INTRODUCERE
Prezenta l ucrare care i nvi ta l a cugetare, semnata de catre Abu l A’la Mawdud i, desi foarte con ci sa, este mai cupri nzatoare decat v ol ume i ntregi . Autorul ne poarta pri n stadiil e majore al e i stori ei i slami ce, urmari nd cu gri ja toate el ementel e care au concurat l a gl ori a si decli nul ul teri or al Ummei musulmane. Scrii torul face acest l ucru i n stilul sau cunoscut, oferi nd un set de comentarii cupri nzatoare si exacte intr-un cadru obi ecti v. De asemenea, el prezi nta i n detaliu factorii care au condu s l a i nfiintarea pri mului stat i sl ami c cu aproape 15 veacuri i n urma, expl orand posi bili tatil e vii toare de rei nfii ntare al e acestui a, ca fort a spi ri tual a dinami ca ce poate ghi da si infl uenta i ntrega umani tate. Ni ci odata i nai nte de el nu a reusi t vreun al t gandi tor intel ectual sa examineze trecutul , prezentul si vii torul Isl amului , i ntr-o mani era atat de di sci plinata; ni ci odata suferi ntel e care au asedi at l umea musul mana nu au fost puse i n l umina cu atata acuratete ului toare! Aceasta l ucrare de il umi nare promi te sa l amureasca, sa i nstrui asca si , posi bil , sa reapri nda desteptarea i sl ami ca ori unde in l ume. Prezenta l ucrare a f ost susti nuta sub forma unui curs i n Karachi , decembri e 1963, sub auspi ciil e Islami J amiat-e-Talab a, i n fata unui audi tori u format di n studenti si i ntel ectuali . Atmosfera el ectri zanta a acel ei seri memorabil e de i arna, cu acce ntel e profunde al e l ui Mawdudi rezol vand eni gmel e i stori ei , al ungand i ndoi elil e din mi ntea oamenil or si batatori nd un drum si gur catre succes, va fi pastrata me reu i n sufletel e noastre cu adorati e. Toata l umea a fost acaparata de subi ect! Acesta a rascoli t sufl etel e audi tori ului ce a dat dovada de o atenti e extazi ata ce poate fi rar observata! Cand di scursul a l uat sfarsi t, parea sa se fi i nchei at prea devreme! Oamenii pareau cazuti pe ganduri , detasati , intr-o stare de fil ozofare - de parca se gaseau de parte de l ume - pluti nd deasupra nori l or! Este greu sa ui ti o asemenea i ntampl are. Spre a ret rai extazul spi ri tual si mti t i n acea seara, ne-am stradui t sa i ncredi ntam ti parul ui i deil e unui a dintre cei mai mari gandi tori musul mani ai erei noastre. Speram, insha’Allah, ca i stori a fenomenal a a Isl amul ui va conti nua sa furni zeze cal dura, invatatura, ali nare si inspi rati e Nati unii Musul mane Internati onal e, sa-i serveasca drept cal auza ace stei a si sa o menti na pe calea dreapta cu ajutorul i ntel epciunii acestor pagi ni , de care sa se serveasca asemenea unei torte si vehi cul cal auzi tor. Prezenta 1
l ucrare l umi neaza drumul si ofera o puterni ca pri veste vii torul musulmanil or si al Isl amul ui .
i ncurajare
in
ceea
ce
Natura prob lemei
Imi propun sa i mpart cu dumneavoastra, cu voia lui Allah, unel e refl ectii al e mele pe tema Islamul Astazi. Mi -as dori sa-i ati ng semnifi cati a si i nti nderea, sa definesc probl emel e l egate de acesta si sa l e i dentifi c pe cel e de di ncol o de grani ta sa. Si ntagma Islamul Astazi este probabi l intel easa i n Vest ca i nsemnand acel asi lucru ca Musulmanii Astaz i. Majori tatea oamenil or di n vest confunda Isl amul cu musul manii , spunand adesea “Islam” can d trebui e sa spuna “musulmani”, si vi ceversa! Trebui e, asadar, sa cl ari fi cam de l a bun i nceput sensul sintagmei ami ntite. O di scuti e pe margi nea Islamului Astazi nu va i nsemna examinarea si tuati ei musulmanil or astazi . Isl amul este o real i tate eterna. Este un mod de vi ata gandi t de Creator care nu se al tereaza cu trecerea ti mpul ui . Adevaruril e fundamental e pe care se bazeaza Isl amul nu ti n de o anumi ta epoca si sunt trai nice. De exemplu, faptul ca universul are Un Creator si Stapan, e ra l a fel de adevarat cu un mili ard de ani i n urma asa cum este astazi , si va ramane l a fel de adevarat un mili ard de ani de acum i nai nte. In mod si mil ar, este un adevar etern ca uni ca datori e a fi ecarei creaturi a lui Dumnezeu este sa Il sl aveasca si sa se supuna poruncil or Sal e. Trecerea ti mpul ui nu poate modi fi ca acest fapt. Reali tatile vietii transcend ti mpul si spati ul si raman neschi mbate. Ca atare, con ceptel e l egate de ti mp precum trecutul , prezentul , vii torul , i eri , azi si maine sunt i rel evante atunci cand practi cam Isl amul . Avem, asadar, l a i ndemana cateva sensuri posi bil e al e si ntagmei Islamul Ast azi: 1) Isl amul ui ?
Cum
se
1)
Care
este
conduc
musul manii
ati tudi nea
astazi ,
musul manil or
dupa
astazi ,
pri nci piil e
vi s-a-vi s
Isl am? 1)
In ce masura Isl amul i nfl uenteaza vi etil e musul manil or? 2
de
1) Este posi bil astazi ca l umea sa adopte Isl amul ca pe un mod de vi ata? Daca da, cum poate fi facut acest lucru? 1)
Poate fi practi cat Isl amul cu usuri nta i n ti mpuril e prezente?
Voi di scuta tema propusa i n l umina acestor i ntrebari domi nante. In i ncercarea mea de a da un raspuns pri mel or trei i ntrebari , si anume, ati tudi nea musul manil or de azi vis-a-vi s de Isl am, modul de abordare de catre acesti a a propri ei credi nte si fel ul i n care Isl amul l e i nfl uenteaza acestora vi etil e, pentru a gasi raspunsuri , trebui e sa aruncam o pri vi re asupra i stori ei Isl amul ui . Condi ti a moral a actual a a musulmanil or astazi este rezul tatul cel or i ntampl ate i n trecut. In mod simil ar, starea l or vii toare va i zvori di n si tuati a l or actual a. Asadar, pe ntru a exami na ati tudi nile curente al e musul manil or, vi s-a-vi s de Isl am, trebui e sa anali zam ati tudi nile lor di n trecut cu pri vi re l a el . In acest fel , nu numai ca putem depi sta moti vel e i stori ce ce stau l a baza comportamentul ui si gandi rii noastre di n momentul de fata, ci totodata ne permi te sa determi nam ati tudi nea noastra posi bil a cu pri vi re l a Isl am i n vii tor. O pri vi re scurta asupra i stori ei dezval ui e faptul ca musulmanii au parcu rs trei faze i stori ce, traversand-o acum pe cea de-a patra. Acestea vor fi di scutate pe rand.
