© BCU Cluj - Biblioteca Digitala BCU Cluj

GÂNDIREA

A N U L III No. 3 — 4

© BCU Cluj

EXEM­ PLARUL L E I 12.—

EXEM-

GÂNDIREA

PLARUL LEI

12.—

APARE LA 5 ŞI LA 20 ALE FIECĂREI LUNI, SUB CONDUCEREA UNUI COMITET COMPUS DIN DOMNII: LUCIAN BLAGA, DEMOSTENE BOTEZ, AL. BUSUIOCEANU, NICHIFOR CRAINIC, ADRIAN MANIU, GIB. I. MIHĂESCU, I. MARIN SADOVEANU, AL. O. TEODOREANU ŞI PAMFIL ŞEICARU REDACTOR: CEZAR PETRESCU C O R E S P O N D E N Ţ A REDACŢIEI PE ADRESA: C Ă S U Ţ A P O Ş T A L Ă 170, B U C U R E Ş T I PENTRU RECENZII ŞI ANUNŢAREA APARIŢIEI, DOMNII AUTORI ŞI CASELE DE EDITURA SUNT RUGATE A TRIMITE CÂTE DOUĂ EXEMPLARE. - MANUSCRISELE NEPUBLICATE SE ARD. CĂRŢILE ŞI MANUSCRISELE RUGĂM A FI ADRESATE REVISTEI ŞI NU PERSONAL. lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllilIINIIIIIIIIIIIIIIIIIIlllllillIIIIIHIIIIim

5

C

U

P

ŞI

R

20

I U N I E

I

S. S. R. de Ion Darie T U R M A de Adtian Maniu C A R I E R A L U I V I D R A N de Cezar Petrescu S E M N E de Lucian Blaga C Â N T E C D E S E A R Ă de Niohifor Crainic OMAGIU LUI M. SADOVEANU : MIHAIL SADOVEANU, SCRIITOR AL. P Ă M Â N T U L U I R O M Â N E S C de Pamfil Şeicaru C Â N T E C E B Ă T R Â N E Ş T I de Mihail Sadoveanu CUM L'AM CUNOSCUT P E D-L S A D O V E A N U de Demostene Botez C O C O S T Â R C U L A L B A S T R U de G. Topdrceanu PE MARGINEA VOLUMULUI «MORMÂNTUL U N U I COPIL» de Cezar Petrescu M Ă S C Ă R I C I U L V Ă L Ă T U C de Al. O. Teodoreanu S U B C E R U L L I B E R . . . de Ioan Marin Sadoveanu O A L T Ă F A Ţ Ă . . . de G.M.Ivanov.. G Â N D U R I D E S P R E MIHAIL SA­ D O V E A N U de Vintilă Russu Şirianu PENTRU SUFLETUL BASARA­ B I E I de Ion Buzdugan

N 37 39 40 44 45

46 49 51 52 53 54 54 55 56 56

1923

S

U

L

CRONICI: IDEI, O A M E N I & F A P T E : PROPAGANDĂ DE OPERETĂ . . CĂRŢI BUNE, SEMNE BUNE. . . . MODERNISM M I S T I F I C Ă R I ŞI G L O R I I F A L Ş E . MISTERE ALE TIPARULUI CRONICA LITERARĂ: A D R I A N MANIU : «MEŞTERUL» de Aristarc D R A M A ŞI T E A T R U L : LUCIAN BLAGA: «TULBURAREA A P E L O R » de loan Marin Sado­ veanu CRONICA DOCUMENTARĂ : T E A T R U L NAŢIONAL DIN BUCU­ REŞTI, COMITETUL DE LEC­ TURĂ, D. VICTOR EFTIMIU şi « R O D I A D E A U R » de Al. O. Teodoreanu CRONICA ARTISTICĂ: A DOUA E X P O Z I Ţ I E A SOCIE­ T Ă Ţ I I «GRAFICA»: P O R T R E ­ T U L IN G R A V U R A F R A N ­ C E Z Ă de Pinx CRONICA MĂRUNTĂ COPERTA DE LUCHIAN

58 58 59 60 61

62

64

65

70 71

Hiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiin

ABONAMENTE: 1 AN, 200 LEI; 6 LUNI, 100 LEI. EDIŢIE DE LUX, 300 LEI. PENTRU INSTITUŢIUNI ŞI AUTORITĂŢI, 300 LEI ANUAL. IN STRĂINĂTATE: 300 LEI ANUAL. — INSERŢII ŞI RECLAME SE FAC LA ADMINISTRAŢIA REVISTEI ŞI LA TOATE AGENŢIILE DE PUBLICITATE ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. POVERNEI, 28 EXEM­ PLARUL L E I 12 —

GÂNDIREA

EXEMPLARUL LEI

12.—

© BCU Cluj

GÂNDIREA S. S. R. DE

ION

DARIE

O gazetă de provincie, cu acea migală îngăduită numai în târguşoarele unde singura ademenire dela masa de lucru e chemarea sonoră a goarnelor, la schimbarea gărzii tipăria mai deunăzi o îndelungă înşirare de date, asupra împrejurărilor în câre şi-au încheiat cariera scriitorii români, Începând cu Grigore Alexandrescu ori Bolintineanu, şi sfârşind cu cel din urmă pornit dincolo de vămile tăcerii veşnice, N. N. Beldiceanu. Era un trist pomelnic. Celula cu gratii a. casei de nebuni, patul numerotat de clinică; sanatoriul de ofticoşi, — uneori un sătuc îndepărtat, unde în agonie, poietul şi-a târît fiinţa străvezie aproape de lun­ cile copilăriei. Peste multe movili de pământ, deasupra gropilor, printre măcieşii sălbătă­ ciţi, nu se mai ţine nici o cruce amintitoare. Manuscrisele rămase în sertare, s'au irosit, căzute în mâini nepioase. Şi cărţile mul­ tora, sfârşite în rafturile de librărie nu şi-au mai găsit editori. A doua moarte, după acea cu prohod şi punţi de pânză albă întinse la răscruce vine cu încetul să ningă ploaie de cenuşă, cenuşă de uitare, peste toate sbaterile care în trecătoarea vieaţă, au umplut o clipă cu larmă încăperile cafenelei unde se face între un mazagran şi un pelin la ghiaţă, literatură. Pentru îndreptarea acestor neprielnice stări, a luat fiinţă acum vreo cincisprezece ani întovărăşirea de breaslă a scriitorilor români. Societatea a cunoscut alternativ, ani de hi­ bernare şi ani de vremelnică agitare, după outerile şi îndrăznelile celor care preluau pentru douăsprezece luni cârmuirea destinelor. Foloase adevărate a adus neîndestulătoare atât scrii­ torilor cât şi publicului cetitor de literatură. Era societatea prea săracă; duşmănirile cenaclurilor se prelungeau şi în adunările ţi­ nute sub adăposturi de împrumut; mărunte ambiţii de candidaţi la eternitate, rodeau şi ce bruma de avuţie morală, izbutia să agonisească într'un an comitetul precedent, răsturnat. Fără un acoperiş, nu avea nici putinţa unei arhive pe îndelete înjghebate. Fără avere nu-şi putea împlini nici datoria care i-ar fi justificat fiinţa, de a ajutora o văduvă ori un orfan. Existenţa societăţii era oarecum platonică; statutele reprezentau mai mult o înşirare de de­ ziderate. Iar scriitorii cei mai mulţi, acei cari reprezentau de fapt mişcarea vie a literaturii, se ţineau deoparte, îngăduind pe încetul invazia autorilor de broşurile îndoelnice, de căr­ ţulii de periferie literară. Cea din urmă dare de seamă, cetită la ultima adunare generală de fostul preşedinte, face dovada unui început de trezire. Tot mai anevoioasele relaţii dintre scriitor şi editor, stările noui care-au născut în cultura românească pentru purtătorii de condei şi literatură, îndatoriri contractate fără o prevăzătoare pregătire au făcut să se în­ toarcă mai des şi mai cu băgare de seamă, ochii literatorilor către asociaţia cu îndoită me­ nire pentru cei din lăuntrul ei şi pentru marele public, ca să spunem aşa — consumator de literatură. Se pare cu alte cuvinte, că întovărăşirea scriitorilor va găsi în sfârşit, după şovăiri şi experienţe neisbutite, după abateri şi zadarnice ocoliri, calea dreaptă către rosturile pentru care luase odinioară înfăptuire. Căci nu sunt nici puţine, nici fără greutate de împlinit aceste datorinţe. 37

