GRILE EXAMEN LICENŢĂ 2013
1. A. B. C. D. E.
Farmacopeea Romana: este cadrul oficial al normativelor ce asigura calitatea medicamentului este un tratat de tehnologie farmaceutica este un cod al normativelor privind legislatia farmaceutica este elaborata de organisme stiintifice internationale este elaborata de specialisti sub coordonarea ICSMCF, transformat actualmente in ANM.
2. A. B. C. D. E.
*
Dupa toxicitate, substantele medicamentoase se clasifica in: anodine, puternic active, toxice si stupefiante magistrale, oficinale, industriale anodine, eroice, stupefiante anodine, foarte puternic active, toxice solubilizanti, modifcatori de pH si viscozifianti
3. A. B. C. D. E.
Cand au aparut suplimente ale FRX: 2000 2001, 2004, 2006 2008 2000, 2001, 2004, 2006 2005
4. A. B. C. D. E.
*
5. A. B. C. D. E.
*
Temperatura de conservare “la loc racoros” este: 15-25 °C 8-15 °C 0-4 °C 2-8 °C 20-25°C
6. A. B. C. D. E.
Forme farmaceutice administrate pe calea orala: solutii, suspensii comprimate, capsule STT-uri supozitoare unguente
Temperatura de conservare “la rece” este: 15-25 °C 8-15 °C 2-8 °C 15-22 °C 0-2 °C
7. A. B. C. D. E.
Forme farmaceutice ca sisteme disperse omogene sunt: solutii suspensii emulsii siropuri limonade
8. A. B. C. D. E.
Forme farmaceutice aplicate pe mucoase sunt: picaturi pentru nas picaturi pentru ureche clisme spalaturi vaginale STT-uri.
9. A. B. C. D. E.
Forme farmaceutice sterile sunt: preparate injectabile preparate perfuzabile colire preparate aplicate pe pielea sugarilor preparate vaginale
10. Solutia de clorhidrat de bromhexin 0,2% contine acid tartric cu rol de: A. solubilizant B. corector de gust C. stabilizant D. nu contine acid tartric E. contine HCL 0,1 N. 11. Industria de medicamente realizeaza urmatoarele tipuri de fiole de solutii buvabile: A. fiola tip picurator B. fiola cu 2 capete C. fiole gemeni D. fiole cu doua compartimente E. fiola insotita de un comprimat 12. *Solutia oficinala si industriala de digoxin se obtine cu urmatorii solventi: A. apa B. alcool diluat C. propilenglicol D. glicerol E. cosolventi (apa, alcool, propilenglicol) 13. Apele aromatice sunt: A. solutii apoase de uleiuri volatile B. vehicule pentru preparate magistrale C. preparate care modifca gustul si mirosul
D. preparate cu actiune farmacologica E. solutii coloidale 14. Limonade oficinale: A. solutia efervescenta B. solutia de citrat de magneziu C. solutia de acetat de amoniu D. solutia de clorura de calciu E. solutia de borat de fenil mercur 15. Siropuri oficinale sunt: A. sirop simplu B. sirop de codeina C. sirop de Balsam de Tolu D. sirop de matraguna E. sirop de portocale 16. Conservarea siropurilor conform FRX se face: A. in recipiente cu o capacitate mica B. in recipiente cu o capacitate de cel mult 1000 ml. C. in recipiente bine inchise D. la 8- 15 °C E. la 2-8 °C 17. La siropurile cu o concentratie in zahar mai mica de 64 % se adauga: A. borat de fenilmercur 0,2% B. 1,5 ‰ amestec de nipagin/nipasol in proportie de 9/1 C. alti conservanti antimicrobieni potriviti D. 1,5 % amestec de p-hidroxi benzoat de metil si p- hidroxi benzoat de propil in proportie de 9/1 E. diacetat de clorhexidina
18. pH-ul picaturilor pentru nas trebuie sa aiba valorile: A. 5 B. 6 C. 7 D. 8 E. 7,5 19. Picaturi pentru nas oficinale sunt: A. picaturi pentru nas cu nafazolina B. picaturi pentru nas cu efedrina C. “Rinofug” D. “Bixtonim” E. “Pinosol”
