UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA BIOLOGIE ŞI PEDOLOGIE Departamentul Biologie și Pedologie
CURRICULUM LA DISCIPLINA ”ZOOLOGIA VERTEBRATELOR”
Ciclul I, Licenţă
AUTOR:
Doctor în biologie, conferenţiar universitar
/
/
Victor Ciocârlan
CHIŞINĂU, 2014
1
I. PRELIMINARII PREZENTAREA GENERALĂ A DISCIPLINEI: Zoologia a furnizat dovezi „de facto” în sprijinul concepției evoluționiste. Ea a contribuit la fundamentarea teoriei materialist-didactice despre viață, permițând înțelegerea procesului evolutiv, care se desfăşoară de milenii culminând cu apariția ființei umane, dotata cu rațiune şi capabilă să domine natura şi s-o transforme în funcţie de necesitate. Interesul practic al studierii animalelor, cu referire in cazul nostru la vertebrate, rezidă în faptul că ele exercită, prin activitate lor, o influenţă pozitivă sau negativă asupra altor organisme, multe dintre acestea cu importanţă mare pentru om. Ca elemente componente ale unui ecosistem, speciile de vertebrate reprezintă verigi ale lanțurilor trofice, multe fiind “indicatori biologici“ servind la stabilirea gradului de poluare a mediului, participă în diferite procese. LOCUL ŞI ROLUL DISCIPLINEI ÎN FORMAREA COMPETENŢELOR SPECIFICE ALE PROGRAMULUI DE FORMARE Obiectul Zoologia ca o sistemă a disciplinelor ştiinţifice, care studiază lumea animală – originea, dezvoltarea starea actuală, rolul în biosferă şi viaţa omului. Zoologia – sinteză a sistematicii, morfologiei, anatomiei comparative, fiziologiei, embriologiei, biochimiei şi biofizicii, geneticii, ecologiei şi zoogeografiei. Direcţiile de diferenţiere şi dezvoltare a zoologiei. Disciplinele ce studiază diferite grupe de animale – ihtiologia, ornitologia, teriologia şi altele, zoologia medicinală, etc. Legătura zoologiei cu alte discipline. Rolul zoologiei în economia naţională. Nivelele de organizare a organismelor animalelor. Dezvoltarea progresivă a lumii animale. Complicarea organizării. Viteza proceselor evoluţioniste la diferite grupe şi vârsta paleontologică. Epocile de înflorire şi regres. Factorii care au contribuit la dispariţia grupelor de animale. Relicte, şi “fosile vii”. Divergenţa, convergenţa, paralelismul în lumea animală. Formele adaptive. Legităţile transformărilor organelor în filogeneză. PROFESIONALĂ / SPECIALITĂŢII Obiectul şi sarcinile zoologiei vertebratelor. Etapele dezvoltării zoologiei. Zoologia ca ştiinţă despre animale, originea, dezvoltarea, starea actuală, rolul în viaţa omului. Poziţia zoologiei în cadrul ştiinţelor biologice. Zoologia ca sinteză a sistematicii, morfologiei comparate, fiziologiei, biochimiei comparate, geneticii , ecologiei, geografiei animalelor. Importanţa în economie. Particularităţile cercetărilor zoologice. Rezultatele zoologiei aplicate şi zoologiei teoretice. Cercetările zoologice în Moldova. Nomenclatura internaţională. Nivelurile de organizare a materiei vii. Funcţiile organelor. Sistematica organismelor vii. II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Victor Ciocârlan Doctor, conf. univ.
С
I
120
30
L
LI
Nr. credite
Zoologia vertebratelor
Titular de curs
Evaluarea
Denumirea disciplinei
Ore total: Total
frecvenţă la zi frecvenţă redusă*
Codul disciplinei
Semestrul
Forma de învăţământ
30
60
examen
5
inclusiv S
UNITĂŢI DE CONŢINUT ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR (* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă) Ore Nr.
Unităţi de conţinut
Curs zi
1.
2. 3.
