BIOLOGIE 2014 1. Din categoria heteroproteinelor fac parte

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN MEHEDINŢI

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Drobeta Turnu Severin, 7-11 aprilie 2014

PROBĂ DE SELECŢIONARE A LOTULUI NAŢIONAL LĂRGIT DE BIOLOGIE 2014 Notă: Elevii care participă la proba de selecţionare a lotului rezolvă itemii pentru toate clasele. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări alegeţi răspunsul corect din variantele propuse: 1. A. B. C. D. 2. A. B. C. D. 3. A. B. C. D. 4. A. B. C. D. 5. A. B. C. D. 6. A. B. C. D.

Din categoria heteroproteinelor fac parte: glicoproteine, cele mai cunoscute fiind prolaminele şi gluteinele fosfoproteinele şi glicoproteinele, care sunt caracteristice organismelor animale lipoproteinele, care se găsesc exclusiv în celulele animale cromoproteinele, care au ca grup neproteic un pigment anorganic Plasmalema celulei procariote: nu poate încorpora din exterior soluţii nutritive sau particule solide la toate bacteriile se pliază formând mezozomi conţine substanţe de tipul nucleoproteinelor are grosime variabilă la celulele mature Referitor la incluziunile citoplasmatice: sunt întâlnite numai în celulele eucariote cu activitate metabolică intensă sunt produse organice ale metabolismului celular depozitate în citoplasmă uneori efectul lor toxic este neutralizat prin precipitare sub formă de cristale insolubile de cele mai multe ori se acumulează în celule sub formă de substanţe fără rol fiziologic Reticulul endoplasmatic: ocupă aproximativ o treime din volumul celulei eucariote intră în structura plasmodesmelor asigurând legăturile intercelulare participă la sinteza hormonilor steroizi în celulele musculare reglează nivelul ionilor de calciu în hepatocite Schimburile de substanţe dintre celulă şi mediul extracelular se desfăşoară astfel: prin difuzie – fenomen activ prin care moleculele dintr-o zonă cu concentraţie mai mare trec în zone cu concentraţie mai mică unele substanţe intră şi ies din celulă prin legarea de proteine transportatoare care astfel îşi modifică conformaţia în difuzia facilitată, substanţa se cuplează cu proteina cărăuş, proces care necesită consum de energie din partea celulei citoza este un mecanism de transport comun procariotelor şi eucariotelor prin care unele substanţe sunt eliminate sau intră în celulă Crossing-over-ul: nu se manifestă fenotipic la homozigoţi implică deleția unei cantități de informaţie genetică caracterizează doar perechile de heterozomi poate induce trecerea de la starea homozigotă la cea heterozigotă

1

7. A. B. C. D. 8. A. B. C. D. 9. A. B. C. D. 10. A. B. C. D. 11. A. B. C. D. 12. A. B. C. D. 13. A. B. C. D. 14. A. B. C. D. 15. A. B. C. D. 16. A. B. C. D. 17. A. B. C. D.

Referitor la diviziunea mitotică: la hepatocitele de şobolan durează aproximativ 5 ore este un tip de diviziune comun procariotelor şi eucariotelor profaza este scurtă şi începe cu creşterea volumului nucleului fibroblastele la salamandră se divid în aproximativ 3 ore Virusul PRSV determină: decolorări ale frunzelor creșterea producției de fructe rezistența la antibiotice creșterea numărului de cloroplaste Reticulul endoplasmic: în eritrocite formează substanța tigroidă este conectat cu învelișul nuclear este responsabil de sinteza polizaharidelor are un conținut mare de hidrolaze Ciclul celular: include două faze de sinteză și una de diviziune la unele celule, din G1 se intră într-o perioadă G0 în țesuturile mamiferelor durează 1 -2 ore include în faza G2 sinteza ADN-ului Porii nucleari: rezultă prin unirea din loc în loc a celor două citomembrane ale învelișului nuclear caracterizează învelișul nuclear profazic, metafazic și anafazic permit schimburi intense între carioplasmă și mediul extracelular sunt străbătuți de formațiuni citoplasmatice numite plasmodesme Direcția de răsucire a cochiliei la melcul Limnaea sp., este determinată de: gene polialele gene ribozomale gene cloroplastice gene mitocondriale Poliploidia: este o mutație cromozomală este des întâlnită la plante poate fi indusă de acizi teicoici se datorează non-disjuncției mitotice Osmoza: este un fenomen de contractare a plasmalemei se mai numește endocitoză implică difuziunea apei depinde de mitocondrie Nucleolul: conține informația genetică a celulei bacteriene este centrul coordonator al celulei procariote este delimitat de un perete dublu se dezintegrează în profază Aparatul Golgi: lipsește în celula animală este bine dezvoltat în celulele glandulare prezintă prelungiri numite criste are rol energetic Sunt proteine următoarele substanțe: colagen, cheratină albumină, chitină hemoglobină, amidon maltoză, clorofilă 2