© BCU Cluj

Scrisul românesc va fi însă osândit la obositoare epuizare, câtă vreme nu se va bucura măcar de protecţionismul ce apără industria de cuie de lemn şi de oţet alambicat din aşchii. Scriitorul va cunoaşte mai departe anticamera ministerelor, rezistenţa dispreţuitoare uşie­ rilor cu nasturi de alamă şi nemărturisitele tranzacţii, pentru a obţine preţul unei lumi de refugiu, dela biroul de diurnist supranumerar, la o mărginaşă şi săracă staţie balneară, unde să-şi aerisească plămânii în răcoarea ozonată a brazilor şi să-şi facă rânduială în hârtii, pentru un nou volum, plătit de editor în cel mai fericit caz cu echivalentul unui rând de straie gata, şi inclusiv, poate, pălăria de paie. S'a dus uneori pe drept, alteori fără îndestulă moti­ vare, campanie, împotriva neguţătorilor de literatură. Editorii nu merită întotdeauna această osândire. Când Statul a găsit de nevoie să ia sub ocrotirea sa, cu legi speciale şi cu generoase privilegii, industria de zahăr şi de saci — nu apasă asupra editorului vina de a nu se putea bucura, în industria sa de cultură, de aceleaşi privilegii măcar, în cumpărarea hârtiei, în aducerea maşinilor de tipărit, în procurarea plumbului de literă. In Elveţia cărţile şcolilor primare se împart gratis de către Stat; la noi, ţară cu învă­ ţământ primar obligatoriu, înscris în legi severe, pe aceste cărţi apasă taxe ca pe oricare deopildă, dintre băuturile spirtoase. Această incoherenţă de măsuri, va trebui rânduită pe încetul — şi poate cuvântul pentru apărarea cărţilor va trebui să şi-1 spună răspicat şi această reprezentanţă a oamenilor care scriu cărţile. Fiindcă strâns legat, într'un complex de foarte îndepărtate cauze, foarte neaşteptate efecte, stă tot destinul scrisului românesc. Uşurând vieaţa cărţilor, se va uşura drumul literaturii; protejind tiparul, va înceta nevoia de a face din scriitor un sinecurist, şi din literatură o floare exotică, înfiptă în silă în pieptul oborigenului desculţ şi necăjit în cojocelul naţional. Ajutorarea văduvelor de scriitor, pensionul asigurat unui orfan, patul sanatoriului pentru un bolnav, măsurile de pază împotriva ex­ ploatării de editori sunt rândueli interioare, ce privesc numai societatea, în existenţa, ei ce poate sta fără pierdere ermetic închisă marelui public, neiniţiat în toate durerile naşterii literare. Dar pentru începuturile noastre de cultură, care fac din scris încă un apostolat, din carte o unealtă de propagandă, rostul unei societăţi de scriitori trece dincolo de îngrădirea ei într'o simplă tovărăşie de breaslă. Către această menire mai ales s'ar cuveni îndreptate toate stră­ duinţele conducătorilor de azi, ai societăţii. O generaţie înseamnă o foarte neînsemnată punte, între un drum şi altul, bătătorit în trecut, zăvorit şi tainic în viitor. Şi totuş aceste generaţii îi stă la îndemână putinţa de a pregăti viitorului o cale dinainte însorită. La răspintene de vremuri, scriitorul român contimporan celor mai însemnate prefaceri înscrise în istoria unui popor, rămas până acum la graniţele universalităţii are nu numai această putinţă, dar şi datoria de a grăbi statornicirea unei adevărate şi pământene culturi. Este, fireşte, o chemare la sacrificiu. Un ceas răpit înălţimilor celeste, şi coborît aproape de pământ, la forfota celor mulţi, fără învăţătură, fără pregătire sufletească, fără o conştiinţă omenească chiar; lărmuitoare masă din care am pornit cândva fiecare dintre noi, şi îndărăt nu am mai întors ochii. Şi numai după ce va fi răscolit acest pământ înţelenit, numai după ce-1 va fi fertilizat cu sămânţa cea bună, S. S. R. va avea drept să se întoarcă la grijile ei şi la nevoile stricte de breaslă. Căci această trudă de cenuşăreasă ne va îndreptăţi numai, să aşteptăm conturul fermecat din care va răsări şi caleaşca de aur, şi palatul de cristal, şi toate minu­ nile celor mai capricioase şi nepotolite fantezii.

© BCU Cluj

T U R M A DE

ADRIAN

MANIU

DuPA

ce ciubărele adunaseră laptele spumat, Miei cu picioarele reschirate se îmbulzeau lovind ugerul uscat. Câte unul numai mai nevoiaş plângea, Şi îi era sete, şi oile îl îndemnau: «bea, bea».

Mărişorii rumegau să-şi reamintească florile ce au păscut. Seara fiecare cu copita negrişoară, cuminte a făcut De trei ori semnul crucii în ţărână, după obiceiu, şi binişor Pe urmă îngenunchiau ca şi mama lor. Când izvora recea pâlpâire a luceafărului ciobănesc. In al cărui semn toate turmele se odihnesc. La marginea zidului scăldat de lună Turma albă şi blândă — pentru care un clopot sună, Trece, abătută în chemările celor ce simt că o să moară. Cu paşi mărunţi, şovăind în primăvară. Mieii sunt fără mamă. Câinele îi latră. Covorul florilor s'a schimbat în drum de piatră. Trebuesc să înainteze deşi ar fi timp de popas, Şi merg, merg, pentru că aşa le e rămas. Iar Stăpânul înjură pe nevinovaţi Şi câinele credincios muşcă pe micii întârziaţi. Numai un asin, de bice jupuit, în jos urechile să pice şi îi urmează neclintit. Urechile lui sunt aplecate atât, atât de tare, Par'că din ele ar putea dărui altă schimbare.