20. *Preparatul “Rinofug” contine urmatorul conservant: A. clorura de benzalconiu B. fenosept C. clorura de decualiniu D. tiomersal E. nu contine conservant 21. Preparatele farmaceutice endonazale sunt recomandate pentru: A. restabilirea functiei olfactive B. restabilirea functiei respiratorii C. efect local D. efect imunologic E. efect sistemic 22. Conditionarea picaturilor pentru nas se face in: A. recipiente unidoza B. recipiente de capacitate 10 ml. C. recipiente prevazute cu sistem de picurare D. recipiente din plastomer E. recipiente din aluminiu 23. Pentru actiunea sistemica pot fi aplicate pe mucoasa nazala urmatoarele substante medicamentoase: A. antibiotice B. hormoni C. vaccinuri D. prostaglandine E. substante cu actiune cardiovasculara 24. Picaturile pentru aplicare endonazala pot avea ca vehicul: A. alcool diluat B. solutii apoase izotonice C. ulei de parafina D. ulei de floarea soarelui E. solutii apoase viscoase 25. Preparatele farmaceutice pentru aplicatie auriculara pot fi: A. sub forma de picaturi B. sub forma de unguente C. sub forma de bai auriculare D. pulberi fine E. comprimate
26. Vehiculele folosite la prepararea picaturilor pentru ureche sunt: A. ulei de parafina B. ulei de floarea soarelui C. alcool D. glicerina E. apa 27. *pH-ul picaturilor pentru ureche are urmatoarele valori: A. 4-4,5 B. 5-6 C. 5-7,5 D. 8-9 28. Preparatele farmaceutice bucofaringiene pot fi: A. solutii B. comprimate C. pulberi D. emulsii E. paste 29. Solutiile oficinale cu aplicatie dermica sunt: A. solutia de acetat de amoniu B. solutia de aceto-tartrat de aluminiu C. solutia de iod-iodurat D. solutia alcoolica de iod E. solutia alcoolica de camfor 30. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza: A. vase din sticla B. vase din portelan, ustensile din metal C. recipiente din plastomer opac D. pulberi, uleiuri, grasimi E. recipiente din plastomer transparent 31. Temperatura si timpul de sterilizare la etuva sunt: A. 180° C – 30 min. B. 120° C – 2 ore C. 170° C – 1 ora D. 160° C – 3 ore E. 150 ° C – 4 ore 32. Temperatura si timpul de sterilizare cu vapori de apa sub presiune sunt: A. 121-123° C – 15 min. B. 115-116° C – 30 min. C. 140° C – 5 min. D. 126- 130° C – 10 min.
E. 123-138° C – 3 min.
33. FRX prevede pentru colire urmatorii conservanti: A. nipagin B. borat de fenilmercur C. clorbutanol D. clorura de benzalconiu E. diacetat de clorhexidina 34. In acidoza diabetica pot fi administrate urmatoarele perfuzii: A. glucoza 5% B. sorbitol 10 % C. lactat de sodiu 1,72% D. bicarbonat de sodiu 1,3% E. trometamol 3,6 % 35. Solventii anhidri nemiscibili cu apa utilizati pentru preparatele parenterale sunt: A. ulei de floarea soarelui B. ulei de soia C. ulei de ricin D. parafina lichida E. oleat de etil 36. *Prepararea solutiilor parenterale se efectueaza: A. v/v B. m/m C. m/v D. v/m E. g% 37. Substantele auxiliare folosite la picaturile pentru ochi sub forma de solutii sunt: A. agenti solubilizanti B. agenti izotonizanti C. agenti de suspensie D. agenti de emulsionare E. conservanti antimicrobieni potriviti 38. Solutiile injectabile pot avea actiune prelungita cind: A. au pH alcalin B. se creste viscozitatea vehiculului C. se creste concentratia substantei medicamentoas D. creste marimea moleculei substantei medicamentoase E. se foloseste un solvent lipofil
