere – corect: după care să recurgă la/să înceapă procedura de alegere 94
■ Voi decide singură problema. – corect: Voi rezolva singură/eu însămi problema. ■ depistarea unui preşedinte al Centrului Naţional de Integritate – corect: identificarea unui preşedinte al Centrului Naţional de Integritate Cuvinte mai „nobile” Un prezentator a spus: Cele şase persoane, rude ale edilului comunei Japca… Ar fi trebuit să spună: Cele şase persoane, rude ale primarului comunei Japca… De ce nu e corect? În limba română, substantivul edil înseamnă, după cum aflăm din orice dicţionar explicativ, „persoană care face parte din conducerea administrativă a unui oraş”. Am evidenţiat partea din definiţie „a unui oraş” pentru a demonstra mai lesne greşeala comisă de prezentator. Edil se referă numai la oraş. 95
Am auzit un moderator spunând: Echipa a ajuns chiar în momentul când copiii serveau prânzul. Ar fi trebuit să spună: Echipa a ajuns în momentul când copiii luau prânzul. Echipa a ajuns în momentul când copiii luau masa. Echipa a ajuns în momentul când copiii mâncau. De ce nu e corect? Înţelesurile verbului a servi sunt: „1. (intranz.) a fi util; a folosi la ceva; 2. (intranz.) a îndeplini anumite însărcinări; 3. (tranz.) a sprijini pe cineva sau ceva prin activitate permanentă; 4. a oferi mâncăruri, băuturi la masă; 5. a pune mingea, cărţile în joc; 6. (refl.) a se folosi de…; 7. (refl.) a lua să mănânce sau să bea”. Greşeli de exprimare se atestă la folosirea acestui verb cu sensul al patrulea, tranzitiv, care este deseori interpretat ca „a lua dintr-o mâncare, dintr-o băutură”, ca în contextul „copiii serveau prânzul”. Greşeala este susţinută şi de valoarea reflexivă pe care o are verbul cu acest sens (sensul 7), adică a se servi, de exemplu: Vă serviţi singur sau vă serveşte chelnerul? Mulţumesc, iau singur. Astfel, există o diferenţă între a servi şi a se servi. 96
Am auzit această greşeală în mai multe emisiuni: ■ Abia aşteptăm să servim din terciul gătit de tine. – corect: Abia aşteptăm să gustăm/să luăm/să mâncăm din terciul gătit de tine. ■ Tocmai am servit ceva la cafenea. – corect: Tocmai am băut/am măncat ceva la cafenea. Un reporter a spus: În debutul şedinţei guvernului… Ar fi trebuit să spună: La începutul şedinţei guvernului… De ce nu e corect? Debut înseamnă „începutul (primele manifestări, primii paşi ai) cuiva într-o profesiune, într-o activitate (artistică, literară etc.); operă, lucrare ce constituie acest început” (DEX). Chiar dacă pare un cuvânt mai „nobil”, debut nu este sinonim cu început şi este nerecomandabilă extinderea sa şi la alte contexte, cum ar fi debutul revoltei (corect: începutul revoltei). Necunoaşterea formei corecte a cuvintelor Pentru a verifica forma unui cuvânt, trebuie să consultăm DOOM-ul (2005). 97
Am văzut sau am auzit la radio/la televizor: GREŞIT
98
CORECT
preşedenţie
preşedinţie (ca şi preşedinte)
studiou
studio
embargou
embargo
prezidium
prezidiu
dendrarium
dendrariu
estorcare
extorcare
excroc
escroc
onorar
onorariu („retribuţie”)
recetă
reţetă
peizagistic
peisagistic
lazer
laser
epizod
episod
grenată
grenadă
glonte
glonţ
sanguin
sangvin
fon „fundal”
fond
spărietură (formă populară)
sperietură
mongolez
mongol
stend
stand
anorexic
anorectic
gurman
gurmand
Modificarea structurii unor construcţii fixate Am înregistrat în mai multe emisiuni fenomenul deconstruirii nejustificate a construcţiilor stabile: ■ Nu intenţionează deocamdată să ia parte din Uniunea… – corect: Nu intenţionează deocamdată să facă parte din Uniunea… ■ Suspectul a fugit de la faţa infracţiunii. – corect: Suspectul a fugit de la faţa locului/locul infracţiunii. ■ tragere de conturi – corect: reglare de conturi ■ nu vă îmbătaţi cu apă chioară – corect: nu vă îmbătaţi cu apă rece („nu vă înşelaţi”) ■ ecologiştii bat un semnal de alarmă (rus. бить тревогу) – corect: ecologiştii trag un semnal de alarmă ■ Preţurile la carburanţi s-au majorat în mediu cu… – corect: Preţurile la carburanţi s-au majorat în medie cu… ■ ca să punem pe jar această discuţie – corect: ca să punem pe tapet această problemă ■ Liberalii dezmint informaţia şi spun că şi-au tras în ţeapă colegii din PSRM… – corect: Liberalii dezmint informaţia şi spun că le-au dat ţeapă/le-au tras ţeapă colegilor din PSRM… ■ Nu-mi mai spune gogoaşe! – corect: Nu-mi mai turna (la) gogoşi! ■ Totuşi, am să încrucişez degetele – corect: Totuşi, am să-ţi ţin pumnii (traducere literală din limba franceză a expresiei croiser les doigts) 99
■ Pentru o secundă, inima mea a luat-o razna, când am văzut balena în faţa mea… – corect: Pentru o secundă, inima mea s-a făcut cât un purice, când am văzut balena în faţa mea (a o lua/a o apuca razna înseamnă „1. a pleca la întâmplare, fără nicio ţintă; 2. a se abate, a devia de la subiect, de la linia normală etc.”).