© BCU Cluj

CARIERA

LUI

VIDRAN

DE

CEZAR

PETRESCU III

J b ^ E S T E drum de catedrala Sfântul Ştefan, e magazinul domnului Serafim Ciucă: «La traiul zilnic. Coloniale şi delicatese. Bererie, restaurant, aperitive». Acolo se adună înaintea amiezii şi la şease seara, intelectualitatea de frunte a oraşului. Vara, patru mese verzi, de tablă sunt scoase de cu noapte, pe trotuar, înaintea vitrinei. De arşiţa soarelui le fereşte un acoperământ de pânză gudronat ; deoparte şi de alta, străjuesc în cutii de lemn, doi brăduţi piperniciţi, cu acele gălbejite şi surite de praf. Odată cu cele dintâiu ploi ale toamnei, mesele sunt strămutate în odăiţa din fund, unde se trece printr'o uşă cu geamul de sticlă, ferit de privirile indiscrete, de o perdea de cit roşu. Domnul Serafim Ciucă, a fost în tinereţă, înainte de a intra în breasla negustorească, frate la mănăstirea Secu. De acolo a rămas cu barba pravoslavnică, arar cercată de foarfec, cu dragostea pentru haine roşcate de şiac, cu vorba întotdeauna mieroasă, cu felul smerit de a-şi freca mâinile, când recomanda clienţilor delicatesele sosite chiar acum, delà Galaţi ; şi tot din această scurtă ucenicie monahală păstrează şi o aprinsă patimă pentru icoanele şi chipurile bisericeşti, care împodobesc pereţii localului de aperitive. Astfel petrecaniile ofi­ ţerilor delà batalionul de vânători, se întind câteodată până la ziuă, sub privirea suferindă a Maicii Domnului cu pruncul sfânt în braţe, şi sub ochii severi ai Mitropolitului Ghenadie, peste al cărui autograf de pe cartonul fotografiei, o mână sacrilejă a scris stihuri glumeţe. Acum, în Iunie, cămara din fund, cu toată răcoarea podelilor stropite cu apă, e goală. Toată suflarea se adună la mesele de pe trotuar, de unde se pot vedea trecând şi trăsurile cu drumeţi, spre mânăstiri. Cel dintâiu venit aşteaptă înaintea ţuicei, rozând plictisit o scobitoare în dinţi, citind gazeta cu deamănuntul până la mica publicitate. Pe uliţa mare, larma negustorilor începe a se potoli. Oameni de ţară, cu tot colbul târ­ gului adunat pe botforii unşi cu untură de peşte, trec cu desagele doldora, zângânindu-şi oţelele coaselor nou cumpărate, îndreptându-se către hanuri mărginaşe, unde îi aşteaptă căruţele cu hulubele ridicate paralel spre cer, cu caii prinşi în căpăstru, ronţăind înaintea legăturilor cu fân. Numai glasul femeilor mai întârzie, tocmindu-se hârţăgos cu jupanii, care strigă şi se jură din uşă, rupând un preţ, întorcându'-se iar, trecând delà o dugheană la alta, ca să pipăe sulurile de cit rezemate de obloane, să încerce firul legăturilor de bumbac, şi să ceară cu fereală, dresuri de obraz şi oglinjoare de tablă, pe dos cu un cap de harap ai cărui dinţi de mărgele albe se pot potrivi numai cu mare răbdare. Ceasurile abia se tărâe, lungi şi desnădăjduit de asemănătoare cu cele trecute şi cu cele ce au să vină. Aşa că orologiul din turnul catedralei, oprit din vremuri ce nu se ţin minte, la ora şapte şi un sfert, s'ar părea că arată cu minutarul lui neclintit toată zădărnicia unui mecanism viu, care ar vrea să măsoare cu hărnicie şi precizie curgerea de prisos a timpului. Clientul singuratic al domnului Serafim Ciucă, răstoarnă pe gât, cu plictiseală somno­ roasă, ţoiul de ţuică, pune gazeta împăturită sub cot, şi se pregăteşte de aşteptat. Intâiu trece prin mijlocul străzii, cu cravaşa în gură, Sultan, prepelicarul cafeniu al maiorului Steriade. Asta înseamnă că la cazarmă a sfârşit serviciul, şi că maiorul e pe drum, oprit undeva, la bărbier ori la bufetul din grădina publică. Pe urmă, dinspre primărie apare domnul Enache Ştefan eseu-Mazâlu, căutând umbra îrtgusă de lângă ziduri ; cu panamaua în mână, cu haina de doc asudată în spate şi subsuori. Domnia-sa, suferă grozav de căldură, şi înainte de a traversa strada, domnul Serafim strigă de după tejghea, lui Costică. să şi pregătească halba rececughiaţă, cu guler des. De acuma, sfatul din jurul meselor de tablă verde se completează repede. Delà judecătorie, delà cazarmă, delà suprefectură, delà primărie, delà poliţie, se strâng oameni toropiţi de zăpuşeală, la băuturile răcoritoare delà «Traiul zilnic». 40

© BCU Cluj

Numai domnul Henri Stepano, nu coboară în lumea aceasta vulgară, şi trece nepăsător cu trăsura cu roţi de cauciuc la plimbare, către cetate, sau cu automobilul galben, la moşie. Răspunde la saluturi cu un deget dus leneş la pălăria de fetru cenuşiu, şi aleargă în trapul cailor ori în sfârâitul roţilor de gumă, către vila cu parc de brazi şi cu alei netede, sau către castelul său dela moşie, cu turnuri roşii, şi cu bazenuri, din care ţâşnesc împroşcat pe gura leilor de piatră, şuviţe străvezii de apă. Nici Sandu Vidrăn nu mai are vreme de pierdut la taclale. înainte rămânea cel din urmă, la table, amăgind timpul cu partizi interminabile. Acuma trece grăbit, strânge mâinile, cioc­ neşte un pahar aburit de şpriţ, şi dă fuga la afacerile sale foarte importante. — Te-a trădat, domnule Primar, te-a trădat grozav protejatul dumitale. Ţi-o spun eu. S'a dat cu ciocii lui Stepano; — îl necăjeşte maiorul Steriade în fiecare zi, pe domnul Ştefănescu-Mazâlu. Dar domnul Primar ridică din sprâncene, semn că n'are nici o grijă; — «ştie el ce ştie». Ştie mai întâiu că protejatul domniei-sale, nu-1 poate trăda cu nici un chip, şi dacă trece câteodată în automobilul domnului Stepano, o face fiindcă şeful partidului aristocrat şi ad­ vers, e pe cale să vândă livezile lăsate în paragină dela marginea târgului, unde se ridică gara; iar cumpărătorii cei mai serioşi de până acum, sunt tocmai amândoi, domnul Primar şi Sandu Vidran, în dreaptă tovărăşie; unul cu capitalul, celălalt cu truda. Domnul Stepano are foarte grabnică nevoie de bani, pentru a pleca înaintea toamnei în Sviţera, şi nu pune mare preţ pe aceste pământuri fără împrejmuire şi cu pomii uscaţi; dar domnul Primar ştie că acolo are să se plătească scump fiecare metru pătrat, pentru magazii şi depozite de cherestea, pentru mori şi hanuri, pentru atâtea întreprinderi bănoase ce-au să se işte din pământ, în jurul gării. Deaceea n'are nici o grijă. Poate să se plimbe în voia cea bună protejatul domnieisale cu automobilul celui mai mare duşman al său politic, poate să meargă la moşia dela Zăvideni, poate să tot fie invitt la masă, pe terasa vilei unde madam Stepano se leagănă toată ziua într'un scaun cu tălpi curbe, cetind romane franţuzeşti. Interesele lui Sandu Vidran îl ţin legat aiurea. Cu cât or fi mai prieteni, cu atât are să rupă mai mult din preţ. Asta o ştie domnul Ştefan eseu-Mazâlu, şi deaceea îşi bea liniştit halba, îşi şterge cu batista spuma albă de pe mustăţi, plescăe din limbă şi dă din umeri la toate născocirile maiorului. Ba la drept vorbind, priceperea ascuţită a protejatului domniei-sale, îl minunează cu tot dinadinsul. Trei ani trândăvise mai mult aici, la ţuicile şi tablele lui Serafim; avea gu­ lerul murdar, hainele ponosite, mesteca în dinţi o ţigară stinsă de foi, trăia mai mult din datorii decât din banii clienţilor. Şi deodată, se arătase isteţ şi ager la minte, se lepădase de tablele lui Serafim, luase înaintea celor cinci avocaţi bătrâni ai târgului. Domnul Enache Ştefănescu-Mazâlu privia atunci cu mulţumire înduioşată de părinte, cum se apropie Sandu Vidran dinspre judecătorie, cu paşi uşurei pe sub teii subţiri cu pălăria de pai plecată pe ochi, cu ghiozdanul umplut de dosare şi documente. Şi la faţă arată acuma mai tânăr, cu bărbia rasă proaspăt, cu ochii limpeziţi, cu mersul elastic. Domnul Primar plăteşte îndată şi se ri­ dică greu de pe scaun; trebuie să fie amândoi peste o jumătate de ceas la barieră, unde un inginer măsoară cu jaloane văpsite alb şi roşu, şi cu aparate urcate pe trei picioare, tere­ nurile parcelate, livezile părăginite ale domnului Stepano şi altele, grădini şi maidanuri fără de preţ acum, şi plătite cu aur în mai puţin de un an deacuma înainte. Acolo, la marginea târgului, e o forfotă nemai pomenită. Lucrători italieni ciocănesc lespezile de granit, ţigănci cu fustele roşii cară cărămizile pe schele, în gropi de pământ fierbe varul alb şi zidăria gării se înalţă văzând cu ochii. Căruţe de nisip se încrucişează pe şosea, vagonete cu prund urue dinspre albia râului, împinse de lucrători sârbi, care răcnesc într'un grai neînţeles, >— şi încolo, în spre Paşcani, linia se vede întinsă ca o sfoară pe plan, aproape gata, până în dreptul pădurii unde, pe sub copacii tăiaţi, piere ca într'un tunel de verdeaţă. Domnul Primar se plimbă printre grămezile de ciment şi de cărămizi, cu mâinile la spate, Sandu Vidran, dă în lături cu bastonul pietrele din drum, şi numai după ce-au cercetat cu deamănuntul mersul lucrărilor, îşi îndreaptă paşii ca din întâmplare, leneşi şi fără ţintă, către laturile puse în măsurătoare.