Prima et apa: p erioad a id eala
In pri ma faza a cal atori ei noastre i stori ce, un si ngur i ndi vi d a fost al es de catre Al l ah si desemnat sa reconst rui asca vi ata oamenil or. Aceast a reforma e ra bazata pe credi nta i n Unicitat ea lui Allah, Viat a de Apoi si i n Mesajele aduse de catre tot i Solii lui Allah (pacea sa se pogoare asupra tuturor). Ti mp de trei sprezece ani , acest om a predi cat Mesajul Divi n in Mecca. El nu era o persoana obi snui ta, ci era i ntruchi parea ti pul ui de om i deal , pe care stil ul de vi ata propavadui t de Isl am cauta sa i l produca. Ganduri l e si comportamentul sau, cuvi ntel e si motivele sal e, tratamentul acordat cel orl al ti si faptel e sal e generoase in sl ujba umani tatii au aratat fel ul de caracter si excel enta moral a pe care Isl amul l e putea produce. El a fost un exempl u stral uci t despre cum un credi nci os al l ui All ah ar trebui sa se conduca i n viata. Ace st om nu a fost unul obi snui t, ci un profet al l ui All ah - Muhammad (pacea si bi necuvantaril e l ui All ah sa se 3
pogoare asupra l ui ), i ar personalitatea sa pura si verti cal a era un model perfect al pri nci piil or pe care l e predi ca. Exempl ul personal al Profetul ui , precum si Mesajul adus de acesta, au i nceput, curand, sa ai ba efect asupra oameni l or. In decursul catorv a ani , un numar semni fi cativ de oameni au i mbrati sat credi nta i slami ca. Acesti noi recruti au i mbrati sat cu seri ozi tate Mesajul Profetul ui dupa o i ntel egere depli na si consti enta a i ntel esul ui si a semnifi cati ei sal e. Drept urmare, ei au depus mul t zel si hotarare i n schi mbarea si formare a caracte rel or l or i n conformi tate cu model ul i sl ami c recomandat. Ei au l uptat cu tari e impotri va tuturor fortel or i nterne si externe al e i ntuneri cul ui care barau progresul l or moral si spi ri tual . Ul teri or, caracterul noil or musul mani , a suferi t o transformare remarcabil a - aceea pe care Isl amul cauta sa o aduca i n vi ata tuturor oameni l or. In acest proces, musul manii au facut de bunavoi e cel e mai mari sacri fi cii pentru cauza l or. Ei au suferi t toate corvezil e posi bil e fara pareri de rau, datori ta faptul ui ca pretui au noile l or val ori i sl ami ce, mai mul t decat ori ce al tceva si nu erau pregati ti sa l e abandoneze cu ni ci un pret ! Mai mul t decat atat, noii musul mani nu au fost mul tumi ti numai sa adopt e Isl amul i n propri a l or vi ata, ci erau hotarati sa il propage i n intrega l ume. Ei au promi s sa se stradui asca di n rasputeri pentru a se asi gura ca omeni rea va putea gusta di n fructel e Mesajul ui l ui All ah. De asemenea, ei au jurat ca nu vor mai adopta ni ciodata un al t stil de vi ata. In decursul a trei sprezece ani i n care Muhammad a avut vocati a profeti ei , ul ti mul Mesager a putut sa adune un grup mi c, dar devot at, de musul mani spi rituali . Totusi , oamenii orasul ui Mecca au deveni t din ce i n ce mai ostili cu pri vi re l a noii musulmani , dezl antui nd un val de persecutii ce ti ntea sa zdrobeasca noua cre di nta. Di n cauza i ntensi fi carii suferi ntei l or, Profetul (pacea si binecuvantaril e l ui All ah sa se pogoare asupra l ui ) a pri mi t porunca Di vi na sa emi greze i n Medi na. Acesta a fost pri mul oras i n care Profetul a fost pri mi t cu bucuri e i ntr-un spi ri t de tol eranta si locul i n care urma sa se i nfii nteze mai tarzi u pri mul guvern i sl ami c. Orasul Medi na era un oras mi c, cu o popul ati e de numai sapte mii de oameni , dar curan d acest mi cut orasel i ntra i n posesi a unei mari provocari pentru intreaga Arabi e. Profetul lui All ah (pacea si bi necuvantaril e lui All ah sa se pogoare asupra l ui ) a i nceput sa paveze cal ea pentru o noua ordi ne soci al a - una total opusa si stemului pre-Isl ami c al arabil or. In decursul catorva ani , Profetul (pacea si bi necuvantarile l ui All ah sa se pogoare asupra l ui ) a reusi t sa stabi l easca o soci etate i sl ami ca model si a devenit seful statului . Noua ordi ne soci al a era o manifestare perfecta a i nvataturil or Isl amul ui - de moral i tate si dreptate soci al a, de eti ci 4
pol iti ce si echi tate economi ca, de compasi une si frati e, de unitate si armoni e soci al a. Aceste i nvataturi al e Isl amul ui nu au ramas simpl e teorii i n mi ntea oamenil or. El e au devenit o reali tate practi ca ce a model at vi etil e fi ecarui i ndi vi d in parte. Acum, oamenii puteau vedea cu proprii ochi model ul perfecti unii moral e pe care Isl amul il putea produce, si au fost martori i uni tatii pe care o puteau reali za impreuna cu toate sati sfactiile si bi necuvantaril e promi se! In decurs de opt ani , mi cul stat isl ami c, care acoperea i ni ti al doar cati va kil ometri patrati , s-a exti ns si a ajuns sa domi ne i ntreaga peninsul a arabi ca, exti nzandu-se peste un mili on de kil ometri patrati ! Nu a fost vorba numai de o revol utie poli ti ca, ci si de o transformare moral a si spi ri tual a. Percepti a oamenil or i n ceea ce pri veste vi ata si scopuril e ei , moral a si val oril e l or, codul l or de comportament si i ntregul l or fel de a trai a suferi t o schi mbare radi cala. In cel e di n urma, aceasta revol utie a schi mbat cursul i storiei umani tatii! Oamenii au adoptat deopotri va un nou mod de gandi re si comportament - rezul tatul acceptarii unui nou scop si mi si uni in vi ata. Noil e l or scopuri si aspi ratii au deveni t fortel e motri ce di n spatel e ganduril or si comportame ntul ui l or. A fost un fenomen unic, ceva ce arabi i nu cunoscusera vreodat a in ti mpul cel or cateva mii de ani de i stori e propri e. Ti mp de secol e, i nai nte de veni rea Isl amul ui , arabii fusesera i mparti ti i n nenumarate facti uni razboi ni ce. Varsaril e de sange nu erau rare, i ar i n cadrul ostili tatil or se pi erdeau mul te vieti . Isl amul a eli minat toate acestea cu succes. El a stabili t un si stem de vi ata pe deplin uman, bazat pe pri nci piil e adevarul ui si justi tiei . Aceasta era o real i zare uni ca, cu atat mai mult cu cat Isl amul realizase ceva extrem de di fi cil - o revol uti e i ntel ectual a care a schi mbat intreaga pe rcepti e a oamenil or i n ceea ce pri veste scopul l or i n vi ata. Este cu adevarat un mare pacat ca un i stori c nepri ceput sa i ntel eaga gresi t aceasta revol uti e, asoci i nd-o cu razboi ul si vi ol enta. In mod du reros, mul ti din Occi dent i nsi stau sa decl are ca Isl amul a fost raspan di t cu sabi a! Adevarul este ca mul te razboai e au fost organi zate i mpotriva cauzei Isl amul ui . Drept urmare, s-au purtat , i n mod i nevi tabil , razboai e pentru apararea Me sajul ui Profetul ui . Mai mul t, i stori a i nregi streaza ca numarul total de oameni uci si i n acel e razboai e de ambel e parti , nu a depasi t 1200 de persoane! Ori ce om de bun si mt nu ar putea sa concl uzi oneze vreodata ca Isl amul a fost propavadui t pri n forta. Aruncand o pri vi re asupra i nvataturil or i sl ami ce, rei ese faptul ca obl i gati a in cazul reli gi ei este interzi sa. Cum atunci ar putea acei musul mani credi nciosi sa i ncal ce aceasta regul a i mportanta, i nca iubita si respectata de catre 5
musul mani di n lumea i ntrega si consi derata drept “ce a mai buna di ntre generatii ”!