4.
5. 6.
Caracteristica generală a Vertebratelor (Cordatele). Încrengătura Cordata. Subîncrengătura Tunicierii. Clasa Ascidia. Reprezentantul Ascidia solitara. Caracteristica generala a subîncrengăturii. Aspectul exterior si structura interna. Tunica, originea ei. Sistemul digestiv. Sistemul respirator. Sistemul circulator. Sistemul nervos. Organele reproductive şi înmulţirea ascidiei. Subîncrengătura Acrania. Clasa Cefalochordata. Reprezentantul Branhiostomul lanceolat. Caracteristica generală. Structura internă. Subîncrengătura Vertebrata. Clasa Ciclostomate. Reprezentantul Mreana de râu. Caracteristica generală a vertebratelor. Structura internă. Supraclasa Pisces. Clasa peştii cartilaginoşi. Caracteristica generală. Scheletul rechinului, diviziunea lui în regiuni. Structura internă a rechinului. Aparatul respirator: Branhiile şi structura lor. Sistemul circulator. Sistemul nervos. Regiunile creierului şi nervii principali. Supraclasa Pisces – peştii. Clasa peştii osoşi. Aspectul exterior. Structura internă. Aparatul circulator. Scheletul peştilor osoşi. Diversitatea peştilor osoşi şi cartilaginoşi Supraclasa Tetrapoda – Vertebrate patrupede. Clasa Amfibienii (Batracienii). Aspectul exterior şi structura internă (Rana ridibunda). Topografia organelor
f/r*
Lucrul individual f/r* zi f/r*
Laborator zi
2
2
2
2
2
2
4
4
4
4
4
4 3
interne. Structura inimii. Sistemul nervos şi regiunile lui. Scheletul amfibiilor. Determinarea amfibiilor după caracterele morfologice externe. Amfibiile caudate: salamandra, tritonii. Amfibiile ecaudate: Bufonidae, Hylidae, Discoglossidae, Ranidae. Clasa Reptilia. Aspectul exterior al reprezentanţilor clasei pe exemplul şopârlei, şarpelui, broaştelor ţestoase şi crocodililor. Structura internă. Sistemul nervos. Scheletul reptilelor. Determinarea reptilelor după caracterele morfologice. Ordinul Squamata. Principalii reprezentanţi al ordinelor (Anguidae, Scincidae, Lacertidae Gekkonidae, Colubridae, Vipiridae.) Ordinul Chelonia. Clasa Aves. Aspectul exterior al pasărilor. Structura şi morfologica internă. Aparatul digestiv. Sistemul respirator. Sistemul circulator. Organele urogenitale. Scheletul pasărilor. Coloana vertebrală şi dividerea ei în regiuni. Determinarea pasărilor după caracteristicile morfologice. Sistematica păsărilor. Diversitatea pasărilor contemporane. Clasa Mammalia - Mamiferele. Caracteristica, sspectul exterior. Topografia şi structura organelor interne. Sisteme de organe. Sistemul circulator. Organele urogenitale. Sistemul nervos. Scheletul. Sistematica. Semnele taxonomice caracteristice. Diversitatea mamiferelor. Total
7.
8.
9.