Celulele de tip Hibridoma se obțin prin clonare somatică se bazează pe fenomenul de totipotență duc la obținerea de linii izogene produc cantități mari de anticorpi Cromozomii politeni: se pot evidenția în celulele glandelor salivare ale adulților de Drosophila prezintă benzi transversale care rămân neschimbate pe parcursul mutațiilor au cromatide paralele, rezultate din replicări succesive, fără separare sunt de 1500 de ori mai lungi decât cromozomii metafazici Hialoplasma: din punct de vedere fizic este un sistem coloidal intră în alcătuirea citoscheletului celulei este un lichid vâscos, colorat și opac poate fi sub formă de gel (fluid) sau sol (semisolid) Specific fazei de întuneric a fotosintezei este: desfacerea CO2 de către ionii de H+ formarea glucozei prin reacții inverse glicolizei fotoliza apei la nivelul stromei cloroplastului eliberarea O2 de către radicalii HOCentriolii: sunt prezenți în toate celulele animale și la unele protiste conțin microtubuli care controlează anumite faze ale diviziunii conțin 9 grupuri de microtubuli formați din 3 tipuri de tubuline se dedublează la sfârșitul metafazei facilitând migrarea cromozomilor Determinismul cu heterozomi multipli este întâlnit la specia: Apis mellifera Limnaea sp. Mus minutoides Bombyx mori ADN-ul din mitocondrii și cloroplaste: conține un număr mare de gene, apropiat de cel nuclear prezintă regiuni condensate de heterocromatină replicarea este independentă de ADN-ul nuclear are în general formă liniară Lipidele simple prezente la organismele vegetale: formează un înveliș protector la suprafața frunzelor intră în structura membranelor celulare simple se găsesc în cantități mari în semințele cerealelor pot fi depozitate ca substanțe energetice de rezervă Inelele anuale de creștere rezultă din: depunerea de țesut liberian secundar spre interior activitatea diferențiată a cambiului libero-lemnos depunerea de țesut lemnos secundar spre periciclul rădăcinii activitatea unui meristem dispus în afara cilindrului central al tulpinii Pereții îngroșați ai vaselor lemnoase, cu o excepție, pot prezenta elemente în formă de: inele spirale mari rețele plăci ciuruite Celulele epidermei la mamifere: formează un epiteliu unistratificat au nuclei dispuși la diferite înălțimi se pot încarca cu o substanță protectoare sunt bogat vascularizate 3


Micorizele sunt: boli provocate de ciuperci parazite simbioze dintre rădăcinile de stejar și ciuperci boli produse de paraziți care trec de la o gazdă la alta simbioze dintre rădăcini și bacterii fixatoare de azot Limba mamiferelor, nu are rol în recepționarea stimulilor: olfactivi mecanici gustativi termici Amilaza salivară spre deosebire de cea pancreatică: are o acțiune foarte redusă este produsă de o glandă mixtă acționează asupra glucidelor conține lizozim Enzimă amilolitică este: colagenaza lactaza oligopeptidaza elastaza Pigmenții asimilatori carotenoizi: lipsesc din plastidele plantelor se găsesc în membrana externă a cloroplastului pot fi xantofilieni: galbeni și portocalii însoțesc pigmenții clorofilieni a și b din plante În faza de lumină a fotosintezei: are loc fixarea dioxidului de carbon funcționează sisteme fotochimice are loc încorporarea H2 în substanțe organice se formează glucide, lipide și proteine Hidratarea optimă a solului în vederea realizării fotosintezei este de: 70-80% din capacitatea de reținere a apei de către plantă 90% apă în sol, accesibilă plantelor 25-50% din capacitatea de reținere a apei de către plantă 60% apă în sol, accesibilă plantelor Bacterii chemosintetizante reducătoare sunt: sulfuroase nitrificatoare feruginoase metanogene Biogazul este un amestec de: CH4 și CO2 CO2 și NH3 H2S și CO CO și CO2 Cartilajele lipsesc din pereții: laringelui traheei bronhiilor bronhiolelor Alveole pulmonare au: păsările reptilele mamiferele amfibienii 4