Cauza reala a succesului
Adevarul este ca moti vul real de succes al Isl amul ui este foarte di feri t de ceea ce sugereaza ori entali stii . Faptel e materi ei nu pot fi subli ni ate indeajuns. In peri oada timpuri e a mi si unii Profetului (pacea si bi necuvantaril e lui All ah sa se pogoare asupra l ui ), i n timp ce i nca propaga Isl amul i n Mecca, doar un numar mi c de oameni au i ntel es i mportant a Mesajul ui sau. Acesta a fost i nteles si apreci at doar de cat re acei a care posedau o pute re de judecata decenta si a caror gandi re nu era poluata cu prejudecatil e tri bal e. De asemenea, acei a care posedau curajul moral de asi sacri fi ca vi etil e pentru reli gia Adevarul ui au putut adopta Isl amul i mpotriva tuturor oprel i stil or. Mai tarzi u, cand Profetul si adeptii sai au mi grat in Medina, si tuati a s-a schi mbat radi cal . Departe de tortura mental a si fi zi ca a meccanil or, oamenii di n Medina erau dorni ci sa ii asculte vorbel e. Profetul (pacea si bi necuvantaril e l ui All ah sa se pogoare asupra l ui ) putea acum pre di ca i n fata unui audi tori u care dovedea cel mai seri os i nteres fata de mesajul l ui All ah. Cu ajutorul grupul ui sau mic si devotat de adepti , Profetul (pacea si bi necuvantaril e l ui All ah sa se pogoare asupra l ui ), cu voi a l ui Dumnezeu, a reusi t sa i nfiinteze acol o un stat i sl ami c. In cali tate de sef al statului , Profetul a inceput sa impl ementeze pri nci piile si poruncil e i sl ami ce. Astfel , statul a oferi t un exempl u soli d de i deal uri moral e, soci al e, poli ti ce si economi ce al e credi ntei i sl ami ce. Oamenii di n Medina au putut cunoaste ei insi si pacea si armoni a, vi rtutea si verti cali tatea, devotamentul si harni ci a, echi tatea si egali tatea pe care Isl amul l e-a adus pentru toti oamenii si toate comuni tatil e. Oamenii au fost martori i respectului reci proc, compasi unii , dorintei de adevar, si nceri tatii si justi ti ei in toate acti vi tatil e l or umane, di n acel moment musul manii fii nd cal auzi ti de catre noil e l or pri nci pii reli gi oase. Ni ci un om cu mintea deschi sa nu-si putea inchi de ochii i n fata acestor reali tati i zbitoare, care i ntrau i n contrast evi dent cu starea de l ucruri i ntunecata de di nai ntea Isl amului . Chi ar si acei a care, i ni ti al , nu au fost i n tabara Profetul ui (pacea si bi necuvantaril e l ui All ah sa se pogoare asupra l ui) si promi sesera sa l upte i mpotri va lui pana l a moarte, au i nceput, treptat, sa vada Lumi na Adevarul ui . 6
Comuni tatea a promi s sa poarte sti ndardul lui All ah si sa se stradui asca sa susti na Adevarul i n i ntreaga l ume. Acesta a deveni t scopul col ectiv al intregii comuni tati , i ar propagarea pasni ca a credi ntei l or a deveni t mi si unea l or. Ei au i ntrat i n contact cu caracterul moral exempl ar al Profetul ui si nu au avut nevoie de ni ci o al ta dovada ca pri ncipiil e pe care l e sustinea erau cel e mai bune si nobil e. Treptat, di n ce i n ce mai mul ti oameni au ascul tat, au i ntel es si au imbrati sat pasni c Mesajul Isl amul ui . Formare a pri mul ui stat i sl ami c a fost urmata de expansiunea fenomenal a a grani tel or sal e, ce poate fi descri sa drept expl ozi e! Acest l ucru s-a petrecut i n ti mpul guvernarii Cali fil or cei Drepti . Intr-un interval de cati va ani , statul i sl ami c se exti nsese pe o vasta parte a gl obul ui , i ntinzandu-se di n Turci a si Afgani stan pana i n Afri ca de Nord. Aceast a dezvol tare remarcabi l a nu poate sa nu consti tuie un motiv seri os de gandi re in mi ntea ori carei persoane interesata de i stori e. Poate fi intel es cu usuri nta faptul ca aceasta dezvol tare nu s-ar fi putut datora numarul ui de oameni sau bogatiil or materi al e. Si aceasta deoare ce arabi i nu reprezentau o forta. Ni ci nu posedau averi . Di mpotri va, pamantul ui l or l e li psea pana si resursel e cel e mai de baza. Cu excepti a petrol ul ui recent descoperi t, Arabi a deti ne un numar mi c de resurse natural e. Popul ati a ei este rel ativ redusa, i ar i n ti mpul Dreptil or Cali fi popul ati a reprezenta numai o fracti une mi ca di n ceea ce este astazi . Cauza pomeni tei expansi uni trebui e, asadar, sa se afl e in al ti factori . In reali tate, moti vel e expansi uniii teri toriul ui i sl ami c se afl a i n caracte rul membril or l ui musul mani . Comportamentul l or corect i n ti mp de razboi si pace, admi ni strarea justa a teri toriil or cuceri te si tratamentul l or, pe depli n uman apli cat pana si inami cil or, au jucat un rol i mportant in acceptare a Isl amul ui . Atunci cand autori tatea umana a fost temperata pri n justi ti e si vi rtute, i ar conducerea s-a i ncoronat cu m oral i tate si dreptate, o forta cari smati ca s-a l asat descoperi ta i n fata tuturor. Aceasta forta nu a capturat pamanturi , ci a cuceri t i nimi . Supusii Imperiil or Persan si Roman, care au fost i nfrante de Isl am, nu au putut sa nu vada cotrastul i zbi tor i ntre vechii si noii li deri . Sub vechiul regi m, era de neimagi nat ca cei care-i guvernau sa trai asca si sa se mi ste asemenea cetatenil or obisnui ti . Dupa cum nu se putea imagi na ca acesti a ar dori sa vorbeasca de bunavoi e si sa-i asculte pe cei mai umili di ntre oameni , i ntotdeauna gata sa ascul te pasuril e cel or afl ati l a greu. Dar sub noul si stem i sl ami c, oamenii au recunoscut supremati a doctri nel or l ui si caracterul exal tat al di sci polil or lui . 7
Armatel e de aparare al e Isl amului , precum si guvernatorii si admi ni stratorii musul mani , au demonstrat un comportament perfect verti cal i n toate situatiil e. De exemplu, atunci cand frumoasel e femei stateau l a bal coane si pe strazi i ncercand sa at raga atenti a sol datilor, ni ci unul di ntre acesti a nu i si ri di ca ochii catre el e! Cu adevarat, armate i ntregi au marsal ui t fara sa i a in seama tentatiil e femeil or! Acest l ucru era ceva ce nu fusese vazut sau auzi t i nai nte! Di mpotriva, onoarea femeil or era, de regul a, patata de sol datii cuceri tori i n trecut. Dar comport amentul nobil al musul manil or a invi ns in mod natural i ni mile oamenil or. Consi derati a deosebi ta pentru protejare a casti tatii si a onoarei femeii este un l ucru pe care Islamul pune mare accent. Si nceri tatea si dreptatea i n toate acti unil e omenesti sunt, de asemenea, l ucruri pe care se i nsi sta. Astfel , de exemplu, ori de cate ori o armata musul mana a fost fortata de catre dusman sa se re traga di ntr-o parte a teri tori ul ui cuceri t, acesti a obi snui au i n mod automat sa returneze toate bi ruril e col ectate de l a oamenii pe care ii i nvinsesera. Acest l ucru se petrecea de oarece statul nu se mai putea achi ta de responsabi li tatile sal e i n ceea ce ii pri vea. Aceasta mi scare repre zenta o i ndepartare total a de exempl ul fixat de cuceri torii de mai inai nte. Departe de a returna taxel e, ei obi snuiau sa tal hareasca si sa jefui asca, i nai nte de a se retrage di ntr-un teri toriu. Dar musul amnii au stabili t un precedent de caracter sfant i n toate acti unil e l or, i ar oameniii s-au l asat cuceri ti de acest comportament exempl ar. Aceasta a fost, deci , forta real a di n spatel e expl ozi ei Isl amul ui . Fara i ndoi al a, ca racterul excel ent al musulmanil or a adus mai mult casti g decat ar putea aduce vre odata o etal are de arme! Oamenii i mbratisasera Isl amul pe baza unei i ntel egeri si apreci eri depline a crezul ui acestui a, si si model asera vi etil e i n armoni e cu adevarul acestui a. Ni ci o tentatie nu-i putea abate acum de l a scopul l or, si ni ci o opresi une nu l e putea zdrobi curajul sau credi nta. Oamenii cuceri ti nu au devenit, asadar, dusmanii musul manil or, ci admi ratori i l or cei mai ferventi . Ei au i mbrati sat Isl amul de bunavoie, i -au acceptat cul tura, i -au adoptat chi ar si li mba. Pana i n zi ua de astazi , acesti oameni ii consi dera pe cuceri tori i musul mani model e de inspi rati e demne de urmat. Pe de al ta parte, ei nu doresc sa se i dentifi ce cu stramosii l or nemusul mani . Ar putea oare o astfel de transformare mi racul oasa i n ganduri l e si comportamentul cuiva sa fi e adusa, chi ar susti nuta pri ntr-o expunere de arme?! Aceasta a fost , de ci , pri ma etapa di n i stori a Isl amul ui . Lucrul care trebui e sublini at si repetat este ca Isl amul a obti nut un astfel de succe s spectacul os datori ta di sci polil or sai . Ei au acceptat di n toata i nima 8
adevarul uni versal , care a fost ref l ectat pe de-a i ntregul in vi ata l or de zi cu zi . Cu peste 14 secol e i n urma, ei au reusi t sa i nfiinteze un stat isl ami c si au l uptat di n greu sa raspan deasca Isl amul i n intreaga l ume. Pri n stradui nta, hotarare a si devotamentul fata de All ah, ei au i nal tat Mesajul Sau i mpotri va tuturor vi ci si tudi nilor. Iar astazi , pri n Mil a l ui All ah, oamenii conti nua sa i mbrati seze Isl amul i n mul ti tudi nea l or. Astazi , cand musulmanii se gasesc i ntr-un moment di fi cil , i nca se mai poate gasi amprenta acestei ere gl ori oase i n ini ma l or. Ori cat de departe ar fi un musulman de Islam, el i nca mai i ubeste peri oada i n care putea trai i ntr-o comuni tate i sl ami ca. El nu poate ui ta ni ci odata compl et acea peri oada i stori ca ce a il uminat i nima si mintea fi ecarei nati uni . Fi ecare musulman i si doreste sa trai asca i ntr-o astfel de soci etate de pace si armoni e, i n l egatura cu care este convi ns ca poate exi sta numai in Isl am. Isl amul s-a raspandi t repede de- a l ungul secolel or de l a mortea Profetul ui (pacea si bi necuvantarile l ui All ah sa se pogoare asupra lui ). Nu exi sta l oc pe pamant unde sa nu fi ajuns Lumi na credi ntei sal e. Acest l ucru s-a petrecut i n ci uda faptului ca a exi stat foarte mul ta opresi une si au avut l oc cri me asupra musul manil or di n l umea intreaga. Dar acum, in mod dure rors, am i ncetat sa fim o nati une i deal a de credi nci osi . Noi nu mai consti tuim o sursa de i nspirati e pentru omeni re. Daca Isl amul se raspan deste astazi , acest l ucru se i ntampl a datori ta bunul ui caracter al catorva di ntre noi , si nu datori ta exemplul ui nostru col ecti v stravechi . Dar aceasta i nfl uenta a erel or stravechi nu a di sparut compl et. Cu vointa l ui All ah, avantul sau va deveni actual inca o data.