100
Calcuri şi barbarisme A. Calcuri după limba engleză Un reporter a spus la televizor: Evenimentul îşi va schimba locaţia. Ar fi trebuit să spună: Evenimentul îşi va schimba locul. Evenimentul se va produce în alt loc. De ce nu e corect? În limba română, cuvântul locaţie înseamnă „1. închiriere; chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosinţă temporară. 2. contract prin care una dintre părţi se obligă să procure şi să asigure celeilalte părţi folosinţa unui lucru pentru un timp determinat în schimbul unei sume de bani” (DEX). Sub influenţa limbii engleze, locaţie (location) a început să circule şi cu sensul „un loc anume, precis determinat”, utilizare abuzivă şi nerecomandabilă, ca în contextele de mai jos: ■ locaţia concertului – corect: locul concertului, sala în care urmează să aibă loc concertul ■ locaţii frumoase – corect: locuri frumoase 101
Un prezentator a declarat: Tinerii aplică adesea la mai multe instituţii de învăţământ. Ar fi trebuit să spună: Tinerii adesea depun cereri de admitere la mai multe instituţii de învăţământ. De ce nu e corect? A aplica în limba română înseamnă „1. a pune un lucru pe (sau peste) altul pentru a le fixa, a le uni, a face din ele un corp comun. 2. a pune ceva în practică; a întrebuinţa, a folosi; a face, a administra (a aplica un procedeu; a aplica un tratament). 3. a raporta un principiu general la un caz concret, particular” (DEX). Sensul „a candida, a depune o cerere” este calchiat după limba engleză (to apply). Calcul este un fenomen lingvistic care constă în atribuirea de sensuri noi, după model străin, cuvintelor existente în limbă sau în formarea unor cuvinte ori expresii noi prin traducerea elementelor componente ale unor cuvinte străine. Prin urmare, în loc de „Aplică şi tu!” se recomandă a se spune „Candidează şi tu!” (sau, după caz, încearcă, depune o cerere, depune dosarul), iar în loc de aplicant (engl. applicant), candidat, pretendent (la un post). Moderatorul unei emisiuni a spus: Uneori, oamenii îşi focusează atenţia pe lucruri neînsemnate. 102
Ar fi trebuit să spună: Uneori, oamenii îşi focalizează atenţia pe lucruri neînsemnate. Uneori, oamenii se concentrează pe lucruri neînsemnate. De ce nu e corect? Verbul a focusa este preluat din limba engleză (to focus) şi reprezintă o exprimare preţioasă, nerecomandabilă în limba română. B. Calcuri după limba rusă Un reporter a spus: Rechizitele bancare sunt afişate pe ecran. Ar fi trebuit să spună: Datele de identificare ale băncii sunt afişate pe ecran. Datele bancare sunt afişate pe ecran. De ce nu e corect? Substantivul rechizite în limba română are un sens bine cunoscut de toată lumea încă de la şcoală: „totalitatea obiectelor de scris (cerneală, creioane, 103
peniţe, radiere etc.) necesare elevilor, funcţionarilor etc.; accesorii pentru scris (în birouri)” (DEX). Sub influenţa cuvântului rusesc реквизиты, unii vorbitori îi atribuie termenului rechizite din română sensul de „date bancare”, pe care acesta nu îl are. Am auzit frecvent la radio şi la televizor: Tragedia s-a produs în rezultatul încălcărilor. În limba română, se spune: Tragedia s-a produs în urma încălcărilor. Tragedia s-a produs ca rezultat al încălcărilor. De ce nu e corect? Expresia în rezultatul este calchiată după rus. в результате, fiind o structură străină limbii române. Aceeaşi greşeală apare şi în contextele de mai jos: ■ în rezultatul unei monitorizări – corect: în urma unei monitorizări ■ în rezultatul impactului – corect: în urma impactului, ca rezultat al impactului, din cauza impactului ■ în rezultatul organizării – corect: după organizarea Vocea redactorului: Copiii sunt selectaţi în dependenţă de vârstă. 104