4
4
4
4
4
4
30
30
60
III. COMPETENŢE (Notă: se introduc competenţele (generice şi specifice) formate prin intermediul disciplinei respective) Pe baza rezultatelor studiilor efectuate au fost stabilite următoarele competenţe cheie, fiind precizate, pentru fiecare competenţă cheie, cunoştinţele, deprinderile şi atitudinile care trebuie dobândite, respectiv formate studenţilor în procesul educaţional. Aceste competenţe cheie răspund obiectivelor asumate pentru dezvoltarea sistemelor educaţionale şi de formare profesională şi ca urmare, stau la baza stabilirii curriculumului pentru educaţia de bază. Principalele competenţe cheie vizate prin studiul disciplinei sunt: -
Dezvoltarea deprinderilor de cercetare Cunoaşterea modului de utilizare a unor medii informatice de lucru în domeniul disciplinei Conştientizarea impactului social, economic şi moral al implementării cunoştinţelor Iniţiativă în abordarea şi rezolvarea unor sarcini variate Manifestarea unui mod de gândire creativ, în structurarea şi rezolvarea sarcinilor de lucru Manifestarea disponibilităţii de a evalua / autoevalua activităţi practice
IV. OBIECTIVE GENERALE Dezvoltarea cunoştinţelor legate de speciile de animale vertebrate şi a modului în care acestea s-au adaptat la diferite medii de viaţă. Creşterea capacităţii de interpretare a problemelor de sistematică şi filogenie, având ca mijloace studiul morfologiei şi al diversităţii diferitelor grupuri sistematice de vertebrate. CUNOAŞTERE ŞI ÎNŢELEGERE -
să distingă sensul noţiunilor zoologie, încrengătură, clasă, ordin, familie, specie, organism animal; factori ecologici biotici şi abiotici, mediu ambiant; să distingă taxoanele principale de animale; să cunoască adaptările diferitor grupe de animale din habitate la condiţiile mediului; să cunoască particularităţile de structură morfo-anatomică a principalelor grupuri sistematice de animale cordate. APLICARE
-
să determine speciile de animale cordate de pe un anumit teritoriu, habitat, regiune geografică; să determine după aspectul exterior aparţinerea organismului dat la un anumit grup taxonomic sau ecologic; să clasifice speciile dintr-o regiune anumită conform cerinţelor taxonomice sau ecologice; să stabilească legături dintre condiţiile ecologice ale regiunii geografice şi tipul de vertebrate întâlnite în acestea; să studieze în condiţii de laborator anatomia animalelor cordate; INTEGRARE
-
să evalueze starea faunei de pe teritoriul supus studiului; să evalueze gradul de degradare a faunei analizând spectrul faunistic şi ecologic din regiunile date; să efectueze observaţii asupra dinamicii efectivului numeric şi de specii al cordatelor în timp şi spaţiu (dinamica diurnă, sezonieră, anuală); să prezică schimbările în faună a unui teritoriu provocate de modificările bruşte ale factorilor mediului înconjurător; să prezică direcţia schimbărilor în starea faunei în viitor; să recomande măsuri pentru ameliorarea stării faunistice de pe un teritoriu degradat; 4
V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUT Subiectul 1. -
Obiective Caracteristica generală a cordatelor inferioare Reprezentanţi ai subîncrengăturii Tunicata Particularităţi de structura anatomică (sisteme de organe)
Unități de conținut - sistematica cordatelor: încrengătură, subîncrengătură, clasă, ordin, familie, gen; - aspect exterior; - structură morfologică; - sisteme de organe; - aspecte zoogeografice.
Subiectul 2. -
Obiective Caracteristica generală a subîncrengăturii Vertebrata Reprezentanţii clasei Cyclostomatha Particularităţi de structura anatomică (sisteme de organe)
Unități de conținut Sistematica subîncrengăturii Vertebrata; sistematica clasei Cyclostomatha; - aspect exterior; - structură morfologică; - sisteme de organe; - aspecte zoogeografice.
Subiectul 3. -
Obiective Caracteristica generală a supraclasei Pisces Grupele sistematice principale de peşti, răspândirea. Particularităţi morfologice comparative. Tipuri de solzi şi amplasare pe suprafaţa corpului
Unități de conținut - sistematica supraclasei Pisces: clasa Chondrichthyes şi Osteichthyes; - aspect exterior; - structură morfologică; sisteme de organe; - aspecte zoogeografice.
Subiectul 4. -
Obiective Caracteristica generală a clasei Chondrychthyes. Particularităţi de structura anatomică (sisteme de organe) Sistemul nervos şi organele de simţ Particularităţi adaptive la condiţiile mediului ambiant
Unități de conținut - aspect exterior; - structură morfologică; - sistem muscular, circulator, respirator, uro-genital, nervos, organe de simţ; sisteme de organe; - aspecte zoogeografice.