39. Picaturile pentru ochi oficinale sunt: A. picaturi pentru ochi cu cloramfenicol B. picaturi pentru ochi cu sulfat de zinc C. picaturi pentru ochi cu atropina D. picaturi pentru ochi cu azotat de pilocarpina E. picaturi pentru ochi cu resorcinol 40. Solutiile oculare hipotonice se izotonizeaza astfel: A. cind masa substantei active este sub 1 %, aceasta se dizolva in solutii izotonice B. cind masa substantei active este peste 1 %, masa de izotonizant se calculeaza conform formulei de la “Injectabilia” C. se adauga solutii macromoleculare D. se adauga conservanti E. se adauga modificatori de pH 41. Emulsiile se administreaza: A. intern B. extern C. intravenos D. subcutan E. intramuscular 42. Fenomene de instabilitate ale emulsiilor sunt: A. sedminetarea B. cimentarea C. flotarea D. inversarea fazelor E. dezemulsionarea 43. Emulgatori adevarati sunt: A. tensioactivii cationici B. substantele macromoleculare C. pulberi fine hidrofile D. pulberi fine hidrofobe E. tensioactivi neionogeni 44. Urmatoarele substante actioneaza ca pseudoemulgatori: A. span-uri B. tween-uri C. guma arabica D. metilceluloza E. pectine
45. Emulsiile se conserva in urmatoarele conditii: A. recipiente bine inchise B. recipiente de capaciate mai mare C. la temperatura de 2-8 °C D. la temperatura de 8-15 °C E. eticheta cu mentiunea “A se agita inainte de administrare” 47. Suspensiile se administreaza pe cale: A. interna B. externa C. intravenoasa D. intramusculara E. oftalmica 48. Suspensiile se conserva: A. in recipiente bine inchise B. in recipiente inchise etans C. la rece D. la loc racoros E. cu mentiunea “A se agita inainte de intrebuintare” 49. Dimensiunea particulelor suspendate poate fi: A. 50 µm B. 100 µm C. 200 µm D. 300 µm E. 400 µm 50. Sedimentul unei suspensii poate fi: A. floculat B. defloculat C. cimentat D. ecremat E. flotant 51. Metodele de obtinere ale suspensiilor floculate folosesc: A. tensioactivi B. electroliti C. polimeri hidrofili D. solventi anorganici E. freoni 52. FRX recomanda la controlul suspensiilor: A. stabiliatea B. marimea particulelor C. procesul de sedimentare
D. potentialul zeta E. comportarea reologica 53. O suspensie uscata este caracterizata prin: A. prezenta unei forme farmaceutice solide B. dispersarea intr-un solvent (apa) C. cresterea viscozitatii D. prezinta o doza de administrat E. dvin semisolide 54. Aerosolii sunt prevazuti in Farmacopeile: A. Americana B. Europeana C. Franceza D. Italiana E. Romana 55. Avantaje ale aerosolilor sunt: A. administrare comoda la nivelul arborelui respirator B. evita bariera hepatica C. nu se pot contamina D. necesitatea unui personal calificat E. pretul de cost al medicamentului 56. Preparatele farmaceutice presurizate se caracterizeaza prin: A. sunt aerosoli B. contin un concentrat C. contin un gaz propulsor D. sunt ambalate in cutii de aminoplast E. sunt ambalate in flacoane cu dop 57. Rolul valvei in sistemul de aerosolizare consta in: A. inchiderea recipientului B. pulverizarea continutului presurizat C. functioneaza prin presiune digitala D. pot elibera o doza determinata E. pot suplimenta rolul spacer-ului 58. Unguentele sunt caracterizate prin: A. consistenta semisolida B. structura gelica C. se folosesc in scop terapeutic D. se folosesc in scop de protectie E. sunt numai sisteme omogene 59. *Ce faza nu este caracteristica absorbtiei unguentelor:
A. B. C. D. E.
eliberarea penetrarea permeatia absorbtia actiunea sucurilor digestive
60. *Ce substante se pot acumula in stratul cornos, determinind efecte locale si sistemice: A. corticosteroizi B. antidiabetice C. vasodilatatoare D. hipnotice E. antiparazitare 61. Alegerea formei farmaceutice in terapia dermatologica depinde de: A. stadiul afectiunii B. caracterul leziunilor C. tipul de piele D. virsta E. natura ambalajului 62. *Ce afirmatie este gresita referitor la bazele de unguent: A. influenteaza gradul de penetratie B. vehiculeaza si faciliteaza contactul substantei medicamentoase cu pielea C. permit dispersarea substantelor medicamentoase D. prezinta caracter tixotrop E. reactioneaza cu substanta medicamentoasa 63. Clasificarea bazelor de unguent dupa FRX: A. liposolubile B. emulsii A/U C. emulsii U/A D. hidrosolubile E. paste 64. Care substantele ce formeaza hidrogeluri anorganice: A. bentonita B. aerosil C. hidroxid de aluminiu D. amidon E. carbopol 65. Cremele sunt unguente caracterizate prin: A. formarea de emulsii U/A B. formarea de emulsii A/U C. formarea de geluri D. contin apa 5%
E. consistenta fluida
66. Dispozitivele folosite in prepararea industriala a unguentelor trebuie sa realizeze: A. aerarea B. amestecarea C. omogenizarea D. maturarea E. laminarea 67. Conditionarea unguentelor se face in: A. tuburi de metal B. tuburi de plastic C. cutii de polietilena D. borcane de sticla E. flacoane de sticla 68. Care este dimensiunea particulelor folosita la ungunetele de toate tipurile: A. 25 µm B. 50 µm C. 75 µm D. 100 µm E. 180 µm 69. Care unguente trebuie sa fie sterile: A. oftalmice B. aplicate pe plagi C. aplicate pe arsuri D. aplicate pe pielea sugarilor E. aplicate pe pilea acneica 70. *Ce control nu este prevazut de FRX pentru ungunete: A. aspect B. marimea particulelor C. pH D. omogenitate E. reologie 71. Excipientii pentru supozitoare recomandati de FRX sunt: A. liposolubili B. hidrosolubili C. emulsie U/A D. emulsie A/U E. hidrodispersabili
72. *Pulberile sunt preparate farmaceutice : A. solide in forma de discuri B. semisolide C. lichide alcatuite din doua faze nemiscibile D. solide folosite ca atare sau divizate in doze unitare E. cu diverse consistente 73. Pulberile sunt constituite din: A. particule vermiculare B. particule hidrofile C. particule uniforme ale unei singure substante medicamentoase sau ale mai multor substante in amestec D. particule aglomerate E. particule greu asimilabile 74. Obtinerea pulberilor necesita urmatoarele operatii: A. uscarea B. pulverizarea C. cernerea D. dizolvarea E. amestecarea 75. Principalele categorii de pulberi sutn: A. pulberi simple B. pulberi compuse C. pulberi deshidratate D. pulberi pentru amdinistrare orala E. pulberi pentru aplicatii cutanate 76. *Pulverizarea se realizeaza in farmacie cu: A. mojar si pistil B. mori centrifugale C. concasoare D. mori cu bile E. mori cu jet 77. Sitele farmaceutice se caracterizeaza prin: A. marimea laturii interioare a ochiurilor, exprimata in mm. B. numarul de ochiuri pe cm2 C. grosimea firelor de tesatura (mm.) D. forma ochiurilor E. materialul sitei 78. *Pulberile se conserva in: A. recipiente bine inchise B. blistere
C. folii D. pahare de sticla E. capsule de portelan 79. *Pulberile efervescente se administreaza: A. dupa dizolvare in apa B. prin pudrare pe suprafata pielii C. prin inghitire ca atare D. cu lingurita E. cu lingura 80. *Pulberile destinate a fi aplicate pe pielea sugarilor, plagi deschise sau arsuri trebuie sa fie: A. colorate B. albe C. dulci D. sterile E. racoritoare 81. Principalele tipuri de granule sunt: A. zaharuri granulate B. zaharuri granulate efervescente C. granulate acoperite D. granulate acoperite enterosolubile E. granulate obtinute prin fluidizare 82. Obtinerea granulatelor se realizeaza prin operatiile urmatoare: A. pulverizare B. amestecare C. granulare pe cale umeda/uscata D. dezagregare E. acoperire 83. Granulatele sunt: A. preparate farmaceutice solide destinate administrarii pe cale orala B. faze intermediare la prepararea comprimatelor C. amestecuri pulverulente D. corectori de miros E. continutul unor capsule operculate 84. *Pelletele sunt: A. pulberi “groscioare” B. granulate neregulate C. granule vermiculare D. granule sferice uniforme ca marime E. cristale aciculare