Factor extern care influențează intensitatea respirației este: gradul de hidratare al celulelor concentrația CO2 cantitatea de substanțe organice din sol programul genetic Hidatodele sunt formațiuni specializate funcțional în: secreția de substanțe organice excreția activă sau pasivă a apei depozitarea apei în corpul xerofitelor difuzia gazelor respiratorii În circulația sângelui vertebratelor cu respirație preponderent branhială: se transportă sânge venos prin bulbul arterial se formează două circuite diferite funcțional se pompează din inimă sânge arterial și venos se colectează sângele venos al corpului în atriul drept Excreția renală a păsărilor se deosebește de cea a mamiferelor prin: producerea urinei la nivelul rinichilor de tip metanefros structurarea rinichilor în mai mulți lobi producerea unei urine hipotonice reabsorbția intensă a apei în cloacă Primele vertebrate la care se diferențiază paleocerebelul sunt: peștii reptilele amfibienii păsările Păsările se deosebesc de mamifere prin: compartimentarea inimii și orientarea cârjei aortice diferențierea melcului membranos și a urechii externe prezența pieptenului în structura globului ocular vederea binoculară și mecanismul de acomodare a ochiului Vertebratele cu linie laterală aparțin clasei: reptilelor păsărilor mamiferelor peștilor Amfibienii sunt primele vertebrate cu: cristalin elastic ureche medie circulație completă rinichi de tip metanefros Mișcări neorientate determinate de variații ale intensității luminii realizează: organele aeriene ale florii soarelui florile zorelelor frunzele de măcrișul iepurelui florile de lalea Superioritatea anatomică/funcțională a mamiferelor față de păsări constă în: asigurarea termoreglării de către nucleii hipotalamici diferențierea nucleului roșu al mezencefalului dominanța complexului talamo-striat telencefalic modul de organizare a compartimentului urechii medii Astmul bronșic: este provocat de streptococi și stafilococi se caracterizează prin tuse seacă și arsuri în gât poate fi provocat de rinite și amigdalite se caracterizează prin senzații de sufocare 5

51. A. B. C. D. 52. A. B. C. D. 53. A. B. C. D. 54. A. B. C. D. 55. A. B. C. D. 56. A. B. C. D. 57. A. B. C. D. 58. A. B. C. D. 59. A. B. C. D. 60. A. B. C. D.

Potențialul membranar de repaus: are o valoare apropiată de potențialul de echilibru pentru Na+ se realizează prin funcționarea pompei de Na+-K+ este un răspuns de tip ”tot sau nimic” depinde de moleculele nedifuzibile extracelulare încărcate pozitiv Sub acțiunea unui stimul cu valoare prag: potențialul de membrană ajunge la un nivel critic se deschid canalele pentru Na+ și Na+ iese din celulă potențialul de membrană rămâne constant se deschid canalele pentru K+ și K+ intră în celulă Sarcomerul: conține două jumătăți de disc clar și un disc întunecat este prezent în structura miofibrilelor din fibra musculară netedă este situat între două membrane H succesive își păstrează dimensiunea nemodificată în timpul contracției Fasciculul spinotalamic lateral: are originea în ganglionul spinal se termină la nivelul sinapsei cu neuronii talamici contralaterali se termină în aria somestezică primară se plasează în cordonul lateral de aceeași parte cu originea lui Din nucleul salivator inferior pleacă fibre: preganglionare prin nervul glosofaringian postganglionare pentru glanda parotidă prin nervul cranian X pentru mugurii gustativi preganglionare pentru glanda sublinguală Stimularea SNV parasimpatic produce: scăderea secreției pancreatice relaxarea sficterelor digestive creșterea frecvenței cardiace contracția sfincterului Oddi Crestele ampulare sunt: acoperite de o cupulă gelatinoasă cu otolite stimulate atât în condiții statice cât și dinamice în relație directă cu nucleii vestibulari bulbari stimulate de mișcarea de rotație a capului Mușchii circulari ai irisului: sunt mușchi netezi viscerali produc dilarea pupilei sunt inervați de fibre visceromotorii asigură mișcările globilor oculari Inervația fusului neuromuscular este asigurată de: axonii neuronilor din ganglionii spinali dendritele neuronilor din coarnele posterioare axonii neuronilor alfa medulari dendrite ale neuronilor din ganglioni nervoși Corpusculii neurotendinoși Golgi: sunt localizați printre fibrele musculare striate previn relaxarea musculară conțin 1-3 fibre musculare încapsulate sunt stimulați de întinderea puternică a tendonului