* înaintea oglinzii, Sandu Vidran se chinue să vâre butonul de metal în găurile gulerului tare şi prea strâmt. Faţa i s'a învineţit şi vârfurile degetelor au amorţit cătând să spună pânza scrobită ca un carton, care scapă şi se ridică biruitor către ochi, ca aruncat dintr'o 41

© BCU Cluj

coardă. Insfârşit, după ce a lărgit găurile cu un vârf de foarfece răsucit, după ce a prins cra­ vata şi a încheiat nasturii vestei, se, poate privi în apele oglinzei, în faţă şi în profil, de aproape şi depărtându-se, să aprecieze tăetura hainei. E însă obosit, cu pleoapele umflate de nesomn, cu gura uscată după atâta şampanie, băută peste noapte. II munceşte şi o uşoară nelinişte. De ce l-o fi chemând Ministrul ? Aseară, la banchet, tot timpul 1-a urmărit cu ochii lui mici şi sfredelitori, de începuse într'o vreme să-1 doară capul. Pe urmă, la plecare, domnul Ştefănescu-Mazâlu, îl vestise să fie pregătit de dimineaţă, să meargă cu Excelenţa sa, cu au­ tomobilul, la moşia din judeţul Roman, unde era potfit pentru câteva zile. Dragostea asta neaşteptată nu şi-o poate explica. E drept, a rostit o frumoasă cuvântare, în numele cetă­ ţenilor, acolo, pe peronul gării pavoazat cu drapele şi împodobit cu ghirlanzi de brad, când s'a oprit fluerând, cea dintâiu locomotivă de tren. Asta o ştie bine, cuvântarea a scris-o şi a rostit-o de câteva ori, înainte, în faţa oglinzei, singur. Ministrul, şi deputaţii, şi prefectul, şi generalul i-au strâns toţi mâna şi domnişoara Amalia, nepoata domnului ŞtefănescuMazâlu, 1-a felicitat foarte emoţionată. Dar astea nu pot explica de loc, un semn de atât de deosebită atenţie, mai ales din partea unui om atât de temut pentru asprimea lui vestită, întrebările acestea şi le 'punea Sandu-Vidran înaintea oglinzii, ştergându-şi cu un colţ de batistă muiat în colonie, un coş sângerat din bărbie.

* Acuma automobilul sfârâe pe şoseaua stropită de ploae, pe valea Moldovei, lăsând în urmă cantoane cu acoperişuri de ţiglă roşie, unde câini flocoşi latră încă multă vreme, întărâtaţi. Sandu Vidran soarbe cu ochii întredeschişi, bucuria vitezei, şi alături Ministrul pare că dor­ mitează, cu privirea ascunsă de borurile pălăriei, cu mâna înmânuşată rezemată de spă­ tarul de piele. Sandu Vidran nu îndrăzneşte ră rupă tăcerea. îşi lămureşte bine acum, unde 1-a văzut întâiadată. Când era student, la tribuna Camerii, într'o şedinţă care răsturnase un guvern. Vorbia cu o logică tăioasă şi batjocoritoare, cu un gest scurt al mâinei, ca şi cum ar fi decapitat la fiecare sfârşit de frază un duşman nevăzut. Când terminase, surâse răutăcios adversarilor, pitiţi pe banca ministerială, reduşi la tăcere. Isbucniseră în aplause până şi tribunele publice. Dar lui îi displăcuse siguranţa asta supărătoare, precizia de manechin logic, fără nici un tremur de îndoială omenească în glas, în mişcarea mecanică a mâinei. Acum era mai îmbătrânit, cu ochii stinşi în orbite, şi sfredelitori numai în răstimpuri. Din când în când trosnia degetele prin mănuşă, cu un tic pe care şi-1 stăpânia îndată, rezemându-şi la loc mâna de spătarul de piele. Ce-o fi având omul acesta orgolios şi rece, cu dânsul, necunoscut până eri? Din şosea automobilul ocoli curb pe o alee cu plopi subţiri, către un conac alb, în fundul unui câmp de lucerna, verde, ca o pătură văpsită artificial. Pe peron o fată în haine negre, flutură o batistă.

* * *

i

Ministrul îşi ridică ochii. Erau umeziţi de lacrimi. Peste lespedea mormintelor o şopârlă lunecă verde, se opri cu capul în sus, cu coada neclintită, cu privirea mirată. — Să ne aşezăm jos. Sunt bătrân acuma. Durerea la vârsta mea dublează anii. S'au aşezat pe o bancă de piatră, sub mesteacăni cu crengi plângătoare. — Ai înţeles acum. . . Aici sunt fiinţele pe care ai vrut să le scapi, în nenorocirea aceea. Sandu Vidran roşi. Vru să se împotrivească. Dar Ministrul, îşi trosni degetele şi nu-1 lăsă să rostească un cuvânt. — Pardon. Dă-mi voie. . . Pricep foarte bine modestia dumitale. Stă bine chiar la un tânăr. Dar cunosc cu deamănuntul toată întâmplarea. Doctorul mi-a spus că tot timpul febrei, în delir, ai strigat numele fiicei mele: Solange. . . Lucrătorii care te-au scos de acolo — am vorbit eu cu dânşii —- ziceau că te-au găsit sbătându-te să ridici scândurile sub care zăceau ele. Poate numai sângele pierdut, coastele sfărâmate, te-au împiedicat să le salvezi, dacă mai puteau fi salvate. Astea sunt faptele. Te-am văzut atunci pe patul dumitale de boală, nu puteai şti, erai singur în primejdie. Pe urmă a trebuit să plec în străinătate, să pregătescu cu încetul pe ceastă­ laltă fică a mea, Getta, pentru durerea care nu doream să-i fie vestită acolo, singură, în pen­ sionul străin unde se afla. Dumneata trebuie să înţelegi nerăbdarea cu care te întreb a c u m ; care au fost cele din urmă cuvinte ale lor. Poate şi-au spus o dorinţă. Aţi mers împreună, îmi imaginez; v'aţi cunoscut aşa cum se întâmplă în călătorie. Aţi discutat — biata Solange 42

© BCU Cluj

era atât de vioae! Pentru mine ar fi o mângâere să ştiu. Dumneata n'ai drept să-mi ascunzi. îşi trosni degetele. îşi şterse fruntea cu batista. Deschise şi închise port-ţigaretul, fără să ia ţigară. Sandu Vidran plecă ochii. Lângă mormântul celor două femei, era greu să măr­ turisească, în parcul acesta, omului care-şi înfigea în ochii lui privirea rugătoare, adevărul, limpede şi cu totul departe de născocirile pe care le lăsase cu încetul să se urzească în jurul lui. Cum să-i spună că le-a urât, că nimic din toate închipuirile acelea nu sunt adevărate, că singurele vorbe de atunci, au fost întrebări şi răspunsuri aproape duşmănoase, că nici n'a gândit şi nici nu i-ar fi stat în putinţă să încerce a le scăpa vieaţa, în întâmplarea aceea groaznică, petrecută în somn ? — Domnule Vidran, te las singur, poate şi pentru dumneata amintirea asta ar fi fiind tristă. Ai să-ţi aminteşti. Ai să-mi spui. Iţi trimit pe Getta, să-ţi arate parcul. Pentru mine fiecare bancă de aici, fiecare alee, fiecare trandafir e prilej de suferinţă. Aici au stat ele, din trandafirul acesta galben, tăiau flori, pentru biroul meu. . Când a venit fecioara în hainele negre, Sandu Vidran era pe banca de piatră, cu capul în pumni. — Papa mi-a spus. Pentru ele, pentru maman, pentru Solange, îţi mulţumesc. Vidran sărută mâinile subţiri, cerându-şi aşa, iertare. — Acum mergem în fund. Acolo e lacul. Este şi o barcă. Mergeau alături, pe sub bolţile copacilor, unde răsunau triluri de păsări. Sandu Vidran simţia o nemărginită umilinţă. Ar fi vrut să mărturisească odată, să sfârşească această în­ şelăciune. Era aşa de omenească toată întâmplarea. Aşa de uşor şi o înţelegea şi şi-o ierta singur. Toată mediocritatea la care era osândit în târgul lui se zugrăvea înainte, ca şi atunci, fără nici o schimbare. Atunci era mai sărac, mai fără însemnătate — acuma un început de avuţie, meschină şi agonisită anevoie, îi dădea putinţă să măsoare mai bine toată ză­ dărnicia vieţii ce va s'o trăească şi mâine, şi mai departe, întotdeauna. Stă scrisă ca într'o carte. Peste un an ori mai târziu, are să se împlinească şi gândul ascuns al domnului Ştefănescu-Mazâlu, şi are să-şi unească destinul cu al domnişoarei Amalia, care are nasul turtit şi pistrui roşiete în jurul ochilor. Şi atunci are să fie împotmolit acolo, ca într'uu nătuol de baltă râioasă, pentru totdeauna. Ceasul dela catedrala Sfântul Ştefan are să se arate mai departe, cu minotarul lui neclintit cât de nefolositoare e curgerea clipelor, şi a zilelor, şi a anilor. Şi el are să îmbătrânească acolo, între oameni care înghit lacomi mâncări vul­ gare, între femei care poartă rochii demodate, între judecătorie şi magazinul d-lui Serafim. Altădată, năzuise altceva. Copil, crezuse în amăgirile cărţilor. Scrisese undeva, odată, ceva foarte frumos, într'un caet pe care 1-a pierdut. Acestea ar fi vrut să le spună, şi aşa să lămurească, fecioarei aceştia care-i amintea liniile fine ale moartelor şi ochii lor adormiţi în veşnicie toată invidia şi ura de atunci, omenească şi meritând iertare. Dar de mult nu mai ştia să rostească decât cuvinte potrivite pentru nevoile de toate zilele, cuvinte greoaie şi opace; şi mergea aşa, alături de fecioara cu sânii mici în bluza neagră şi cu picioarele fine în pantofi de catifea, mergea tăcut pe sub bolţile copacilor unde răsuna viersul păsărilor, pe lângă trandafirii care desfoiau flori albe şi flori roşii. Şi toate erau triste, şi toată tristeţa ar fi vrut s'o aline strângând braţul subţire din mâneca străvezie a bluzei, gemându-şi desnădejdea pe care nimeni n'are s'o ştie niciodată. Dar nu îndrăsnia, şi din mers, rupea tăcut crenguţe mici de iasomie, mototolite între degete. Domnişoara Amalia îşi pregătia, acasă, trusoul.