A doua faz a: Reg atul si consecintele sale culturale
Hai deti sa di scutam acum despre cea de-a doua faza a i stori ei i sl ami ce. Ea a i nceput cu expansiunea rapi da a Isl amul ui pe i ntreg gl obul . Oamenii care au i mbrati sat Isl amul in aceasta peri oada erau atat de mul ti i ncat educarea si cul tivarea l or a deveni t o sarci na di fi cil a. Insusi Coranul decl ara i ntr-unul di n capi tol ele sal e ca toate grupu ril e de oameni vor accepta Adevarul . Acest l ucru se i ntampl a deoarece exi stau musul mani cu un comportament exempl ar - i ntruparea i nsasi a invataturil or i slami ce. Caracterul l or fara pat a, faptel e nei nti nate si ati tudi nea i -au atras pe toti acei a care au veni t i n contact cu ei .
9
Totusi , datori ta unei li pse de pregati re si a resursel or cuveni te, nu a fost practi c posi bil sa se educe aceste mili oane de oameni si sa astepte aceeasi transformare radi cal a suferi ta de pri mii musul mani . In ci uda faptul ui ca numarul musulmanil or spori se, acei a care au urmat si i ntel es Isl amul l a modul cuveni t, au murit, fi reste. Ul teri or, ei nu au putut sa-si model eze vi etil e intr-o compl eta armoni e cu credi nta. Aceasta stare de l ucruri a adus, in cel e di n urma, o revol ta poli ti ca. Aceasta a maturat i nsti tuti a Cali fatului si a infii ntat Regatul in l ocul acestei a.
Cauza su ccesului Regatului
Diferi ti scrii tori si gandi tori au atri bui t i nfii ntarea regatul ui unor cauze di ferite. Di n punctul meu de vedere, consi der ca se datore aza i n parte scade rii numarul ui de musulmani care practi cau Isl amul l a modul corect . Caracterul l or, can dva i mpecabil , nu mai refl ecta pri nci piil e i sl ami ce. Pe de al ta parte, numarul de musul mani i gnoranti crescu se atat de mult i ncat i ntel egerea l or defi citara si sl abi ci unile l or moral e amenintau sa contami neze soci etatea musul mana. Ul teri or, cali fatul a croi t cal e regatul ui . Aceasta faza a i stori ei a durat ti mp de cateva secol e. In aceasta scurta l ucrare, nu putem di scuta toti factorii i mpli cati l a acea data, totusi , ma voi rezuma sa expl i c cateva el emente majore care vor continua sa stri ce statul musul man astazi . “Prezentul ” suporta cu adevarat i nfluenta trecutul ui nostru.
Divizarea conducer ii
Pri mul si cel mai daunator rezultat al apari ti ei regatul ui a fost spargerea uni tatii musul manil or. In ti mpul vi etii Profetul ui (pacea si bi necuvantaril e l ui All ah sa se pogoare asupra l ui), si a drepti l or cal ifi , i ntreaga soci etate era organi zata sub forma unei uni ce autori tati . Toat e probl emel e vi etii – spi ri tual e, moral e, soci al e, poli ti ce, economi ce, fil osofi ce – erau coordonate de la un centru de control . Si tocmai acei oameni care cont rol au aceste probl eme erau li derii spi ri tuali si intel ectuali ai Statul ui . Intreaga conduce re a Ummei musulmane era pusa i n sarci na acestor mai ni . Dar apari ti a regatului a produs o fali e i n aceasta autori tate. 10
Probl emel e politi ce au ramas in mai nil e conducatoril or, i n timp ce probl emel e moral e si spi ri tual e au fost transferate teol ogil or si juri stil or. Aceasta ruptu ra era meni ta sa dea nastere unor conseci nte dezastru oase pentru comuni tatea musul mana. Mai rau, i nsa, este faptul ca cei care deti neau puterea poli ti ca au i ncercat sa i si exti nda puterea si i nfl uenta in scopul control arii probl emel or moral e si spi ri tual e. Autori tatil e reli gi oase nu erau pregati te sa tolereze ni ci un fel de i nterventi e din afara ce putea stri ca pri nci piil e Isl amului . Acest confli ct i ntre fortel e poli ti ce si reli gi oase a produs i ngri jorare si separare re ci proca si a conti nuat pana i n zil el e noastre. Lupta pentru putere si teri torii a consti tuit o al ta urmare grav a di ntre cel e pe care regatul le-a produs. Unii regi si -au abandonat datori a l or de susti natori ai adevarul ui , dar si -au dat sili nta sa cucereasca noi teri torii si au cautat tri buturi . Esecul l or i n cali tate de li deri drepti a creat , i n cel e di n urma, condi tii care au cauzat pagube cu conse ci nte in timp musul manil or de pretuti ndeni . Sa l uam exempl ul subconti nentul ui , bunaoara. Mul ti oameni au emi grat di n Indi a i n Paki stan, in ci uda faptul ui ca Indi a a fost guvernata de musul mani timp de 10 secol e. Daca conducatori i musul mani si -ar fi facut datori a fata de Al l ah i n ti mpul Evul ui Medi u, mul ti oameni nu ar fi fost fortati sa i si abandoneze propri ile l ocui nte. Desi Isl amul a reusi t sa se raspandeasca i n Indi a i n timpul veacuril or de guvernare musul mana, acest l ucru s-a petrecut i n totali tate datori ta eforturi l or teol ogil or. Regii domni tori nu si -au adus ni ci o contri buti e i n ceea ce priveste expansiunea Isl amul ui . In schi mb, comportamentul acestora ti ndea sa zadarni ceasca raspandi rea sa. Poli ti cil e l or opresi ve, guvernarea ti rani ca si i nal ta l or generozi tate, pre cum si stil ul l or de vi ata ri si pi tor au condus l a i ndepartarea oamenil or de Mesajul l ui All ah. Acest comportament l e-a fost comun cel or mai mul ti regi. Doar puti ni di ntre acesti a se puteau l auda cu un caracter pozi ti v si reuseau sa i nspi re nemusulmanil or dori nta de a se al atura credi ntei l or. Fara i ndoi al a, regatul a adus cu el un set de conseci nte nefaste pentru soci etate. Totusi , musul manii dovedeau sensi bil mai mul ta moral i tate decat al te natiuni l a vremea respecti va. De exempl u, ei au dat nastere cel ui mai mare numar de regi consti enti de exi stenta l ui All ah decat ori ce al ta comuni tate. Desi trebui e sa ii credi tam pe acesti regi drepti cu l auda cuveni ta, avem puti ne i ndoi eli in ceea ce pri veste faptul ca regatul , l uat ca i ntreg, nu a adus prejudi cii cauzei Isl amul ui .
11
Lipsa unei educatii corespunzat oare
Desi oamenii vi rtuosi au i nregi strat un progres i n raspandi rea Isl amul ui si i -au i nvatat pe oameni credi nta pri n propri ul comportam ent si fapte, ei au fost confruntati i n mod evi dent cu unel e probl eme evidente. Acestora l e li pseau i nstrumentel e necesare unei educari corecte a sutel or si miil or de noi musul mani . Aceasta era datori a conducatori l or, dar ei au aratat pre a puti n interes i n ceea ce pri veste aceasta probl ema. Sa fi cooperat guvernanti i cu predi catori i musul mani si sa fi dat di spozi tii i n l egatura cu educati a musul manil or, l ucruril e ar fi stat cu totul al tfel . Asa cum stateau i nsa l ucruril e, propagarea Isl amul ui a fost spri jini ta doar de catre fil antropi . Ei sunt acei a care au fi xat sarcinil e reli gi oase si care au i nfii ntat scoli . Totusi , acest l ucru i nsemna prea puti n fara ajutorul guvernul ui , care putea eli bera noii musul mani di n l anturil e i gnorantei si model a comporamentul acestora catre cal ea cea buna. Conseci ntel e educati ei defi ci tare a musul manil or i n timpul guvernari i acestora i n Indi a persi sta si astazi . Mul ti musul mani de pe subconti nent inca mai cred i n supersti tii si ritual uri stravechi aparti nand trecutul ui pre-i sl ami c. Cunosti ntel e l or l egate de Isl am sunt sarace si defectuoase, i ar vi etil e l or sunt chi ar i nfluentate de tradi tiile popul ati ei hinduse si budi ste. Asadar, trecut ul i nca ne mai bantui e, afectand in mod cl ar starea noastra actual a.