6


ADH-ul și aldosteronul prezintă următoarele asemănări: sunt hormoni secretați de glande endocrine acționează la nivelul tubului contort distal și a tubului colector stimulează reabsorbția obligatorie de apă și de Na+ controlează echilibrul mineral al organismului Sistemul porthipofizar transportă: ACTH prolactină un hormon de inhibare a secreției de MSH ADH Reglarea secreției tiroidiene se realizează: de către adenohipofiză prin TRH în funcție de concentrația sanguină a tiroxinei prin intermediul hipofizei posterioare de către neurohipofiză prin TSH Diabetul insipid se caracterizează prin: afectarea reabsorbției facultative de apă scăderea diurezei scăderea reabsorbției obligatorii de apă polifagie Extrasele de timus: stimulează dezvoltarea gonadelor dezvoltă imunitatea nespecifică celulară au efecte de oprire a mitozelor inhibă mineralizarea osoasă Creșterea în lungime a oaselor are loc: pe seama zonei interne osteogene a periostului prin osificare de membrană sub influența unor hormoni: PTH, insulină, aldosteron la nivelul cartilajului hialin dintre diafiză și epifiză Lipogeneza este stimulată de un hormon secretat de: zona fasciculată a CSR celulele β insulare celulele α insulare lobul anterior al hipofizei Bazinul osos: protejează organele abdominale și pelviene este format din oasele coxale și coccis articulate între ele adăpostește gonadele bărbătești, respectiv femeiești este format din articularea oaselor coxale cu un os nepereche Precizați asocierea corectă: contracții izometrice – tensiune constantă perioada de contracție – potențial de acțiune propagat contracții izotonice – lucru mecanic extern secusa – stimuli repetați, succesivi Mușchiul cvadriceps femural: se găsește în loja medială a coapsei prezintă inervație somatică și vegetativă determină flexia gambei pe coapsă se inseră pe tibie prin tendonul lui Ahile Glandele din regiunea antrală și pilorică secretă: un acid anorganic puternic pepsinogen un hormon digestiv factor intrisec 7

72. Principala enzimă proteolitică din sucul pancreatic: A. se secretă în formă inactivă de pepsinogen B. acționează optim la un pH acid C. activează chimotripsinogenul D. acționează și asupra lipidelor 73. Sărurile biliare: A. au rol în absorbția intestinală a colesterolului B. favorizează digestia proteinelor C. participă la circuitul enteropancreatic D. formează micelii liposolubile cu glicerina 74. Stimularea nucleului dorsal al vagului determină următoarele efecte digestive: A. contracția rectului și relaxarea sficterului anal intern B. creșterea secreției glandelor salivare C. contracția vezicii biliare și relaxarea sfincterului Oddi D. contracția sfincterului piloric și ileocecal 75. Colecistochinina: A. Stimulează evacuarea bilei din vezica biliară B. Este o enzimă prezentă în sucul pancreatic C. Stimulează absorbția intestinală a aminoacizilor D. Este un hormon secretat de mucoasa gastrică 76. O genă din poziţia Xp11 este situată: A. pe braţul lung al cromozomului B. în banda 11 a autozomului C. în regiunea 1 a unui braţ cromozomial D. mai departe de centromer decât gena din poziţia Xp22 77. Cromozomul procariotelor: A. conține doar ADN B. are două cromatide C. are bucle și superrăsuciri D. este linear 78. Replicaţia semiconservativă a fost demonstrată prin: A. tehnica PCR B. tehnica ultracentrifugării analitice C. metoda catenei D. tehnica clonării 79. Concomitent cu replicația are loc și sinteza: A. ARNm B. ARNt C. histonelor D. ARNr 80. În experimentul Messelson-Stahl, prima generație de ADN hibrid conține: A. ADN cu două catene mixte B. ADN cu o catenă grea și una ușoară C. ADN cu ambele catene grele D. ADN cu ambele catene ușoare 81. Genomica funcţională studiază: A. expresia genelor B. componenţa secvenţei de ADN C. organizarea genomului D. evoluţia materialului genetic 82. ARN ribozomal: A. lipseşte în organitele de origine endosimbiotică B. intervine în inactivarea unuia din cromozomii X C. are rol catalitic intrând în structura peptidil-transferazei D. activează enzime care intervin în transcripţie 8