© BCU Cluj

S E M N E DE LUCIAN

JrORUMBII-PROROCI îşi scaldă aripile înegrite de funingine în ploile de sus, — eu cânt senine, semne de plecare sânt. Din oraşele pământului fecioare albe vor porni cu priviri înalte către munţi. Pe urma lor vor merge tineri goi spre sori păduratici,— şi tot, tot ce e trup omenesc va purcede să mai învete-odat* poveştile uitate ale sângelui.

BLAGA Mi-am pecetluit cu ceară casa să nu mai întârziu unde jocuri şi răstigniri n'or mai trece pe uliţi — şi nici O adiere de om din veac în veac pe sub bolţi. Poduri vor tăcea. Din clopote avântul va cădea. Din depărtatele sălbătăcii cu stele mari doar căprioare vor pătrunde în oraşe să pască iarba rară din cenuşă. Cerbi cu ochii uriaşi şi blânzi intra-vor în bisericile vechi cu porţile deschise — uitându-se miraţi în jur.

Lepădaţi-vă coarnele moarte bătrânilor cerbi, cum pomii îşi lasă frunza uscată — şi-apoi plecaţi: aci şi ţărâna înveninează, aci casele au încercat cândva să ucidă pe copiii omului. Scuturaţi-vă de pământ şi plecaţi, căci iată — aci vinul nebun al vieţii s'a scuis în scrum, dar orice alt drum duce în poveste, în marea, marea poveste.

© BCU Cluj

CÂNTEC

DE

SEARĂ

D E

N I C H I F O R

C R A I N I C

SoARE

de vară, soare ce cazi Departe prin ploi Şi-ţi piepteni luminile moi In cetini de brazi. Mângâie în treacăt şi-această Otavă de parcuri, tăiată mereu, Sufletul meu, Când seara sub ramuri adastă. Soare de vară, soare ce cazi Departe prin ploi Si-ti undui luminile moi Prin piepteni de brazi. Acolo pe 'nnaltul podiş, Prinzi iarba cu floare şi spic ce se 'ndoaie * In tremur.de roşu păienjeniş... Devale, la mine, e noapte şi putredă ploaie.

© BCU Cluj

OMAGIU LUI SL SADOVEANU MIHAIL AL

SADOVEANU,

P Ă M Â N T U L U I

SCRIITOR R O M Â N E S C

D E

PAMFIL

ŞEI CARU.

Fiecare g e n e r a ţ i e e s t e , î n t r ' o e g a l ă m ă s u r ă ,

icon o c l a s a t ă şi i d o l a t r ă ; d i s t r u g e c u o f a n a t i c ă por­ n i r e v e c h i l e i c o a n e spre a-şi potoli v â l v ă t a i a t i n e ­ reţii î n t r ' o a d o r a r e c u c e r n i c ă a n o u i l o r i d o l i , r i ­ d i c a ţ i pe a l t a r e l e d e v a s t a t e . In l i t e r a t u r ă , e p o c i l e se c o l o r e a z ă d u p ă o s c i l a ­ ţiile p a s i u n i i de a e x t e r m i n a o c o n c e p ţ i e s a u o disci­ p l i n ă , p e n t r u a i n t r o n a în c o n ş t i i n ţ a c e t i t o r u l u i a l t e f o r m e de r e a l i z a r e l i t e r a r ă . D e a c i f l u x u l şi r e f l u x u l pe c a r e îl d e s e n e a z ă g r a f i c în i s t o r i a l i t e ­ r a r ă o p e r a u n o r s c r i i t o r i . U n d e îşi f i x e a z ă ei f i n a l u l n ă z u i n ţ e l o r în a r t ă , o g e n e r a ţ i e îşi h o t ă r ă ş t e c h i a r prin a c e a s t ă a l e g e r e , v a l o a r e a m u n c i i şi s t r ă d u i n ­ ţelor ei. Ne l u ă m , c a p u n c t de p l e c a r e , pe M i h a i l S a d o v e a n u , p e n t r u n o i el î n s e m n â n d u n t r a i n i c r e a z ă m al t r a d i ţ i e i n o a s t r e l i t e r a r e , u n m i n u n a t c o r e c t i v al t u t u r o r e r o r i l o r de c o n c e p ţ i e a r t i s t i c ă . Intre epoca n u m i t ă a «Semănătorului» — care î n s e a m n ă în l i t e r a t u r a r o m â n e a s c ă n u m e l e lui M i h a i l S a d o v e a n u şi D i m i t r i e A n g h e l — şi e p o c a n o a s t r ă , ce p u t e m i n t e r p u n e ? E x o t i s m e l » s i m b o l i s t e s a u d e s c o p e r i r i l e m i n u n a t e a l e d-lui M i h a i l D r a gomirescu ? M u l ţ i dintre n o i a u v a g a b o n d a t pe d r u m u r i l e pustii c ă u t â n d alte o r i z o n t u r i , n ă d ă j d u i n d să p o a t ă d e s p r i n d e s u f l e t u l lor din l a n ţ u l n e s f â r ş i t al a t â t o r s u f l e t e , c e s t ă t e a u l a î n c e p u t u l f i e c ă r u i g â n d s a u s e n t i m e n t , f ă c â n d u - ş i l o c prin n e g u r a t i n e r e ţ i i . F u g i a u de t r e c u t şi t r e c u t u l îi u r m ă r i a c r e d i n c i o s c a o u m b r ă de m u s t r a r e . T â r z i u a u î n ­ ţ e l e s c ă t r e c u t u l n u - i c e v a în a f a r ă de n o i , ci n o i s u n t e m doar o totalizare a acestui trecut, iar sufletul nostru o vremelnică sinteză a trecutu­ lui ; s u f l e t m e n i t s ă fie î n g l o b a t m â i n e în u m b r a a aceluiaş trecut, amplificat, adâncit ca rezonan­ ţ a în c o n ş t i i n ţ a celor cari v i n şi trec m a i d e p a r ­ te peste n o i . A ţ i v ă z u t c u m se m ă r e ş t e u m b r a c o p a c i l o r c u c â t î n a i n t e a z ă s o a r e l e spre a s f i n ţ i t . F i e ­ c a r e c l i p ă î n s e a m n ă u n a d a o s l a u m b r a ce se d e s i n e a z ă c a u n c o n t u r din ce în ce m a i m a r e al copacului. I m a g i n e precisă a tradiţionalismului. I d e e a d e t r a d i ţ i e c a r e î n s e a m n ă u n i t a t e de r i t m şi d i r e c ţ i e în s u c c e s i u n e a u n o r f o r m e de c o n ­ ş t i i n ţ ă o m e n e a s c ă ş i , în a c e l a ş t i m p , s i g u r a n ţ a s u f l e t u l u i o m e n e s c de a se r e z e m a pe u n v e c h i u fond de e m o ţ i i şi s e n t i m e n t e e r e d i t a r e , — deci în v â l t o a r e a v i e ţ i i de a n u se găsi i z o l a t , — a c e a s t ă idee a t r a d i ţ i e i îşi g ă s e ş t e în o p e r a lui M i h a i l S a ­ d o v e a n u o e g a l ă î n f ă p t u i r e l i t e r a r ă c a şi în o p e r a lui G h e o r g h e C o ş b u c .