Raspandirea mandriei si a prejudecat ii Mandri a rasi al a, prejudecata si nati onali smul sunt al te “rele” care provi n di n acel e vremuri . Aceste bol i i si au radaci nil e i n Imperi ul Omeyyad si s-au dezvol tat rapi d dupa aceea, erupan d l a anumi te i nterval e asemenea unei epi demii . El e au di strus mul te Imperii Musul mane si l e-au intors di n drum. In cel e di n urma, aceste rel e au prov ocat rui na Imperi ul ui Omeyyad, care si -a pi erdut puterea i n Spani a, si au condus l a anihil area musul manil or i n acea parte a l umii . Imperi ul Moghul si al te state musul mane au cazut, de asemenea, vi ctima acel or boli de l a vremea respecti va. Ul ti mul Profet ii indemnase pe musulmani , pri n Mesajul l ui All ah, sa se uneasca pe cri teri ul credi ntel or l or i sl ami ce. Ei erau acum frati si surori i ntru credi nta, fiind uni ti in crezul l or. Di n neferi ci re, musumanii ti ndeau fi e sa uite, fi e sa i gnore aceste i nstructiuni , si cadeau i n greseal a, 12
gazdui nd prejude cati i mpotri va fratil or l or. In cel e di n urma, tendi ntel e l or tri bal e si nati onali ste l e-au cauzat prabusi rea. Acesta nu este un l ucru surpri nzator, de oarece rasi smul si nati onali smul i si au ori gi nea in sistemul regatul ui . Insi si regii au expl oatat acest tendi nte pri ntre oameni cat de bi ne au putut. Spre pil da, Abbasi zii ii indemnau pe persani sa se revol te i mpotriva Omeyyazil or, i n dori nta de a servi propriil e l or i nterese nati onal e si i nl ocui regatul Omeyyad cu propri ul l or regat. Prejudecatil e rasi al e si nati onal e conti nua sa otraveasca vi etil e musul manil or pana i n zi ua de astazi . Luati exempl ul Paki stanul ui . Inai nte de a fi asedi ati cu aceste “rel e”, musul manii au fost uni ti i n numel e l ui All ah si s-au ali at unul cu cel al alt i n vederea i nfiintarii unui stat isl ami c. Dar l a scurt ti mp dupa obti nerea independentei , vechil e prejudecati rasi al e si etni ce au inceput sa renasca. Ati tudinil e oamenil or au i nceput sa fi e di n nou model ate de cul tura etni ca si rasi al a. Ul teri or, oamenii au inceput sa fi e vazuti drept Pathani sau Punjabi , Bengal ezi sau Si ndhi ti , i nai nte fii nd i dentifi cati doar drept musul mani . Daca i stori a Isl amul ui ne poate i nvata vreo l ecti e, aceasta arata ca nati onali smul se dezval ui e dept un purtator de rau.
Egoism
O al ta cauza care a conti nuat sa se raspandeasca dat ori ta regatul ui este cea a erozi unii l oi ali tatii musulmanul ui fata de Isl am. Aceasta a fost i nl ocui ta cu l oi ali tatil e fata de famili e, cl an, chi ar fata de sine i nsusi ! Totusi , Isl amul a reusi t cu succes sa abol easca toate credi ntel e rasi al e si nati onal e si l e-a inl ocui t cu credi nta fata de All ah si fata de Mesagerul Acestui a! Bazat pe angajamentul sau, Isl amul a cautat sa construi asca caracte rul moral al i ndi vi dul ui . Totusi , i n peri oada regatul ui , noua l or credi nta a sl abi t. Dar de vreme ce autenti ci tatea credi ntel or l or a i zvorat di n noua moral i tate, cand aceast a a ajuns l a decl in, s-au nascut, i n mod natural , noti unil e egoi ste. In absenta unor angajamente supe ri oare, oamenii nu doresc sa faca sacri ficii real e, deveni nd i n schi mb preocupati de promovarea i nteresel or personal e. Asa s-a i ntampl at si i n cazul musul manil or. Ul teri or, ei au deveni t o soci etate de mercenari . Apoi , servi ciil e sol datil or mercenari au fost puse l a di spozi ti a ori cui avea nevoi e de el e, confortul materi al devenind de o real a importanta i n ochii oamenil or.
13
Totodata, musul manii au inceput sa furni zeze sol dati mai mul tor tari nemusul mane, pe scara l arga. De exempl u, musul manii s-au alaturat fortel or armate al e Hindu Mahrattas – unul di ntre dusmanii de moarte ai Isl amul ui! De asemenea, musulmanii s-au al aturat fortel or bri tani ce si l eau ajutat sa cucereasca teri tori i . De fapt, Marea Bri tani e nu a mai trebui t sa i si aduca propri il e armate de peste ocean – a reusit sa stranga sufi ci enti sol dati intr-o tara, sa i i recruteze si sa i i fol oseasca sa o ajute sa conduca tara! Ni ci unul di ntre sol datii musul mani nu pare sa fi l uat i n seama, fi e si pentru o cli pa, ce anume spri ji neau de fapt! Acest l ucru s- a petrecut deoarece ei nu au mani festat l oi ali tate fata de ni meni in afara de ei insi si , famili e sau cl an! Astfel de interese transforma, i n cele di n urma, ori ce om i ntr-o creatura fara i ni ma! Acest fenomen a contami nat intreaga l ume musul mana si a condus l a di strugerea tuturor statel or musulmane – din Fili pi ne pana i n Maroc. Acest l ucru a croi t drum domi natiei vesti ce, a carei intari re s-a produs i n mod si gur acci dental . Ea s-a datorat unor probl eme i nradaci nate adanc, ce nu pot fi di scutate ai ci i n profunzi me. Am menti onat, asadar, pe scurt , cauzel e care sunt responsabi l e de decli nul nostru in ti mpul cel ei de-a dou a faze. Acest l ucru ne conduce acum l a cea de-a t rei a etapa a cal atori ei noastre i stori ce. In aceasta etapa, t oate statel e musulmane au cazut vi ctima imperi ali smului vesti c. Putinel e state care au scapat , precum Turci a, Iran si Afghani stan au fost, totusi , reduse l a o condi ti e mai rea decat cea a scl avi ei !
Cea de-a treia etap a: s clavia si urmarile acesteia
In aceasta faza, v om exami na ci rcumstantel e pe care l e-au intal ni t musul manii . Nu este nevoi e de mare acuratete de vreme ce aceasta etapa, nu s-a termi nat cu mul t ti mp in urma si este i nca proaspata i n mintea tuturor. Pe subconti nent si i n al te tari musulmane, conducatorii au supus oamenii tuturor ti puril or de repre si uni si i nechi tati . Ei au di strus imperiil e musul mane, au refuzat musul manil or accesul l a resursel e natural e, l e-au acaparat credi ntel e reli gi oase si l e-au ri di culi zat vi etil e, propri etatea si onoarea. Dar cu mul t mai uci gatoare a fost di strugerea si stemul ui l or educati onal si i nl ocui rea acestui a cu si steme moral e noi . Aceasta mi scare a 14
fost asemenea unui i nstrument fatal care a dat o grea l ovi tura vii toarel or generatii de musul mani! In mod clar, a ti nti t sa ii i ndeparteze de i stori a l or trecuta si a i ncercat sa proi ecteze Isl amul ca pe ceva desuet si nepracti c, i ncat musul manii sa se simta rusinati de credinta l or. Noul si stem educati onal a urmarit i n cel e di n urma sa i ndoctri neze viitoarel e generatii de musul mani cu i dei vesti ce. A pomovat mesajul ca numai vestul deti nea cunoasterea si val oril e real e, care si mboli zau cum anume ar trebui sa fi e umani tatea. Cu adevarat, aceast a a fost cea mai abomi nabil a cri ma pri ntre mul te al tel e, pe care conducatorii au savarsi t-o i mpotriva musul manil or! In contrast cu aceasta, vechi ul si stem permi tea musul manil or sa menti ns l egatura cu trecutul l or si sa ramana i n contact permanent cu reli gi a l or. De asemenea, servea past rari i comuni tatii ancorate i n mosteni rea si tradi tiile ei i sl ami ce. Dar acum, toti musulmanii care au aspi rat l a progres si succes au abandonat vechil e l or scoli de educati e si in schi mb s-au i nrolat intr-un si stem strai n! Aceasta schi mbare a avut efecte devastatoare pentru comuni tate. Oameni i nteli genti si ambi ti osi s-au ingramadi t sa depri nda cunoasterea i n cadrul acestui nou si stem care se rvea doar ca sa i i ti na departe si sa l e trezeasca dezgust pentru credi nta, i stori a si cul tura l or i sl ami ca.