Ar fi trebuit să spună: Copiii sunt selectaţi în funcţie de vârstă. De ce nu e corect? Structura în dependenţă de este calchiată după rus. в зависимости от şi este inacceptabilă în limba română în contexte similare. Un reporter a spus: Aleşii locali afirmă că s-au dezamăgit de PCRM. Ar fi trebuit să spună: Aleşii locali afirmă că sunt dezamăgiţi de PCRM. De ce nu e corect? Verbul a dezamăgi nu este reflexiv, ci tranzitiv. Forma reflexivă reprezintă o influenţă a limbii ruse: разочароваться. Greşeala apare frecvent la radio, la TV şi în vorbirea curentă: ■ PCRM s-a dezamăgit că PLDM nu se ţine de cuvânt… – corect: PCRM este/a rămas dezamăgit că PLDM nu se ţine de cuvânt… 105
■ Şi tot ei sunt primii care se dezamăgesc în cei pe care i-au votat… – corect: Şi tot ei sunt primii care rămân dezamăgiţi de cei pe care i-au votat. Reporterul explică: În realitate, avem economie tenebră. Ar fi trebuit să aleagă una dintre variantele: În realitate, avem economie subterană. În realitate, avem economie-fantomă. În realitate, avem economie paralelă. De ce nu e corect? Sintagma economie tenebră reprezintă un calc după rus. теневая экономика, fiind nefirească pentru limba română. Pe crawl era scris: Nu putem să semnăm careva contracte. În limba română se spune: Nu putem semna anumite contracte. De ce nu e corect? Careva în limba română este pronume şi înseamnă „vreunul, oarecare, cineva”. Utilizarea cu valoare adjectivală 106
este aberantă, fiind determinată de traducerea inadecvată din limba rusă a cuvântului некоторые. Erori similare: ■ ar fi bine să ne dea şi careva explicaţii – corect: ar fi bine să ne dea explicaţii; ar fi bine să ne dea unele explicaţii ■ Ştiţi careva nuanţe care s-au discutat acolo? – corect: Cunoaşteţi ce probleme/aspecte s-au discutat acolo? ■ Ai careva idei? – corect: Ai vreo idee? ■ din careva motive – corect: din anumite motive ■ fără a da careva declaraţii – corect: fără a da declaraţii ■ S-au constatat careva neajunsuri. – corect: S-au constatat unele neajunsuri. Prezentatorul a spus: Unităţile de transport nu vin direct din uzină. Ar fi trebuit să spună: Mijloacele de transport nu vin direct din uzină. Autovehiculele nu vin direct din uzină. De ce nu e corect? Unitate în limba română înseamnă „formaţie, organizaţie economică, administrativă, militară, sanitară etc. 107
care alcătuieşte un întreg”. Prin urmare, o unitate de transport este un parc de autovehicule (troleibuze, autobuze, microbuze, taximetre etc.), nu un autovehicul. Unitate de transport cu sensul de „autovehicul” este un calc după rus. транспортная единица (единица транспорта). Greşeala poate genera echivocuri: ■ Unitatea de transport a fost oprită pentru verificări. Fără un context mai larg, nu este clar dacă verificările vizează o unitate de transport (adică, o întreprindere de transport) sau un mijloc de transport (un autovehicul). De fapt, ştirea se referea la un autocar, adică la un mijloc de transport. Prin urmare, mesajul corect este: ■ Mijlocul de transport a fost oprit pentru verificări. Vocea redactorului: În salonul autocarului au fost găsite mărfuri de contrabandă. Ar fi trebuit să spună: În autocar/în interiorul autocarului/în habitaclul autocarului au fost găsite mărfuri de contrabandă. 108
De ce nu e corect? În limba română, salon nu are şi sensul de „interior al unui autovehicul”. Conform DEX, salon are următoarele semnificaţii: „1. încăpere într-o locuinţă destinată primirii musafirilor. 2. sală în care au loc festivităţi, baluri, serbări publice etc.; sală în care se organizează expoziţii periodice de pictură, sculptură etc.; expoziţia din această sală. 3. cameră cu mai multe paturi, în care sunt ţinuţi şi îngrijiţi bolnavii într-un spital”. Salon are şi sensul de „cenaclu literar, artistic, filozofic etc.” (MDN). Sensul eronat semnalat („salon” al unui autovehicul) este calchiat după rus. салон автомобиля. Am auzit într-o emisiune: Compania nu şi-a devamat automobilele. Mesajul trebuie reformulat astfel: Compania nu a achitat taxele vamale pentru automobilele procurate. Compania nu şi-a vămuit automobilele. De ce nu e corect? În limba română, nu există verbul *a devama. Acesta este un calc după rus. растаможить. Fireşte, este eronată şi forma devamare, care copiază în mod aberant substantivul din limba rusă vorbită растаможка. 109