Spre a p u t e a prinde m a i bine i m a g i n e a p r e z e n ­ t u l u i , M i h a i l S a d o v e a n u a î n c e p u t prin a d â n c i r e a t r e c u t u l u i . «Şoimii» ( F r a ţ i i P o t c o a v ă ) «Vremuri de bejenie» şi « R ă z b u n a r e a lui Nour» ( P o v e s t i r i ) «Nea­ m u l Ş o i m ă r e ş t i l o r » , p u n ţ i a r u n c a t e spre l u m e a , n e l ă m u r i t ă , a p r o a p e l e g e n d a r ă , a t r e c u t u l u i . Se s i m ţ i a c h e m a t de a c e l t r e c u t ce se r i d i c a f a n t o m a t i c din r u i n e l e s t r ă v e c h i i c a p i t a l e a M o l d o v e i , B a i a , din z i d u r i l e p r ă b u ş i t e a l e S u c e v e i . T ă c u t u l î n v ă ­ ţ ă c e l d e l a g i m n a z i u l din F ă l t i c e n i a v e a l a c â ţ i v a k i l o m e t r i d o a r cele "două m o r m i n t e a l e u n u i t r e c u t de m ă r i r e e r o i c ă a M o l d o v e i . Şi în s u f l e t u l u n u i copil minunat, c u m năvălesc umbrele trecutului p u r t a t e de o i m a g i n a ţ i e a b i a d e s p ă r ţ i t ă de l u m e a f a n t a s t i c ă a F e ţ i l o r - F r u m o ş i , a S m e i l o r , a lui S t a t u - P a l m ă , - B a r b a - C o t , a Ilenei C o s i n z e n e , frăm â n t ă t o r i n ă z d r ă v a n i ai î m p ă r ă ţ i i l o r lui V e r d e sau Roş împărat I m a g i n a ţ i a l u i , b r u t a l p o t o l i t ă de ş c o a l ă , îşi găsi u n n o u t ă r â m m a i b o g a t , tot a ş a de e r o i c , în p o v e s t e a b o g a t ă a M o l d o v e i . I n s t i n c t u l de a r t i s t a î m p i n s pe M i h a i l S a d o v e a n u spre p o v e s t i r i l e i s t o r i c e . A d â n c i n d u - s e în t r e c u t , e l a d â n c i a pre­ z e n t u l , e v o c â n d t r e c u t u l se p r e g ă t i a s ă î n ţ e l e a g ă şi m a i b i n e p r e z e n t u l . P r i m a e t a p ă îi o r â n d u i a întreaga lui operă. V r e m e a şi n e p ă s a r e a o a m e n i l o r a u m ă c i n a t z i ­ d u r i l e c e t ă ţ i l o r ; în l o c u l s t r ă v e c h i l o r c u i b u r i de p i a t r ă s t a u m o v i l e de p ă m â n t , c a m o r m i n t e de u r i a ş i . D o a r g r ă m e z i de l e s p e z i , r ă v ă ş i t e prin. p r e a j m ă , c a n i ş t e o a s e u i t a t e şi n e î n g r o p a t e , m a i evocă, v a g , urmele vechii măriri. Cu grijă, cu îndrăzneala svăpăiată a unei imaginaţii înfiorată de r i t m u l e p i c a l l e g e n d e l o r g ă s i t e în c r o n i c i l e lui Ion N e c u l c e , lui M i r o n C o s t i n s a u C a n t e m i r ; se r e c l ă d e a u c e t ă ţ i l e , se u m p l e a u d r u m u r i l e de a p r i g i i ostaşi ai v o e v o z i l o r , de f r e a m ă t u l l u p t e l o r ; iar r o ­ potul cetelor n ă v a l n i c e r ă s u n a ca u n ecou apro­ piat al unei reînvieri. Mihail Sadoveanu învingea, t i m p u l . M o l d o v a de o d i n i o a r ă e r a r e s t a u r a t ă d i n tr'un material m a i tare decât stânca. Fraţii Pot­ c o a v ă , Moş Gânj, Nour, Costea Morccăne, Tudor Ş o i m a n , îi s i m ţ i m a p r o a p e , n e î m p ă r t ă ş i m din g â n d u r i l e l o r , s u n t e m p u r t a ţ i de f r ă m â n t a r e a , v i e ţ i i l o r , şi s u f l e t u l n o s t r u , a l ă t u r a t de al l o r , se p r i v e ş t e î n t r ' o n e s f â r ş i t ă d e f i l a r e de i d e n t i t ă ţ i , a ş a c u m se r e s f r â n g l a i n f i n i t d o u ă o g l i n z i p a r a l e l e . T o a t e p o v e s t i r i l e i s t o r i c e a l e lui S a d o v e a n u , c a şi cele d o u ă r o m a n e : «Şoimii» şi «Neamul Ş o i m ă n e ştilor» n u t r e b u i e s c p r i v i t e d e c â t c a n i ş t e p o e m e e r o i c e ale M o l d o v e i v o e v o d a l e . O l u m e h o t a r î t ă în f a ţ a v i e ţ i i , s t ă p â n i t ă în e l a n u r i , a s p r a , t r ă i n d î n t r ' o d i s c i p l i n ă f i x a t ă de g r i j a p ă m â n t u l u i şi grija sufletului, purtându-şi greutatea zilelor prin