Transferul condu cerii
In cadrul noul ui si stem educati onal , conducatori i vesti ci au i ngradi t drumul progre sul ui . Aceasta era o mi scare del i berata, a carei ti nta era fortarea musul manil or i ntru abandonarea copi il or l or noul ui si stem, rupand i n acest fel toate l egaturil e l or cu trecutul . Rezul tatul a fost u rmatorul : pe masura ce se detasau mai mul t de credi nta l or, sporea n umarul oportuni tatil or ce se deschi deau i n fata musul manului , cum ar fi functiile de raspunde re i n domeniil e economi c si soci al . Aceasta pol i ti ca nu a fost, bi ne intel es, propagata i n mod deschi s vreodata, dar a f ost urmata i n secret. Ea cauta sa i i desemneze pe acei musul mani care erau produsul noul ui l or si stem de educati e, cu al te cuvinte, musul manii doar cu numel e care spri ji neau concepti a vesti ca asupra vi etii . Pozi tiil e privil egi ate i n soci etate urmau sa fi e ocupate cu aceasta speci e/rasa de musul mani. Ul teri or, i ntr-un i nterval scurt de ti mp, astfel de musul mani au ocupat i mportante pozi tii i n domeniile soci al economi c si admini strati v. 15
Miscarile de eliber are
Studi erea i stori ei vesti ce si a modul ui de operare a acestei a a sti mul at in ti nerii care trecusera pri n noul si stem educati onal , dori nta de li bertate poli ti ca. Acesti a au organi zat mi scari si s-au ral i at pentru eli berarea tuturor tari l or musul mane. Di n feri ci re, conducatori i grupuril or de rezi stenta au putut i ntel ege rati onamentul cel or care pl edau i n favoare a Vestul ui si l -au fol osit i n avantajul l or i n contactel e cu acesti a. Musul manii care ocupau pozi tii de conduce re i n soci etate nu erau cl ar devotati Isl amul ui . Dar majori tatea di ntre acesti a au apel at l a sensi bili tatea reli gi oasa a musulmanil or spre a se asi gura de spri ji nul l or. Acesti a au procl amat ca toti musulmanii aveau datori a de a-si pune l a di spozi ti e vi etil e de dragul eli berari i si sa al oce ori ce energi e spre a-i al unga pe col oni ali sti i n afara grani tel or tarii . Era o l upta, au decl arat ei , i mpotriva Isl amul ui si a li psei de credi nta pe care ori ce musul man trebui a sa o i a asupra sa. In acest mod, musul manii di n toate taril e au fost pacali ti . Cel mai recent exempl u este cel al Al geri ei , in cazul carei a sunt convi ns ca dori nta de a pune bazel e Isl amul ui a fost expl oatata di n plin. Am examinat de aproape si tuati a di n Al geri a si am vorbi t cu li derii al geri eni , care ei i nsi si s-au confesat ca daca nu ar fi informat popul ati a ca l upta l or se duce a i ntre Isl am si li psa credi ntei (erezi e), ni meni nu i -ar fi spri ji ni t! Astfel , popul ati a a fost i nvi tata i n numel e Isl amul ui si au raspuns acestei i nvi tatii i n numel e Isl amului . Credi nta l or si ncera i n All ah si i ncrederea sunt cel e care i -au mobi li zat, care l e-a i ntari t puterea de a rabda si care i -a ajutat sa dea pi ept cu chi nuril e zil ni ce i n l upta l or. Totusi , adevaratul scop al conducatori l or musulmani , era sa i si asi gure un l oc l a putere, i n vedere a deservi rii propriil or i nterese. La fel s-au petrecut l ucruril e si i n cazul Turci ei . Atunci cand gre cii au i nvadat Asi a Mi ca dupa pri mul razboi mondi al , Mustafa Kemal s-a fol osi t de numel e Isl amul ui i n dori nta sa de a eli bera Turci a. El obi snui a sa se duca i n batali oanel e armatei fluturand Coranul i ntr-o mana, preveni nd asupa pri mejdi ei ca cei care nu reuseau sa i i i zgoneasca pe i nvadatori ii vor gasi pe i ntrusi “scotand” Coranul di n casel e l or! Acest apel a dat desteptarea popul ati ei turcesti l a l upta impotri va grecil or, i n ci uda li psei armel or si a spri ji nului puterni c din vest de care se bucurau greci i . 16
Musul manii turci , asemenea multor al ti musul mani , erau si nceri in stradani a l or de a pune bazel e Isl amul ui . Drept rezul tat, ei au tri umfat asupra greci l or si i -au i zgoni t i n afara Turci ei . Aceeasi poveste de lupta si i nsel atori e s-a petrecut i n fi ecare tara musul mana. Li derii erau i gnoranti si i ndi ferenti fata de Isl am, fiind crescuti sub i nfl uente vesti ce, i n timp ce musul manii de rand avusesera i ncredere i n acesti li deri si au crezut i n promi si unea l or de infii ntare a unui stat i sl ami c. Totusi , sensi bili tatil e l or au fost expl oatate si au fost tradati mul t prea des. Dar un l ucru este cl ar: ori de cate ori o tara a fost el i berata cu succes, apel ul facut i n numel e Isl amul ui a jucat un rol deci si v.
A patra et apa: dupa eliber are
Ne-am apropi at acum de cea de-a patra faza di n i stori a noastra, i n vederea abordari i ei . In aceasta etapa, aproape toate teri tori ile musulmane au fost eli berate di n ghearel e domi nati ei vesti ce.
O noua trag edie
Dupa eli berare, control ul poli ti c si economi c a trecut i n mai nil e li deril or musul mani . Dar ei aveau puti ne cunosti nte i n ceea ce pri veste reli gi a si cul tura l or. Intr-adevar, majori tatea di ntre acesti a, pri veau Isl amul cu di spret si il consi derau un obstacol i n cal ea progresul ui . Pentru ei , drumul catre dezv ol tare si succes era reprezentat de adoptarea i deil or vesti ce i n totali tate. Aceasta opi nie nu era del oc su rpri nzatoare, de vreme ce noua l or educati e si pregati re era astfel conceputa i ncat sa produca o astfel de vi ziune. Imperi ali stii au incurajat i n mod deli berat astfel de pl anuri in toate taril e musul mane. Ulteri or, razboai el e de eli berare au fost purtate de catre li deri sub pavaza Isl amului . Totusi , dupa obtinerea vi ctori ei in urma unor suferi nte si sacri fi cii facute de oamenii de rand, conducatori i au azvarl i t Isl amul i n afara tarii ! Al geri a este cel mai recent exempl u i n acest sens. Dupa ce popul ati a ei musul mana a reusi t sa o eli bereze cu sacri fi cii umane enorme, care au costat sute de mii de vi etii , brusc, l i derii au decl arat Al geri a stat soci ali st l ai c! 17
Turci a, Paki stan, Egi pt si Tuni si a au experi mentat aceeasi tradare i n ul timel e decenii . De pil da, i n Tuni si a, musul manii au fost i ndemnati sa l upte i n vederea infii ntarii unui stat Isl ami c. Oamenii au raspuns chemarii si , i n cel e di n urma, au bi rui t guvernarea franceza i ntr-o lupta care a i mpus sacri fi cii mari . Totusi , dupa razboi , li derul sau, prese di ntel e Bourgui ba a i ncercat sa submi neze credi nta i sl ami ca i n acel asi fel i n care o facuse conducere a sovi eti ca. Li derul tuni si an l e-a spus musulmanil or ca ti nerea postul ui i n l una Ramadan afecteaza producti a i n mod contrar . Aceasta ti ntea cl ar sa abol easca obli gatiile musulmanul ui , i n speci al , deoare ce toata l umea, cu excepti a cel or batrani si bolnavi , au obli gati a de a tine post. Spre nepl acerea grupuri l or care deti n puterea i n teri toriil e musul mane i n zil el e noastre, exista oameni si nceri si reli gi osi care au reusi t sa supravi etui asca in ti mp ce practi cau Isl amul . Ei cunosc pri nci piil e Isl amul ui si cal auzi rea de catre Allah pri n poruncil e Profetul ui Lui (pacea si bi necuvantaril e lui All ah sa se pogoare asupra l ui ). De asemenea, ei sti u ce i nseamna cu adevarat ci vili zatia i sl ami ca. Totusi , di n neferi ci re, acestor oameni l e li pseste educati a si pregati rea necesara i n vederea ocupari i unor pozi tii de conducere i n tarile l or. Acesti oameni impartasesc senti mentel e si aspi ratiile multor musul mani care sunt i ncrezatori ca, daca ar fi al esi l a putere, nu ar submi na Isl amul sau ar i mpune un mod de vi ata nei sl ami c. Totusi , mul ti musul mani si mt ca persoanel e reli gi oase di n randul l or nu ar deti ne capaci tatea de a conduce nati unea, de a conduce treburil e unei tari intregi , i nclusiv admi ni strati a acestei a, de a imparti dreptatea, de a control a fi nantele statul ui , de a conduce afaceri l e externe si asa mai departe. Oamenii pot avea mot i ve intemei ate in l egatura cu aceste i ndoi eli .