Am auzit şi: ■ Mărfurile vor fi confiscate dacă nu au fost devamate – corect: Mărfurile vor fi confiscate dacă nu au fost vămuite/supuse taxelor vamale. Un reporter a declarat: Magistraţii nu s-au expus, deocamdată, pe marginea acestui subiect. Ar fi trebuit să spună: Magistraţii nu s-au pronunţat, deocamdată, pe marginea acestui subiect. Magistraţii nu şi-au expus, deocamdată, punctul de vedere pe marginea acestui subiect. De ce nu e corect? Verbul a (se) expune are următoarele sensuri: „1. (tranz.) a prezenta, a reda prin cuvinte, a face cunoscut; a relata; a explica. 2. (tranz.) a aşeza la vedere; a arăta; (urmat de determinări introduse prin prep. la) a aşeza un obiect, un material etc. în aşa fel încât să se poată exercita asupra lui o acţiune, o influenţă etc. 3. (tranz. şi refl.) a pune sau a se afla într-o situaţie periculoasă. 4. (tranz.) a supune acţiunii luminii un film, o placă fotografică etc. pentru a obţine un clişeu, o fotografie etc.” (DEX). Prin urmare, 110
utilizarea reflexivă a verbului în discuţie (a se expune) este acceptată în contexte precum a se expune unui risc, a se expune unui pericol, a se expune la soare etc. Se expune şi o opinie, însă construcţia sintactică impune prezenţa elementelor lexicale opinie, punct de vedere, părere. Construcţiile eronate de genul „magistraţii s-au expus”, cu sensul de „magistraţii s-au pronunţat” sau „magistraţii şi-au expus opinia”, sunt calchiate după rus. высказаться. Am auzit frecvent şi: ■ Membrii CSM urmează să se expună referitor la sesizarea privind neconstituţionalitatea unor articole votate. – corect: Membrii CSM urmează să se pronunţe referitor la sesizarea privind neconstituţionalitatea unor articole votate. ■ Cetăţenii au dreptul să se expună şi noi trebuie să le întrebăm opinia. – corect: Cetăţenii au dreptul să se pronunţe şi noi trebuie să le aflăm opinia. ■ Deputatul liberal a refuzat să se expună asupra acestui subiect. – corect: Deputatul liberal a refuzat să se pronunţe/să-şi expună punctul de vedere asupra acestui subiect. ■ Conducerea legislativului nu s-a expus încă vizavi de noua solicitare. – corect: Conducerea legislativului nu s-a pronunţat încă referitor/relativ la noua solicitare. (Clişeul vizavi de este nerecomandabil.) ■ Biroul pentru Reintegrare de la Chişinău a refuzat să se expună pe marginea mesajului. – 111
corect: Biroul pentru Reintegrare de la Chişinău a refuzat să se pronunţe pe marginea mesajului. ■ Preşedintele FIFA, venit într-o vizită la Chişinău, s-a expus şi el asupra situaţiei. – corect: Preşedintele FIFA… s-a pronunţat/şi-a expus punctul de vedere. Am auzit la televizor: Pompierii abia de s-au isprăvit cu focul. Ar fi trebuit să se spună: Pompierii abia de au reuşit să stingă/să învingă focul. De ce nu e corect? În limba română, verbul a (se) isprăvi înseamnă: „1. (tranz. şi refl.) a duce sau a ajunge până la sfârşit, a face să fie sau a fi gata; a (se) termina, a (se) sfârşi, a (se) mântui; a (se) înfăptui, a (se) realiza; (refl.) s-a isprăvit = a) ai dreptate, aşa e; b) nu mai e nimic de făcut. 2. (tranz.) a face să se prăpădească, să dispară” (DEX). A se isprăvi cu sensul de „a reuşi, a se descurca” este un calc după rus. справиться, inacceptabil în limba română. Am auzit şi: ■ Se pare că nu se isprăvesc cu pierderile… – corect: Se pare că nu pot rezolva problema pierderilor…/Se pare că nu pot face faţă pierderilor… 112