Subiectul 5. -
Obiective Caracteristica generală a clasei Osteichthyes. Particularităţi de structura anatomică (sisteme de organe) Sistemul nervos şi organele de simţ Particularităţi adaptive la condiţiile mediului ambiant
Unități de conținut - sistematica clasei Osteichthyes; - structură morfologică; - sistem muscular, circulator, respirator, uro-genital, nervos, organe de simţ; - sisteme de organe; - aspecte zoogeografice.
Subiectul 6. -
Obiective Particularităţi de structură a scheletului la diferite grupe. Particularităţi de articulare a craniului cu coloana vertebrală. Hiostilia şi Autostilia. St-ra centurilor.
Unități de conținut - structura scheletului; - regiunile scheletului; - craniu hiostilic; craniu autostilic; centură scapulară; - centură pelviană; - sistem nervos; regiuni ale creierului.
Subiectul 7. -
Obiective Evaluare sumativă periodică (testare)
Unități de conținut Verificarea cunoştinţelor la diviziunea vertebratele inferioare.
Subiectul 8. -
-
Obiective Caracteristica generală a clasei Amphibia Particularităţi morfologice de structură a sistemelor de organe la diferite grupe de amfibieni (Urodela, Ecaudata, Apoda). Structura scheletului, sistemului nervos şi organelor de simţ
Unități de conținut sistematica clasei Amphibia; - grupele principale de amfibieni; - structură morfologică; - sistem muscular, circulator, respirator, uro-genital, nervos, organe de simţ; sisteme de organe; - aspecte zoogeografice.
Subiectul 9. -
-
Obiective Caracteristica generală a clasei Reptilia Particularităţi morfologice de structură a sistemelor de organe la diferite grupe de reptile (Rhyncofephalia, Squamata, Chelonia, Crocodilia, Ophidia). Structura scheletului, sistemului nervos şi organelor de simţ
Unități de conținut sistematica clasei Reptilia; - grupele principale de reptile; - structură morfologică; - sistem muscular, circulator, respirator, uro-genital, nervos, organe de simţ; - sisteme de organe; - aspecte zoogeografice. – aspecte paleozoologice.
5
Subiectul 10. Obiective Aspecte sistematice ale grupelor contemporane de amfibieni. Elemente de ecologie şi zoogeogafie. Aspecte sistematice ale grupelor contemporane de reptile. Elemente de ecologie şi zoogeogafie
-
Unități de conținut - sistematica amfibienilor contemporani; - sistematica reptilelor contemporane; - grupele taxonomice de amfibii şi reptile; - aspecte zoogeografice. – aspecte paleozoologice.
Subiectul 11. Obiective Evaluare sumativă periodică (testare)
-
Unități de conținut Verificarea cunoştinţelor la diviziunea Amphibia – Reptilia
Subiectul 12. Obiective
Unități de conținut - sistematica păsărilor contemporane; - grupe sistematice de Caracteristica generală a clasei Aves păsări; - clase, subclase, ordine şi familii; - structură Particularităţi morfologice de structură a sistemelor de morfologică; - sistem muscular, circulator, respirator, organe la diferite grupe sistematice de păsări. uro-genital, nervos, organe de simţ; - sisteme de organe; Structura scheletului, sistemului nervos şi organelor de simţ - respiraţie dublă; - adaptări morfo-fiziologice la zbor; - aspecte zoogeografice. – aspecte paleozoologice.
-
Subiectul 13. Obiective
Unități de conținut - sistematica mamiferelor contemporane; - grupe sistematice Caracteristica generală a clasei Mammalia de mamifere; - clase, subclase, ordine şi familii; - mamifere Particularităţi morfologice de structură a sistemelor de ouătoare; marsupiale, placentare; - structură morfologică; organe la diferite grupe sistematice de mamifere. - sistem muscular, circulator, respirator, uro-genital, nervos, Structura scheletului, sistemului nervos şi organelor de simţ organe de simţ; - sisteme de organe; - adaptări morfofiziologice la condiţiile mediului.