Adevarat a dificu ltate
Musumanul de rand este tul burat si pendul eaza i n mod neferi ci t i ntre l oi ali tatea sa fata de Isl am si li psa i ncrederii i n acei musul mani care cheama l a i nstitui rea l ui . Este adevarat faptul ca, grupuri mari de musul mani , cunosc pre a puti ne despre reli gi a l or si ca, comportamentul l or, este impotri va pri nci piil or Isl amul ui . Totusi , asa cum subl ini am mai devreme, forta extraordi nara a mi scarii i sl ami ce ori gi nare nu este compl et adormi ta. Scanteia care 18
supravi etui este este i nca i n stare sa reapri nda renasterea i sl amica. De fapt, ori ci ne il i ntreaba pe musulman daca al cool ul , adul terul , jocuril e de noroc sau mita sunt permi se in Isl am, el va raspunde pri ntr-un “nu” deci si v. Si aceasta se i ntampl a i n ci uda decli nul ui sau di n punct de vedere moral . Acest l ucru demonstreaza cl ar ca in teori e val orile sal e raman neschi mbate si ca i -au patruns i n i nima, ci rcul andu-i i n sange! Cineva l -ar putea intreba pe un al t musulman despre ce gandeste i n l egatura cu o femei e semi -nuda dansand i ntr-o camera, daca Isl amul permite acest l ucru! Repli ca sa ar refl ecta acel easi val ori cu cel e al e musul manului de rand. Desi musulmanul de rand poate fi i gnorant i n ceea ce pri veste detaliil e l egate de Coran si hadi th, val oril e sal e i nca mai refl ecta conceptel e moral e general e reunite in Isl am – ceva care a supravi etui t generati e dupa generati e de musul mani . In ci uda faptul ui ca, cunosti ntel e sal e sunt vagi , el e sunt, totusi , corecte i n esenta. Musul manii di n Paki stan, Egi pt, Turci a, Iran si Al geri a cred i n acel easi val ori i sl ami ce comune, pri n urmare, este i mposi bil pentru ori ci ne – i ndi ferent cat de educat sau i ndoctri nat ar fi – sa ii convi nga pe musul mani ca val oril e vestul ui au ceva i n comun cu Isl amul . Totodata, fara i ndoi al a, ca musul manul de rand ramane, totusi , credi nci os credi ntei sal e. Progre sel e recente di n spati ul musul man au dovedi t acest l ucru dincol o de ori ce dubii . Musulmanii i nca mai pot fi desteptati si i nspi rati sa faca sacri fi cii pentru Isl am, pe cand ni ci un al t fel de apel nu ajunge pana l a ei . De asemenea, musulmanul este pregati t sa i si sacri fi ce vi ata de dragul l ui All ah, atunci cand este si gur ca va fi raspl ati t de acesta in cer. Ori ce musulman care nu crede acest l ucru nu i si va sacri fi ca vi ata, si cu adevarat, va fi cel mai l as dintre oameni! Asa cum menti onam mai devreme, in toate tarile musulmane conducerea pol i ti ca a trecut, di n neferi ci re, i n mainil e adversari l or Isl amul ui . Ei cauta sa guverneze tara sub sti ndardul secul arismului , conti nuand, totusi , sa se pl oconeasca Isl amul ui . Asadar, ei i mpun, in mod deli berat val oril e si cul tura din vest i n vi ata oamenil or, sub degh i zarea Isl amul ui! Di n feri ci re, majori tatea musul manil or nu se l asa i nsel ati . Ori cat de di stantat ar putea fi un musulman de rel i gi a sa, el , totusi , conti nua sa refuze sa accepte ori ce practi ca nei sl ami ca. In Turci a, ca si i n Uni unea Sovi etica, i ncercari le de dei sl ami zare a musul manil or au fost i nsoti te de asemenea vi ol enta si cruzime de neimagi nat! De exempl u, i n Turci a mii de oameni au fost uci si numai datori ta faptul ui ca au refuzat sa renunte l a voal ul i sl ami c! De vreme ce vesmantul pentru cap – pal ari a - nu era di sponi bil in Turci a, s-au importat 19
stocuri di n al te parti al e Europei , spre nepl acerea musul manil or. Apoi , conducatori i i -au fortat pe musulmani sa i si schi mbe vesmantul pentru cap - chi ar i mpunand l egea marti al a, spre a se supune pretentiil or l or! In mod evi dent, pri n acest l ucru se i ntenti ona stergerea i denti tatii musul mane. Astfel , “reforma” a fost i ntrodusa cu varful bai onetei ! In ci uda acestei opresi uni , musul manul de rand din Turci a este, totusi , un bun musulman! Rezul ta ca musul manii turci , asemenea mul tor al tor musulmani , nu pot fi fortati sa abandoneze Isl amul sau sa accepte un al t mod de vi ata. * (Acest l ucru a fost evi dent i n mod cl ar i n Turci a, i n peri oada din urma, i n lumi na renasteri i spectacul oase a Isl amului ca fort a conducatoare sub parti dul Refah, condus de cat re Pre sedi ntel e Erbakan, pana ce a fost fortat sa i si dea demi si a i n iuni e 1997).
Batalia actuala
Pentru ca am traversat si examinat cel e patru etape majore al e i stori ei i sl ami ce, vom i ntra acum i n arena batali ei actual e. In aproape toate tari l e musul mane, oamenii nu doresc sa urmeze sfaturil e cal auzi toare al e conducatori l or l or, i ar guvernantii nu sunt pregati ti sa carmui asca oamenii asa cum doresc acesti a. Rezul tatul este un confli ct conti nuu, care a aparut i n i ntreaga l ume musul mana. Incercaril e organi zate de dei sl amizare a popul ati ei au l oc i n toate taril e musul mane. Educati a este i nstrumentul de baza creat sa eli mine Isl amul di n vi etile oamenil or si sa i nstrai neze generatiil e vii toare de mosteni rea l or i sl ami ca. In acel asi timp, noi val ori cultural e sunt raspan di te si promovate, conce pute anume sa corupa moral a i slami ca. Modul de gandi re si di sci plinel e vesti ce sunt introduse si i ncurajate. Dar tot ceea ce se poate obti ne este sa ii reduca pe musulmani l a ni velul unor i ndi vi zi fara personal i tate; nu se va reusi ni ci odata sa fi e convi nsi musul manii , ca nati une, sa abandoneze Isl amul si sa opteze i n favoare a unui stat l ai c. Evol uti a ingrozi tor de i nceata a progresul ui in tarile musul mane demonstreaza greutatea pretul ui pe care ace stea l e-au pl ati t ca urmare a confli ctul ui creat de catre guvern anti in i ncercarea acest ora de a impune val ori strai ne. Astfel , ni ci una di ntre tari l e musul mane nu a obti nut ni ci un progres semni fi cati v i n ni ci un domeni u. Sa l uam exempl ul Turci ei . Turci a este o tara i ndependenta i nca din anul 1924, dar nu se poate mandri cu ni ci un progres re al i n i ndustrie sau comert! Pe de al ta parte, Japoni a, de 20
exemplu, a facut i n decursul acel ei asi peri oade progre se remarcabil e i n toate domeniil e, l ucru ce a si tuat-o pri ntre cel e mai avansate tari al e l umii ! In mod cl ar, cauza nei nregi strarii de progrese i n Turci a se afl a i n confli ctel e interne l a care a fost supusa. In ti mp ce li derii musul mani au i ncercat ori ce era posi bil spre a discredi ta Isl amul , oamenii au fost dorni ci de a reveni l a Isl am. Povestea se repeta i n fi ecare tara musul mana care a fost eli berata i n decursul ul ti mel or decade. Ar trebui sa fi e cl ar faptul ca, nici o tara, nu poate deveni foarte puterni ca sau i nregi stra vreun progres semni fi cati v daca exi sta un confli ct conti nuu i ntre oamenii si conducatori i acestei a. Chi ar si atunci cand oamenii sunt fortati sa i si tol ereze conducat ori i , ei nu le pot acorda acestora i ntreaga l or cooperare di n i nima. Acest l ucru poate conduce, i n cel e di n urma, l a resenti mente care pot deveni peri cul oase pentru stat. O tara poate prospe ra numai atunci cand exi sta armoni e i ntre constiinta oamenil or si poli ti ca conducatori l or. Doar acel e i deal uri , pri nci pii si pol iti ci pe depl i n acceptate de oameni pot aduce, l a randul l or, i ntreg spri ji nul acestora. Infiintarea unui stat l ai c i n fiecare tara musul mana refl ecta moti vati a conducatorul ui de a-si servi propriil e i nterese. Acesta cu noaste foarte bi ne faptul ca poporul musul man doreste sa trai asca aproape de Isl am, deoarece el a fost martor l a lupta acestui a i n numel e Isl amul ui . Totodata, el este pe deplin constient de faptul ca oamenii aproape ca se i dentifi ca cu Isl amul si cu tot ceea ce acesta reprezi nta. Totusi , astfel de conducatori au i nterese i n vest si au facut ca vii torul copiil or l or sa depi nda de continuarea practi cil or di n vest. Pri n urmare, i nteresel e l or personal e stau asemenea unei bari ere i ntre acesti a si Isl am. Totusi , ei nu i si schi mba hotararea de a detine puterea, i n ti mp ce refuza sa i ndepli neasca dori ntel e oamenil or. Mai mul t i nca, poli ti cil e l or sunt l egate de dei sl ami zarea oamenil or si schi mbarea gandi rii acestora pe de-a i ntregul , i ncat sa l e permi ta deti nerea puterii i n conti nuare! Aceasta este ‘l ogi ca’ poli ti cil or l or! Aceasta este condi ti a pe care si ntagma ‘Islamul Astazi’ o rezuma! Hai deti sa aruncam o pri vi re asupra a ceea ce poate fi Islamul Maine.