■ Funcţionarul nu se isprăveşte cu serviciul. – corect: Funcţionarul nu-şi îndeplineşte atribuţiile de serviciu. ■ Tânărul nu s-a isprăvit cu conducerea autovehiculului. – corect: Tânărul a pierdut controlul volanului. ■ Te-ai isprăvit de minune cu acest rol! – corect: Ţi-a reuşit de minune acest rol!/Te-ai descurcat de minune în acest rol! Un prezentator de ştiri a spus: Judecătoarele nu au dreptul să pretindă la bani. Ar fi trebuit să spună: Judecătoarele nu au dreptul să pretindă bani. De ce nu e corect? Verbul a pretinde este tranzitiv şi poate primi în context doar complemente directe, fără prepoziţie: a pretinde un drept, a pretinde un loc, a pretinde daune. Folosirea prepoziţiei (la) este o influenţă nefastă a limbii ruse: претендовать на. ■ El va pretinde la un nou mandat. – corect: El va pretinde un nou mandat. 113
Am auzit la televizor: Sportivul nu a putut pleca la competiţii pentru că nu i s-a deschis viză. Ar fi trebuit să se spună: Sportivul nu a putut pleca la competiţii pentru că nu i s-a acordat viză. De ce nu e corect? Expresia „a deschide o viză” este una improprie în limba română, calchiată după model rusesc: открыть визу. O viză, de fapt, se obţine, iar instituţiile autorizate (ambasadele, consulatele) o acordă. ■ Mi-am deschis viză pentru Franţa. – corect: Am obţinut viză pentru Franţa. Un reporter a spus: Un număr în acest hotel costă 100 de euro. Ar fi trebuit să spună: O cameră în acest hotel costă 100 de euro. De ce nu e corect? În limba română, cuvântul număr înseamnă „I. 1. cantitate de elemente de acelaşi fel care intră într-o 114
înşiruire, cantitate care arată de câte ori o mărime se cuprinde în alta de aceeaşi natură; ceea ce reprezintă rezultatul unei măsurări; semn grafic sau grup de semne grafice care indică o asemenea cantitate, un asemenea rezultat; mulţime; ceată, grup; 2. categorie gramaticală prin care se exprimă deosebirea dintre un singur exemplar şi două sau mai multe exemplare ale aceluiaşi obiect; II. 1. cifră sau succesiune de cifre servind la identificarea unui obiect dintr-o mulţime de obiecte sau de clase de obiecte organizate într-un anumit fel, ca indice de mărime, de valoare etc.; (spec.) fiecare dintre exemplarele unei publicaţii periodice care face parte din aceeaşi serie, din acelaşi tiraj etc.; 2. bucată sau parte din programul unui concert, al unui spectacol de estradă, de circ etc.; parte distinctă dintr-o operă (duet, arie etc.)” (DEX). Sensul inadecvat de „cameră de hotel”, atribuit de unii vorbitori substantivului număr, reprezintă un calc după rus. (гостиничный) номер, sens inexistent şi inacceptabil în limba română. Vocea reporterului: La Chişinău va veni deja omologul său rus. Ar fi trebuit să aleagă una dintre variantele: La Chişinău va veni omologul său rus. La Chişinău va veni în curând omologul său rus. 115
De ce nu e corect? Adverbul deja se referă la momentul vorbirii sau la trecut, nu la viitor: „în acest (sau acel) moment, de pe acum (sau pe atunci), încă de pe acum (sau de pe atunci)” (DEX). Astfel, se spune a venit deja, deja e seară, îl cunoşteam deja etc. Utilizarea lui deja cu referire la viitor reprezintă un calc nerezonabil după rus. уже (= chiar). Am auzit de mai multe ori această greşeală: ■ Plebiscitul ar trebui organizat deja la 18 noiembrie. – corect: Plebiscitul ar trebui organizat la 18 noiembrie./Plebiscitul ar trebui organizat în jurul datei de 18 noiembrie. ■ Sportivul ar putea debuta deja mâine. – corect: Sportivul ar putea debuta chiar mâine. Un reporter a spus: Acum cei patru s-au schimbat cu rolurile. Ar fi trebuit să spună: Acum cei patru şi-au schimbat rolurile. De ce nu e corect? Expresia românească firească este a-şi schimba rolurile. Construcţia eronată a se schimba cu rolurile 116