46

© BCU Cluj

î n t u n e r i c şi l u m i n ă , c u o s ă l b a t e c ă m â n d r i e , defi. l e a z ă în f a ţ a n o a s t r ă . S u f l e t e l e l o r , a p e liniştite si a d â n c i , se m i ş c ă î n t r ' o d o m o a l ă c u r g e r e pe a l b i a u n e i t r a d i ţ i i f i x a t e de v e a c u r i . Ceeace nu izbuteşte istoricul, simplu aranjator de m u z e e , i n t u i ţ i a s i g u r ă a a r t i s t u l u i i z b u t e ş t e s ă r e f a c ă : n u liniile m o a r t e ale t r e c u t u l u i , ci v i e a ţ a p i e r d u t ă în n e g u r a u i t ă r i i şi a d o r m i t ă în p a g i n i l e n a i v e l o r şi n e î n d e m â n a t e c e l o r c r o n i c i . Cu s u f l e t u l î m p r o s p ă t a t de t r e c u t , M i h a i l S a doveanu s'a apropiat înţelegător de vieaţa socie­ tăţii r o m â n e ş t i a c t u a l e . E v i d e n t c ă şi s p i r i t u l d o m i n a t l a « S e m ă n ă t o r u l » a d e t e r m i n a t î n ţ r ' o b u n ă p a r t e a p r o p i e r e a lui M i h a i l S a d o v e a n u de ţ ă r a n i , n u c u o r o m a n t i c ă d i s p o z i ţ i e de a-i i d e a l i z a , ci c u f i r e a s c a î n c l i n a r e a unei noui înţelegeri a vieţii ţărăneşti. P â n ă la M i h a i l S a d o v e a n u , ţ ă r a n u l — în a f a r ă de p o e z i a lui G . C o ş b u c — e r a c o n v e n ţ i o n a l şi d e c o r a t i v î n ­ f ă ţ i ş a t . In p r o z a lui N . G a n e s a u în a c e e a a lui Barbu D e l a v r a n c e a (Sultănica) ţ ă r a n u l e o plăs­ muire care n u are c o m u n c u realitatea decât intenţia scriitorului. Trebuia să v i n ă u n prozator cu s p i r i t de o b s e r v a ţ i e , c u a t e n t ă g r i j ă de a pă­ t r u n d e în l u m e a d e p ă r t a t ă a s a t e l o r . Mihail S a d o v e a n u este cel m a i liric interpret al n a t u r i i . D e a l t f e l , în f i e c a r e p o v e s t i r e s i m ţ i c ă v i e a ţ a o a m e n i l o r se t o p e ş t e în ritmul i m p e r c e p t i b i l al firii. D e s c r i e r e a n a t u r i i în f i e c a r e b u c a t ă o c u p ă u n l o c p r e p o n d e r a n t ; s c r i i t o r u l îţi f a c e i m p r e s i a c ă r e s p i r ă l a r g , se î n v i o r e a z ă ori de c â t e ori c o ­ l o r e a z ă o p a g i n ă c u o privelişte m i n u n a t ă . In u n e l e b u c ă ţ i m a i l u n g i (Ion U r s u ) d e s c r i e r e a p r i m ă v e r i i s a u a t o a m n e i e f ă c u t ă de m a i m u l t e ori şi deşi s u n t î n f ă ţ i ş a t e a c e l e a ş i l o c u r i în c u r g e r e a c â t o r v a ani, totuş, fiecare descriere are o altă n u a n ţ ă u n a l t a m ă n u n t , o a l t ă c u l o a r e . E , în a c e a s t ă î n ţ e l e g e r e a n a t u r i i , m u l t din s e n s i b i l i t a t e a lui G r i g o r e s c u s a u L u c h i a n şi din d a r u l lor de a f i x a a c e a v i b r a ţ i e a s u f l e t u l u i î m b r ă ţ i ş ă t o r al a t â t o r frumuseţi, care n u vorbesc tuturor oamenilor. A p r o p i a t de n a t u r ă , îi e r a u ş o r lui M i h a i l S a ­ d o v e a n u s ă p r i c e a p ă c â t m a i m u l t din s u f l e t u l închis a l ţ ă r a n u l u i . C u o î n g ă d u i t o a r e d r a g o s t e , cu o r ă b d ă t o a r e r â v n ă , e l s ' a c o b o r î t c a î n t r ' o m i n ă p ă r ă s i t ă , ş i , pe r â n d , a s c o s l a l u m i n ă b o g ă ţ i i n e b ă n u i t e : « c r â ş m a lui M o ş P r e c u » , «La n o i în viişoară», «Povestiri», «Cântecul a m i n t i r i i » , «Bordeenii» şi a l t e p o v e s t i r i s i m p l e , c u î n f i o r ă r i de d u i o ş i e , c u adieri de păreri de r ă u p e n t r u u m i l e v i e ţ i b â n t u i t e d e . n e c a z u r i şi l u m i n a t e r a r de b u ­ c u r i i . M i h a i l S a d o v e a n u u r m ă r e ş t e pe o m u l de toate z i l e l e , u m i l i t de v i e a ţ ă şi de o a m e n i . E r o i i povestirilor lui n u s u n t d e c â t părţi i n t e g r a n t e din n a t u r ă , s u f l e t u l lor o î n f i o r a r e c o n t i n u ă c a a unui codru i n care bat vânturi, aci m a i tari, aci m o i c a o a d i e r e , furtuni g r o z a v e p o t o l i t e , d e s l ă n ţuiri a p r i g e de m â n i e u r m a t e de linişti p r e l u n g i . — «Peste Ş i r e t , pe d r u m u l p r ă v ă l a t i c , a c u m e r a «o linişte n e t u l b u r a t ă , c e l din u r m ă u ş o r s g o m o t «al c ă r u ţ e i n o t a r u l u i p i e r i s e ; d o r m i a a c u m în l o «curile a c e l e a o p a c e a d â n c ă , î n s e r a r e a c r e ş t e a ; «în f u m u l u m b r e i • dese se î n m o r m â n t a şi a p a şi «zăvoiul, c â n d s i m ţ i i a p r o a p e de m i n e p a ş i i c e l o r «îndrăgostiţi, t r e s ă r i i ; m i - s e p ă r e a c ă şi ei t r e b u i a u «să r ă m â i e o p ă r t i c i c ă n e c l i n t i t ă a n a t u r i i » . Ţ ă r a n i i , în o p e r a lui M . S a d o v e a n u , a u o z u ­ g r ă v i r e r e a l i s t ă , şi c e e a c e li se p a r e m u l t o r a o boare r o m a n t i c ă c e p l u t e ş t e în f i e c a r e p o v e s t i r e nu-i a l t c e v a decât o adâncire a realităţii, o cobor i r e în t a i n e l e s u f l e t u l u i o m e n e s c , o a p r o p i e r e de liniile n e c u n o s c u t e a l e v i e ţ i i u n d e c o n ş t i e n t u l se

î n g â n ă cu nesfârşita l u m e a. inconştientului. El n u i d e a l i z e a z ă , el d e s c o p e r ă a s p e c t e n e ş t i u t e a l e o m u l u i s i m p l u , c ă r u i a îi a f l ă g â n d u r i c o m p l e x e , frământări profunde. L a fiecare fiinţă o m e n e a s c ă el ştie să-i v a d ă u m b r a p l i n ă de t a i n ă şi s'o s t r e ­ c o a r e în r i t m u l p o v e s t i r i i c a u n leit m o t i v ce d ă o înţelegere duioasă tuturor, suferinţelor, căci dea­ s u p r a t u t u r o r el s i m t e s u f l u l d e s t i n u l u i . N u v e l a «Codrul» r e z u m ă a d m i r a b i l a r t a lui S a d o v e a n u . E v e n i m e n t e l e n e î n s e m n a t e se s u c c e d m o n o t o n , n u m a i c o d r u l , p e n t r u e l : «o f i i n ţ ă c u d u r e r i , c u m â n i i , c u p l â n g e r i , c u c â n t ă r i c a o u r i a ş ă o r g ă , pre­ g ă t i n d î n ţ e l e s u l t r a g i c al d e s n o d ă m â n t u l u i » . In o p e r a lui S a d o v e a n u , n a t u r a a r e o î n ţ e l e g e r e a d e s t i n u l u i o m e n e s c , e a c u p r i n d e pe o m , n u e s t e simplu decor pitoresc, simplă coloratură agreabilă a povestirii unor întâmplări. D e a c e e a , uneori (In p ă d u r e a P e t r i ş o r u l u i ) o m u l este i n t r o d u s i n ­ c i d e n t a l şi n e î n s e m n a t în d e s f ă ş u r a r e a a c ţ i u n i i . C e e a c e u n i i s c r i i t o r i , care l u p t ă în n u m e l e p r e f a c c r i l r r literEre, se c ă s n e s c s ă î n ţ e l e a g ă şi s ă i n t r o d u c ă în a r t ă — n a t u r a c a o v i e a ţ ă m a i b o g a t ă , m a i p l i n ă de t a i n e d e c â t u m i l a v i e a ţ ă omenească — Mihail Sadoveanu, reprezentant al i n s t i n c t u l u i în a r t ă , o f a c e s i m p l u , a v â n d o i n ­ terpretare panteistă a existenţii. Sufletul omenesc n u - i d e c â t o l u m i n i ţ ă s f i e l n i c ă ce a b i a îţi a j u t ă s ă b â j b â i prin u m b r a m a r e l u i t o t . P r i v i n d astfel v i e a ţ a , el s i m t e o m u l t a r e c â t t i m p e în a p r o p i e r e a n a t u r i i , d e s p ă r ţ i t de e a , pierde v i g o a r e a lui pri­ mitivă. «Moldovenii s u n t b l e s t e m a ţ i s ă n u se p o a t ă d e ­ s p ă r ţ i de p ă m â n t u l lor», s p u n e u n e r o u al lui ( B â r nova, Neamul Şoimăreştilor). Rupând legăturile cu pământul, cu natura, oamenii a g o n i s e a z ă . «Dureri î n ă b u ş i t e » a l e d e s r ă d ă c i n a ţ i l o r , g o n i ţ i de «pământul c a r e n u v r e a să-i m a i h r ă n e a s c ă » spre l u m e a m o a r t ă a o r a ş e l o r (Ion U r s u ) în c a r e se s i m t s t r ă i n i , d o m i n a ţ i de n o s t a l g i a p ă m â n t u l u i de u n d e s ' a u s m u l s . D e s r ă d ă c i n a ţ i s u n t cei d i n «Amintirile c ă p r a r u l u i G h e o r g h i ţ ă » , d e s r ă d ă c i n a t e «Neculai M a n e a » , d e s r ă d ă c i n a ţ i e r o i i din «Floarea ofilită» şi t o a t ă l u m e a n e c ă j i t ă de f u n c ţ i o n a r i m ă r u n ţ i cari p o p u l e a z ă a t â t e a din p o v e s t i r i l e l u i Sadoveanu. L u m e a târgurilor, l u m e a mahalalelor, spre ele se î n d r e a p t ă o p r i v i r e m i l o a s ă de î n ţ e l e ­ g e r e , n u s c â n t e i e r e a o c h i u l u i g a t a de b a t j o c u r ă a lui C a r a g i a l e . E a ş a de t r i s t ă l u m e a t â r g u r i l o r şi a m a h a l a l e l o r , c ă n i c i s u f e r i n ţ a o a m e n i l o r n u are a m p l o a r e a t r a g i c ă a celor ce t r ă i e s c în m i j l o c u l naturii. E o suferinţă monotonă, fără coloare, m e s c h i n ă , c a şi v i e a ţ a a c e s t e i l u m i . D e a l t f e l , S a ­ d o v e a n u , în «Floarea ofilită», îşi p r e c i z e a z ă a t i t u ­ d i n e a în d e d i c a ţ i a r o m a n u l u i : «Micilor f u n c ţ i o n a r i de p r o v i n c i e î n c h i n ă a u t o r u l a c e a s t ă c a r t e , m o n o ­ t o n ă c a şi v i e a ţ a ce î n c h i d e » . T â r g u r i l e .închid în c u p r i n s u l lor tristeţi lipsite de p o e z i e , s u f e r i n ţ e e g a l e şi b u c u r i i f ă r ă e l a n ; ele par l a c u r i v e r z i n e l u m i n a t e de a l b a înflorire a nuferilor. M i h a i l S a d o v e a n u a c r e s c u t în a e r u l î m b â c s i t de praf al t â r g u ş o r u l u i P a ş c a n i şi în a m i n t i r e a iui s ' a u f i x a t i m a g i n i l e a t â t o r u m i l i n ţ e , v i e a ţ a în n e b ă n u i t u l ei a m a r s ' a filtrat în s e n s i b i l i t a t e a l u i ; a ş a c ă p o v e s t i r i l e par s i m p l e e v o c ă r i a l e u n o r a m i n t i r i , deşi ele a l c ă t u e s c a d e v ă r a t e m o n o g r a f i i m o r a l e , în c a r e se c o n c e n t r e a z ă s u f l e t e l e u n e i întregi clase sociale pentru a da c â t e v a figuri r e z u m a t i v e şi r e p r e z e n t a t i v e . M i h a i l S a d o v e a n u . n u u t i l i z e a z ă , în p o v e s t i r i l e l u i , e v e n i m e n t u l n e o ­ b i ş n u i t , t u r b u r ă t o r , al u n e i v i e ţ i o r â n d u i t e , p e n t r u a a d â n c i s u f l e t e l e e r o i l o r lui. ce se d e s c h i d s p e r i a t e