83. Pentozele din ribonucleotide se deosebesc de cele din dezoxiribonucleotide deoarece : A. la carbonul 5` au o grupare HO B. la carbonul 3` au o grupare HO C. în ciclu au un atom de oxigen D. la carbonul 2` au un atom de oxigen 84. În mecanismul de reglaj prin represie enzimatică, produsul final se cuplează cu: A. gena operatoare B. represorul C. gena reglatoare D. gena inductoare 85. Cel mai mare raport dintre braţe îl au cromozomii din: A. grupa A B. grupa C C. grupa D D. grupa G 86. La nivelul transportului ARNm se petrec: A. eliminarea intronilor B. blocarea agregării lanţurilor polipeptidice C. selecţia ARNm sintetizat D. selecţia genelor care vor fi transcrise 87. În electroforeză fragmentele de ADN apar ca: A. benzi clare B. deplasate spre catod C. benzi întunecate D. grupări depuse pe una din laturile cadrului de gel 88. În operonul lac gena operatoare este locul esenţial pentru legarea: A. ARN polimerazei B. represorului C. ADN polimerazei D. genei Lac Y 89. Replicația ADN –ului la eucariote implică: A. doar ADN - polimeraze B. peptidil- transferaze C. ADN - helicaza D. aminoacil- sintetaze 90. Didezoxiribonucleotidele se deosebesc de dezoxiribonucleotide deoarece: A. la carbonul 5` au o grupare hidroxil B. la carbonul 3` au o grupare hidroxil C. în nucleul pirimidinic au un atom de oxigen D. la carbonul 3` se află numai hidrogen 91. Cea mai mare frecvenţă a anticorpilor plasmatici alfa se află la: A. africani B. americani C. europeni D. asiatici 92. Interleukina: A. este produsă de limfocitele Ts B. stimulează răspunsul mediat celular C. se produce în limfocitele B D. stimulează răspunsul mediat umoral 93. Inteligenţa şi culoarea pielii: A. sunt caractere de tip cantitativ B. au determinism exclusiv genetic C. sunt caractere monogenice D. diferă în funcţie de rasă 9

94. Grupele A şi D: A. au în total 6 cromozomi B. conţin doar cromozomi metacentrici C. includ şi cromozomii din perechile 20 – 21 D. conţin şi cromozomi cu sateliţi pe braţul p 95. Albinismul şi hemofilia : A. sunt boli X- linkate B. se manifestă mai frecvent la sexul masculin C. sunt determinate de gene recesive D. se transmit cu frecvenţă egală la cele două sexe 96. Celulele canceroase: A. sunt sensibile la supresorii tumorali B. se pot sustrage apoptozei C. apar în populaţii celulare omogene D. uneori pot fi şi clonale 97. Malformaţiile congenitale: A. sunt determinate de organisme virale B. apar după primul trimestru de sarcină C. pot fi cauzate şi de unele medicamente D. se datorează exclusiv agenților mutageni chimici 98. Coloraţia intensă cu fuxină bazică la vârfurilor radicelelor este datorată: A. densităţii celulare B. numărului de cromozomi din celule C. numărului de mitoze din regiune D. utilizării tehnicii de tip sqash 99. Sindromul Rett: A. se manifestă dominant la fete B. este o maladie X linkată recesivă C. afectează dezvoltarea gonadelor D. determină fotosensibilitate cutanată 100. Dacă un fragment al unei catene de ADN are secvenţa 5'-TCGCGA-3', secvenţa de nucleotide din catena complementară, citită în sens 5'- 3' este: A. 5'-AGCGCT-3' B. 5'-TCGCGA-3' C. 5'-CGATCG-3' D. 5'-UCGCGA-3' 11.04.2014

Notă:Timp de lucru 3 ore.Toate subiectele sunt obligatorii. În total se acordă 100 de puncte (pentru întrebările 1-100 câte 1 punct) SUCCES !

10

BIOLOGIE 2014 1. Din categoria heteroproteinelor fac parte

Recommend Documents