este calchiată după o structură gramaticală străină: обменяться ролями. Am mai auzit expresii asemănătoare (erori de recţiune): ■ conduce cu colectivul – corect: conduce colectivul ■ dirijează cu orchestra – corect: dirijează orchestra Un prezentator de ştiri sportive a spus: La moment, e în pregătiri pentru Cupa Europei. Ar fi trebuit să spună: În prezent, e în pregătiri pentru Cupa Europei. În acest moment, e în pregătiri pentru Cupa Europei. Pe moment, e în pregătiri pentru Cupa Europei. De ce nu e corect? Formula la moment, cu sensul de „în acest moment, în momentul de faţă, în prezent”, este un calc inacceptabil al expresiei на данный момент din limba rusă. Conform dicţionarelor de referinţă ale limbii române, la moment semnifică „imediat, pe loc; p. ext. la timp” (DEX). Am auzit de mai multe ori această greşeală: ■ La moment, nu dispunem de resurse. – corect: Pe/pentru moment, nu dispunem de resurse. 117
■ Care e situaţia la moment? – corect: Care e situaţia în momentul de faţă/în prezent? ■ La moment, cazul este cercetat. – corect: Acum/în acest moment cazul este cercetat. ■ Vrem să prezentăm o sinteză a lucrului care s-a făcut până la moment. – corect: Vrem să prezentăm o sinteză a lucrului care s-a făcut până în acest moment/ până azi/până în prezent/până în momentul de faţă. Vocea moderatorului: La unele muzee se vor desfăşura Zilele Uşilor Deschise. În limba română se spune: La unele muzee se vor desfăşura Zilele Porţilor Deschise. De ce nu e corect? În limba română este consacrată expresia ziua porţilor deschise. Confuzia (ziua uşilor deschise) se produce sub influenţa limbii ruse: день открытых дверей. Un reporter vorbea despre: monumentele unicale din ţară 118
Ar fi trebuit să spună: monumentele unice din ţară monumentele-unicat din ţară monumentele de unicat din ţară De ce nu e corect? În limba română nu există adjectivul *unical. Acesta este „dedus” în mod eronat din rus. уникальный. Am auzit la televizor: Ca să facem o concluzie justă… Ar fi trebuit să se spună: Ca să tragem o concluzie justă… Ca să ajungem la o concluzie justă… De ce nu e corect? Expresia a face o concluzie este calchiată după rus. сделать вывод. În limba română, o concluzie nu „se face”, ci se trage, se desprinde, la o concluzie se poate ajunge. Un reporter de ştiri sportive a spus: Au fost bătute patru goluri în poarta adversarului. 119
Ar fi trebuit să spună: Au fost marcate patru goluri în poarta adversarului. Au fost înscrise patru goluri în poarta adversarului. Au fost date patru goluri în poarta adversarului. De ce nu e corect? De obicei, se bate mingea, nu golul. Un gol nu poate fi bătut în poartă, deoarece reprezintă un „punct marcat” sau un „punct înscris” după introducerea mingii în poarta echipei adverse. Eroarea este comisă sub impactul unui model străin: (rus.) забить мяч, забить гол. Un prezentator de ştiri a declarat: Poliţistul ar putea ieşi din nou uscat din apă. Ar fi trebuit să spună: Poliţistul ar putea scăpa din nou basma curată. De ce nu e corect? Se ştie că expresiile idiomatice nu se traduc, ci se echivalează. Echivalentul expresiei ruseşti выйти сухим из воды nu este a ieşi uscat din apă (reprezentând un calc neinspirat), ci a scăpa basma curată. 120
Un moderator vorbea despre: un sunet de telefon Ar fi trebuit să spună: apel apel telefonic telefon De ce nu e corect? În limba română, cuvântul sunet înseamnă: „1. vibraţie a particulelor unui mediu elastic care poate fi înregistrată de ureche (sunet asociat, sunet complex, sunet reverberat). 2. vibraţie muzicală; anunţare, vestire (a unui eveniment); semnal. 3. răsunet; ecou; vâlvă, gălăgie. 4. (lingv.) element al vorbirii rezultat din modificarea curentului de aer expirat prin articulaţie” (DEX). Expresia eronată sunet de telefon este calchiată după modelul străin телефонный звонок (rus.). Referitor la telefon, am auzit şi: ■ culege numărul – corect: formează numărul. Vocea redactorului: cultivare marijuana