-
Subiectul 14. Obiective -
Sistematica grupelor contemporane de mamifere. Noţiuni de clasificare sistemică. Clasă, subclasă, ordin, subordin, familie, gen, specie. Elemente de ecologie şi zoogeografie.
Unități de conținut - sistematica grupelor taxonomice principale de păsări contemporane; - sistematica grupelor taxonomice principale de mamifere contemporane; - aspecte zoogeografice ale răspândirii păsărilor şi mamiferelor; – aspecte paleozoologice.
Subiectul 15. -
Obiective Evaluare sumativă periodică (testare)
Unități de conținut Verificarea cunoştinţelor la diviziunea Aves - Mammalia VI. LUCRUL INDIVIDUAL
Nr 1.
Subiectul preconizat Sistematica generală a Cordatelor contemporane.
2.
Aspecte comparative ale structurii anatomice şi fiziologice ale diferitor grupe de ciclostomate. Reproducerea, migraţii reproductive.
3.
Diversitatea grupelor de peşti cartilaginoşi şi osoşi. Răspândirea în bazinele acvatice. Adaptări morfo – fiziologice la condiţiile mediului.
4.
Peştii cartilaginoşi. Grupele taxonomice principale. Aspecte morfo – fiziologice adaptive. Direcţiile de evoluţie.
5.
Peştii osoşi. Grupele taxonomice principale. Aspecte morfo – fiziologice adaptive. Direcţiile de evoluţie.
Strategii de realizare Arborele filogenetic al încrengăturii Chordata Ciclostomatele - evoluţia şi involuţia diferitor sisteme de organe în dependenţă de gradul de adaptare la parazitism. Direcţiile de evoluţie a diferitor grupe ale supraclasei Pisces. Particularităţi morfo – fiziologice adaptive. Grupele taxonomice principale ale peştilor cartilaginoşi. Aspecte adaptive. Grupele taxonomice principale ale peştilor osoşi. Aspecte adaptive. Strămoşii vertebratelor primar terestre.
Criterii de evaluare Referate, comunicări, materiale electronice.
Termen de realizare Pe parcursul semestrului
Referate, comunicări, materiale electronice.
Pe parcursul semestrului
Referate, comunicări, materiale electronice.
Pe parcursul semestrului
Referate, comunicări, materiale electronice.
Pe parcursul semestrului
Referate, comunicări, materiale electronice.
Pe parcursul semestrului
6
6.
Particularităţi de structură anatomică şi fiziologică a peştilor osoşi. Direcţiile de evoluţie. Crossopterigienii şi Dipnoii ca strămoşi ai vertebratelor tetrapode terestre.
Particularităţi de structură morfo – fiziologică şi adaptivă la diferiţi taxoni sistematici.
Referate, comunicări, materiale electronice.
Pe parcursul semestrului
7.
Aspecte comparative ale structurii scheletului la diferite grupe de peşti cartilaginoşi şi osoşi. Direcţiile de evoluţie şi involuţie în scheletul peştilor.
Structura scheletului la peşti. Autostilia şi hiostilia. Direcţiile de evoluţie a elementelor craniului.
Referate, comunicări, materiale electronice.
Pe parcursul semestrului
Căile de evoluţie şi apariţia vertebratelor tetrapode. Peştii ca strămoşi ai tetrapodelor.
Referate, comunicări, materiale electronice.
Pe parcursul semestrului
Primele vertebrate terestre. Strămoşii vertebratelor terestre.
Referate, comunicări, materiale electronice.
Pe parcursul semestrului
Referate, comunicări, materiale electronice.
Pe parcursul semestrului
Referate, comunicări, materiale electronice.
Pe parcursul semestrului
Referate, comunicări, materiale electronice.
Pe parcursul semestrului
8.
9.
10.