21
Reflectii pe marg inea viitorului
Vii torul i ntregii l umi musul mane va depi nde de ati tudi nea pe care aceasta o va adopta vi s-à-vi s de Isl am. Daca totusi vor persi sta actual el e ati tudi ni fatarni ce si poli ti cil e anti -i sl ami ce al e guvernantil or, ma t em ca recent eli beratel e tari musulmane nu i si vor putea menti ne independenta pentru mul t ti mp. Mai devreme sau mai tarzi u, acestea vor re cadea i n scl avi e sau si tuati a l or se va i nrautati . Acest dezastru care ameni nta poat e fi abatut di n drum doar pri ntr-o adoptare si ncera si col ecti va a Islamului ca mod de vi ata. Pri n aceasta, nati unil e musul mane pot sa devi na, i nca o data, o forta spi ri tual a pli na de dinami sm, si sa i si asume rol ul de cal auza a omeni rii , ghi dand-o catre o vi ata moral a trai ta i n l umi na credi ntei. Acest l ucru se va petrece daca cei care ii guverneaza astazi pe musulmani i si vor reveni l a normal si l e vor permi te cetatenil or sa i si al eaga conducatori i pri ntr-un si stem corect de votare. Cu si guranta, musulmanii sunt mul ti ca numar si raspandi ti pe suprafete vaste al e gl obului , ce se i ntind di n Indonezi a i n Maroc. Ei sunt i nzestrati , pri n mil a lui All ah, cu tari e barbateasca si bi necuvantati cu resurse natural e din bel sug. Daca aceasta i ntreaga comuni tate s-ar uni sub sti ndardul Isl amului – al credi ntei , adevarul ui si dreptatii – si ar adopta l a modul seri os stil ul de vi ata i sl ami c, ni ci o putere strai na n-ar putea face fata acestei forte, si ni ci o forta umana nu ar putea sa o i ntoarca di n drumul ei catre progres.
Poate s a fie Islamul practicat astazi?
Voi i ncerca acum sa ati ng cel el alte i ntrebari formul ate i nca de l a i nceputul di scursul ui meu, si anume, daca este posi bil ca Isl amul sa fi e practi cat i n epoca n oastra si daca al te comuni tati pot sa i mbrati seze Isl amul ? Ar tre bui sa menti onez cu aceasta ocazi e faptul ca noi , musul manii , nu putem astepta ca restul omeni rii sa i mbrati seze Isl amul fara ni ci un efort di n partea noast ra. Cu adev arat, ace st l ucru nu s-a i ntampl at cu ni ci o comuni tate din intreaga i stori e a Isl amul ui . Chi ar si Profetul (pacea si bi necuvantaril e l ui All ah sa se coboare asu pra l ui ) nu a i ntampinat o astfel de acceptare spontana a Isl amul ui i nca de cand a i nceput sa predi ce 22
omeni rii pentru pri ma data. Mi scaril e i mportante care ti ntesc sa revol uti oneze soci etatea pot reusi numai daca sunt conduse de o persoan a cu un caracter di nami c si puterni c; ci neva care sa fi e hotarat sa rupa acceptare a oarba a t radi ti ei si sa schi mbe i ntregul curs al gandi rii si al comportamentul ui omenesc. Sa luam exempl ul comuni smul ui . Acesta ti nteste sa schi mbe radi cal , societatea punand intreaga avere pe rsonal a sub control ul statului . Atunci cand i n spatel e acestei conceptii s-a afl at o personal i tate puterni ca, hotarata sa real i zeze acest l ucru, i ndi ferent de costuri , acest l ucru a fost posi bil . In mod si mil ar, sub conducere a unei personal i tati excepti onal e nu exi sta moti ve ca o revol uti e i sl ami ca sa n u reuseasca astazi . De asemenea, i n ceea ce pri veste i ntrebarea daca Isl amul este practi c in zil el e noastre, raspunsul este acel a ca Isl amul a fost i ntotdeauna un mod de vi ata practi c si va ramane astfel i ntotdeauna. Esenti al este ca sa exi ste o nati une astazi care sa fi e pregati ta sa adopte Isl amul pe de-antregul , fara ni ci un fel de rezerve. Asa cum observam mai devrem e, momentul l a care Isl amul a deveni t o forta i nternati onal a spectacul oasa s-a i nregi strat pe can d Arabi a l -a acceptat fara reze rve – si anume ori entarea acestei a cu pri vi re l a familie, moral a, soci al a, poli ti ca, economi ca si spi ri tual a. Totodata, acesti a au aratat o dori nta de a-si modela propriil e caractere si comportamentul col ectiv i n armoni e cu pri nci piil e noii l or credi nte. Acea pri ma com uni tate de musul mani s-a rali at sub sti ndardul Isl amul ui si a reusit sa il poarte i n i ntreaga l ume. Ei si -au dedi cat vi etile acestei cauze uni ce, fii nd pregati ti sa moara l a nevoi e pentru ea. In mod si mil ar, daca o comuni tate de oameni ar adopta Isl amul di n toata i ni ma in zil el e noastre, si -ar organi za vi ata i n concordanta cu pri nci piil e sal e si ar dedi ca-o in totali tate susti nerii Isl amul ui , atunci omeni rea ar putea, i nca o data, sa fi e martora transformari l or umane benefi ce pe care Isl amul l e poate produce – i n termeni de progres moral , soci al , politi c si economi c. Acest lucru ar putea fi reali zat nu doar la ni vel nati onal , ci si l a nivel internati onal . Bi nei nteles ca este i mposi bil sa se obti na acest l ucru doar pe cal ea di al ogul ui si a di scutiil or. Ca sa obti nem aceste rezul tate ar trebui sa urmam exempl ul Profetul ui (pacea si bi necuvantaril e l ui All ah sa se pogoare asupra l ui ), exempl u care exi sta i n i stori e. Acest l ucru ar i nsemna sa fi e i nfii ntat un stat i sl ami c, intruchi pare a doctri nel or si l egilor l ui . Atunci omeni rea i ntreaga ar fi martora nobl etei sal e, i ar ori ce persoana cu scaun l a cap ar fi convi nsa de gl ori a stil ului de vi ata i sl ami c. La randul l or, oamenii ar gasi motivati a sa i mbrati seze Isl amul fara ni ci o rezerva. 23
De vreme ce a fost voi nta lui All ah sa ma nasc i ntr-o nati une musul mana si sa apartin acestei a, este fi resc ca eu sa sper si sa ma rog ca noi sa reusi m, i nca o data, sa producem o revol uti e i sl ami ca. Totodata, este dori nta mea ardenta ca t oti co-musul manii mei di n intreaga l ume sa i si uneasca eforturi le sub sti ndardul Adevarul ui si sa se straduiasca i n numel e l ui All ah sa infii nteze un stat i sl ami c care, odata i n pl us, sa fi e un exemplu cal auzi tor si un semnal pentru restul omeni rii .
Nota: Drepturile editarii integrale sau partiale apartin fundatiei Taiba – Romania.
24