şi
realizare
a
substanţei
narcotice
121
Ar fi trebuit să spună: cultivare şi comercializare a substanţei narcotice marijuana De ce nu e corect? Realizare cu sensul de „comercializare” este un calc după rus. реализация (товара). În limba română, realizare înseamnă „executare, creare, înfăptuire, lucrare, operă, creaţie, făurire, concretizare, obţinere, inventare, îndeplinire” (realizare de emisiuni, realizare personală, realizare de proiecte etc.). Un reporter a spus: Au fost sustrase aparatele de casă. Ar fi trebuit să spună: Au fost sustrase casele de marcaj. De ce nu e corect? Aparat de casă este un calc aberant şi ambiguu după rus. кассовый аппарат. Prezentatorul a spus: Spre regret, acţiunea a eşuat. 122
Ar fi trebuit să aleagă una dintre variantele: Spre regretul nostru, acţiunea a eşuat. Constatăm cu regret că acţiunea a eşuat. Cu părere de rău, acţiunea a eşuat. Din păcate, acţiunea a eşuat. De ce nu e corect? Construcţia eronată spre regret este un calc după rus. к сожалению. În limba română, regretul poate fi exprimat fie prin expresii impersonale (din păcate, cu părere de rău), fie prin structuri în care se precizează cine îşi exprimă regretul: spre regretul meu, spre regretul nostru, spre regretul lui etc. sau constat(ăm) cu regret. Prezentând horoscopul, un moderator a spus: Orice n-ar scrie astrele, gândiţi pozitiv. Ar fi trebuit să spună: Orice ar scrie aştrii, gândiţi pozitiv. De ce nu e corect? Structura orice n-ar scrie este calchiată după rus. что бы ни писали, fiind nefirească pentru limba română. 123
Am auzit şi: ■ Cât n-ar fi de straniu, copilul din ei încă mai trăieşte… – corect: Oricât de straniu ar părea, copilul din ei încă trăieşte. ■ Permisul… îl primiţi oriunde n-aţi fi… – corect: Permisul… îl primiţi oriunde aţi fi… ■ cât de naiv n-ar suna – corect: oricât de naiv ar suna Subtitrarea unui film conţinea următorul enunţ: Include alarma! Enunţul trebuia reformulat aşa: Porneşte alarma! Declanşează alarma! De ce nu e corect? Conform dicţionarelor de referinţă ale limbii române, a include înseamnă: „a cuprinde, a conţine, a îngloba” (DEX). Sensul de „a porni, a declanşa, a pune în funcţiune, a deschide (un aparat, un dispozitiv)” atribuit verbului a include reprezintă un calc nerezonabil după rus. включить şi trebuie evitat. Am auzit şi: ■ Include radioul! – corect: Deschide radioul! ■ Voi include o piesă… – corect: Voi pune pe post/Voi include în program o piesă… 124
Tot într-un film am auzit: Maksim, întâlneşte oaspeţii! Enunţul trebuia reformulat aşa: Maksim, întâmpină oaspeţii! De ce nu e corect? Între verbele a întâlni şi a întâmpina există o deosebire semantică: poţi întâlni pe cineva din întâmplare, dar se întâmpină numai dacă s-a stabilit întâlnirea. Am auzit şi: ■ Voi veni să te întâlnesc la aeroport. – corect: Voi veni să te întâmpin la aeroport. Am văzut de mai multe ori în filmele subtitrate şi am auzit la radio: Eşti bravo! Corect este: Bravo! Eşti minunat! Eşti grozav! Eşti tare! Eşti extraordinar! 125
De ce nu e corect? Construcţia „eşti bravo” este un calc neinspirat după rus. ты молодец. În limba română există mai multe modalităţi de a exprima mesajul în discuţie. Bravo este interjecţie cu sensul „foarte bine, excelent, minunat”. Am văzut şi: ■ Eşti minunată, eşti foarte bravo! – corect: Eşti minunată, eşti grozavă! ■ Cu toţii aţi fost bravo. – corect: Bravo! Toţi aţi fost minunaţi. ■ Şi tu eşti bravo. – corect: Şi tu eşti minunată./Şi tu te-ai descurcat de minune, bravo! ■ Sunt foarte bravo internauţii noştri… – corect: Sunt extraordinari internauţii noştri… C. Barbarisme (împrumuturi inutile) Un reporter a spus: Au fost procurate autobuze dotate cu condiţionere. Ar fi trebuit să spună: Au fost procurate autobuze dotate cu climatizoare. Au fost procurate autobuze dotate cu aparate de aer condiţionat. 126