Vertebratele tetrapode terestre şi semiacvatice. Căile apariţiei vertebratelor terestre. Adaptări morfo – fiziologice apărute în rezultatul trecerii la mediul terestru de viaţă. Sistematica generală a vertebratelor terestre. Amfibienii – primele vertebrate terestre. Particularităţi adaptive ale modului de viaţă la limita dintre două medii: acvatic şi terestru. Particularităţi reproductive în mediul acvatic şi terestru. Reptilele – primele vertebrate cu adevărat terestre. Particularităţi adaptive morfologice şi fiziologice la modul de viaţă terestru (viaţa în deşert, ).
Păsările – primele vertebrate zburătoare. Particularităţi adaptive morfologice şi 11. fiziologice la modul de viaţă terestru şi aerian. Particularităţi specifice de adaptare la condiţiile mediului. Mamiferele – grupă de organisme vertebrate cu cel mai înalt grad de evoluţie. Elemente de raţiune în 12. ` comportamentul mamiferelor. Învăţarea ca parte componentă a comportamentului raţional.
Particularităţi adaptive la mediul complet terestru de viaţă. Adaptări primare şi secundare. Dominanţa şi factorii ce au precedat dispariţia reptilelor gigantice. Originea păsărilor contemporane. Căile de evoluţie a reptilelor ce au dus la apariţia strămoşilor păsărilor. Raţiunea – ca element primordial în stabilirea comportamentului mamiferelor
VII. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ (până la o pagină) 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.
Bănărescu, P., 1964, Pisces Osteichthyes. Fauna R. P. R. vol. XIII. Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti. Bobrinskii, Cuzneţov, Cuzeachin. “Curs de zoologie a vertebratelor”. M. 1968. Ciocârlan V. Diversitatea reptilelor. /Resurs electronic/ Chişinău, CEP USM, 2004 Ciocârlan V. Îndrumări metodice pentru lucrări practice la zoologia vertebratelor. încrengătura Chordala, subîncrengătura Vertebrata, Clasa Cyclostomata. Chişinău, CEP USM, 2003. Ciocârlan V. Îndrumări metodice pentru lucrări practice la zoologia vertebratelor. Încrengătura Chordata, subîncrengătura Urochordata, Clasa Ascidia. Chişinău, CEP USM, 2002 . Ciocârlan V. Tunicatele: particularităţi de structură anatomică, morfologică şi sistematică. Îndrumări metodice pentru studenţii spec. biologie şi ecologie /Resurs electronic/ Chişinău, USM, 2005. Ciocârlan V. Particularităţi de structură morfologică şi anatomică a cefalocordatelor: îndrumări metodice pentru studenţii spec. biologie şi ecologie. /Resurs electronic/ Chişinău, USM, 2005. Feider, Z., Grossu, Al., Gyurko, Şt., Pop, V.,1967, Zoologia vertebratelor, E.D.P., Bucureşti. Ionescu, V., 1968, Vertebratele din România, Ed. Acad. R.S.R., Bucureşti litografiat, Univ.”Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca. Lozan M. “Mamiferele Moldovei”. Chişinău, 1978. Melian I., Toderaş I., Ciocârlan V. Reptilele. Sistematica, biologia, ecologia. Chişinău, CEP USM, 2002. Mişcalencu, D., Mailat-Mişcalencu, Fl. 1978. Anatomia comparată a vertebratelor, E.D.P.,Bucureşti. Naumov S.P. “Zoologia vertebratelor”. Manual pentru şcoli speciale. M. 1978. Rang, C., P., Ureche, D., 2003. Zoologie generală- Vol. I, Chordata, Peşti, Edit. Alma Mater, Bacău. Stugren, B., Coroiu, I., 1994, Sistematica filogenetică, anatomia comparată şi zoogeografia vertebratelor, vol. I-II, curs litografiat, Univ. ”Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca. Teodoreanu, M., Matic, Z. 1966. Lucrări practice de zoologia vertebratelor, E.D.P. Bucureşti. Vasiliu L. “Vertebratele din România”. Bucureşti, 1978.
7