85. Capsulele sunt preparate farmaceutice: A. formate din invelisuri B. contin doze unitare de substante active asociate sau nu cu substante auxiliare C. sunt administrate pe cale orala D. se administreaza si pe alte cai (rectala, vaginala) E. se obtin prin comprimare 86. Invelisul capsulelor se obtine din: A. talc B. acid stearic C. gelatina D. amidon E. aerosil 87. Capsulele gelatinoase tari: A. sunt preparate din gelatina B. au forma de cilindri alungiti, rotunjiti la capete C. contin substante solide D. contin pulberi efervescente E. contin amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granule 88. Capsulele gelatinoase moi: A. sunt constituite dintr-un invelis continuu si moale de gelatina B. au forma sferica sau ovala C. contin substante active lichide sub forma de paste sau solutii uleioase D. contin granule E. contin microcomprimate 89. Capsulele amilacee: A. sunt preparate din amidon B. sunt preparate din celuloza C. au forma de cilindri plati D. contin solutii apoase E. contin pulberi 90. Capsulele gelatinoase se pastreaza in: A. recipiente bine inchise B. blistere C. pungi de hirtie D. folii de hirtie metalizata E. cutii de carton 91. *Comprimatele se obtin prin: A. suspendare in aer
B. C. D. E.
divizare dizolvare dezagregare comprimarea unui volum constant de substante active, asociate sau nu cu substante auxiliare
92. Ca substante auxiliare la obtinerea comprimatelor se utilizeaza: A. diluanti B. aglutinanti C. antispumanti D. dezagreganti E. lubrifianti 93. adaugarea corectorilor de gust si miros este admisa pentru: A. comprimatele vaginale B. drajeuri C. comprimatele care se mentin in gura D. comprimatele care se administreaza dupa dizolvare E. comprimate enterosolubile 94. In cazul comprimatelor acoperite, nucleul obtinut se acopera cu: A. amidon B. talc C. aerosil D. unul sau mai multe straturi continue si uniforme, constituite din zahar sau alte substante dulci E. pelicule subtiri din diferite substante 95. Comprimatele sunt destinate administrarii pe cale: A. orala B. vaginala C. rectala (dupa prealabila dizolvare) D. auriculara E. pentru implante 96. Comprimatele vaginale sunt formulate pentru o dezagregare: A. obisnuita B. cu efervescenta C. cu producere de spuma D. intirziata E. prelungita 97. Prin acoperirea comprimatelor cu diferite invelisuri se urmareste: A. mascarea gustului si mirosului neplacut al unor substante medicamentoase B. protejarea fata de actiunea agentilor externi C. dirijarea eliberarii substantei active
D. rezistenta superioara la diferite solicitari mecanice E. actiune rapida 98. Conditionarea colectiva a comprimatelor se realizeaza prin introducerea lor in: A. blistere B. folii C. flacoane D. tuburi E. borcane de sticla/plastic 99. Avantajele comprimatelor sunt: A. dozaj precis B. stabilitate de lunga durata C. administrare comoda D. pret de cost acceptabil E. dificultate la inghitire 100. Comprimatele neacoperite prezinta: A. forma de disc sau alta forma B. aspect uniform C. pigmentari neomogene D. suprafata plana sau convexa E. margini intacte 101. *Comprimatele sensibile la umiditate se pastreaza: A. la loc racoros B. ferit de lumina C. in recipinete bine inchise si in prezenta unei substante deshidratante D. la rece E. in recipiente inchise etans