De ce nu e corect? În limba română, pentru sensul de „aparat cu ajutorul căruia aerul dintr-o încăpere este menţinut la o anumită temperatură, umiditate, puritate” se utilizează termenii aparat de aer condiţionat şi climatizor. Cuvântul condiţioner, deşi are o familie lexicală (condiţie, condiţiona, condiţionat), nu este înregistrat în lucrările lexicografice româneşti, fiind un împrumut inutil din limba engleză (prin filiera limbii ruse). În alt domeniu (cosmetice şi îngrijire a părului), condiţioner apare uneori cu sensul de „mască de păr”, „balsam de păr” (în limba vorbită), întrebuinţare influenţată de limba engleză. Am văzut la TV titlul: Transport avia, liberalizat Titlul ar fi trebuit reformulat astfel: Transport aerian, liberalizat De ce nu e corect? Chiar dacă pare detaşat din termenii aviaţie sau aviatic, în limba română avia este… un intrus, un „venetic” din limba rusă, „netrebnic şi netrebuincios”. Am auzit şi: ■ pasagerii rutelor avia – corect: pasagerii curselor aeriene 127
■ rute avia – corect: curse aeriene/zboruri ■ bilete avia – corect: bilete de avion Prezentatorul rubricii „Horoscop” a spus: Astăzi aveţi un azart enorm. Ar fi trebuit să spună: Astăzi aveţi un elan enorm. Astăzi aveţi un entuziasm enorm. De ce nu e corect? În limba română, nu există cuvântul azart. Acesta este un barbarism (rus. азарт).
128
STILISTICĂ Unele fapte lingvistice observate în sesiunile de monitorizare ies din sfera normării rigide, putând fi caracterizate ca abateri de ordin stilistic, care pun o anumită etichetă asupra vorbitorului. Este deranjant clişeul vizavi de, preferat în locul construcţiilor fireşti faţă de, în legătură cu, în ce priveşte, referitor la, despre, pentru etc.: ■ vizavi de reforma Ministerului de Interne – recomandabil: privind/referitor la/în legătură cu reforma Ministerului de Interne ■ păreri împărţite vizavi cât de bine se pregăteşte capitala… – recomandabil: păreri împărţite despre faptul cât de bine se pregăteşte capitala… Am constatat uneori şi nerespectarea registrului stilistic (distonări stilistice): ■ Îţi dai seama, tu… – vocativul tu cu valoare de interjecţie este neliterar, periferic. ■ Da, măi! – chiar dacă e o emisiune matinală şi stilul comunicării este mai relaxat, o interjecţie de acest tip este supărătoare.
129
130
B ibliografie Mioara Avram, Gramatica pentru toţi, Bucureşti, Humanitas, 2001. Mioara Avram, Cuvintele limbii române între corect şi incorect, Chişinău, Cartier, 2001. Dicţionarul explicativ al limbii române, Bucureşti, Univers Enciclopedic Gold, 2009. Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 2005. Inga Druţă, Magia cuvântului, Chişinău, 2012. Eşti cool şi dacă vorbeşti corect, Bucureşti, Univers Enciclopedic Gold, 2010. Gramatica limbii române, I. Cuvântul; II. Enunţul, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2005/2008. G. Gruiţă, Moda lingvistică 2007: norma, uzul şi abuzul, Piteşti, Paralela 45, 2006. Valentin Guţu, Dicţionar al greşelilor de limbă, Chişinău, Cartier, 2014 (ediţia a II-a). Valeria Guţu Romalo, Corectitudine şi greşeală. Limba română de azi (ediţia a III-a, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Humanitas, 2008. Rodica Lăzărescu, Dicţionar de capcane ale limbii române, Bucureşti, Corint, 2007. Rodica Lăzărescu, Ortografia pe înţelesul tuturor, Bucureşti, Corint, 2008. Florin Marcu, Marele dicţionar de neologisme, Bucureşti, Saeculum, 2008. 131
132
Academia de Ştiinţe a Moldovei Institutul de Filologie
GHID DE EXPRIMARE CORECTĂ Vasile Bahnaru, Inga Druţă, Galaction Verebceanu, Lidia Vieru, Mariana Vlas, Ana Vulpe
Chişinău, 2014 133
134
GHID DE EXPRIMARE CORECTĂ
135