47

© BCU Cluj

de n e a ş t e p t a t e î n t â m p l ă r i . D e m u l t e ori, î n ş i r u i r e a faptelor m ă r u n t e , a împrejurărilor n e î n s e m n a t e îi s e r v e ş t e l a c o n t u r a r e a u n o r f i g u r i n e o b i ş n u i t de e x p r e s i v e , de i m p r e s i o n a n t e . E d e s t u l s ă n e g â n d i m l a n u v e l a «Bordeenii», l a m u l ţ i m e a de f i g u r i c a r e se d e s p r i n d din c u p r i n s u l b u c ă ţ i i : t ă ­ c u t u l N i ţ ă L e p ă d a t u , a p r i g u l şi m i s t e r i o s u l S a n d u F a l i b o g a , G h e o r g h e B a r b ă c a r e c â n t a «aşa de trist, a ş a de d u l c e , p a r c ă , d e o d a t ă , se d e s c h i s e s e r ă c â m p i i l e P r u t u l u i î n t r ' o l u m i n ă de t o a m n ă şi p i c u r a de p r e t u t i n d e n i c â n t a r e a n e m ă r g i n i r i i » , şi alte c h i p u r i : Năstase Tentea, Irimia Israel, Mihal a c h e P r e s c u r i e , c e n e u r m ă r e s c m u l t ă v r e m e prin frământarea gândurilor ca oameni dintr'o lume în c a r e a m t r ă i t c â n d v a . A c e a s t ă u ş u r i n ţ ă a lui S a d o v e a n u de a î m b i n a f ă r â m e l e de v i e a ţ ă s u f l e t e a s c ă din l u m e a c e l o r u m i l i şi a c r e a c u u n m a t e r i a l s ă r ă c ă c i o s , tipuri i m p r e s i o n a n t e , a fost s o c o t i t ă de u n i i d r e p t l i p s ă de p s i c h o l o g i e . E l n u i m o b i l i z e a z ă s u f l e t u l u n u i e r o u p e n t r u a-1 d e s c r i e , ci îl l a s ă c a în d e s f ă ş u r a r e a p o v e s t i r i i s ă se c o m p l e c t e z e , f i e c a r e î n t â m p l a r e n o u ă să d e s v ă l u e a s c ă cute neştiute ale acelui suflet. Povestirea e simplă, fără nici u n e v e n i m e n t m a i de s e a m ă , c u r i t m u l m o n o t o n c a v i e a ţ a s i m p l ă a e r o i l o r . «O zi c a altele» de a c e i a a r e a t â t a f i n ă î n ­ ţ e l e g e r e a g â n d u r i l o r ce a n i m ă pe b i a t a f e m e i e c i c ă l i t o a r e « c u c o a n a L u ţ a a lui G r i g o r e L a ţ c u » . D a r «Haia Sanis»? N i c i o d a t ă , în l i t e r a t u r a n o a s t r ă , suf­ l e t u l o m e n e s c n ' a fost m a i s c o r m o n i t , m a i a d â n c i t , m a i c e r c e t a t în b i a t a lui s b a t e r e , s u b b i c i u i r e a p a t i m i l o r . Şi z u g r ă v i r e a r e a l i s t ă a c e l o r d o u ă fete l o v i t e s u c c e s i v de a c e e a ş d r a g o s t e , T u d o r i ţ a lui I o n R u s u şi H a i a l u i S a n i s , c a p ă t ă o v a l o a r e şi m a i mare ; exactitatea observaţiilor stabileşte, aproape, p s i c h o l o g i a a d o u ă r a s s e . A c e e a ş f a t a l i t a t e le n ă p ă s t u e ş t e pe a m â n d o u ă . T u d o r i ţ a se r e s e m n e a z ă , H a i a d e s l ă n ţ u e t o a t e m â n i i l e , c e r c â n d să-şi t r a n ­ sforme patima într'o putere diabolică menită să învingă destinul. Psichologia evreilor nu-i făcută p e n t r u p i t o r e s c u l e i , ci p e n t r u e l e m e n t u l t r a g i c pe c a r e îl c u p r i n d e . D e a l t f e l , c a d e s c r i e r e a m e ­ d i u l u i e v r e e s c , H a i a S a n i s e s t e de o p r e c i z i e şi î n ţ e l e g e r e r a r ă , c h i a r în l i t e r a t u r a e u r o p e a n ă . F ă r ă e x a g e r a r e , se p o a t e o p u n e p r e ţ u i t u l u i r o m a n al fraţilor J e r o m e şi J e a n T h a r a u d « L ' o m b r e de l a c r o i x » . L a fraţii T h a r a u d s i m ţ i pr^a m u l t pe a m a t o r i i de p i t o r e s c , c a r e n o t e a z ă g e s t u r i şi p r e s u p u n o a n u m i t ă s e n s i b i l i t a t e c e a r î n s o ţ i a c e s t e g e s t u r i , d a r n i m i c din t r a g i c u l s p e c i f i c rassei e v r e e ş t i n u s u r p r i n d e , a ş a c u m e d e s v ă l u i t în «Haia Sanis». x

* L a u n m o m e n t d a t , s ' a p ă r u t c ă o p e r a lui S a d o ­ v e a n u se v a m ă r g i n i l a m a t e r i a l u l l i t e r a r pe c a r e îl v a d a l u m e a s a t e l o r şi l u m e a m ă r u n t ă a t â r g u ­ r i l o r . Silit s ă o b s e r v e n u m a i u n a n u m i t m e d i u , e r a p r i m e j d u i t s ă se r e p e t e , e r o i i s ă n u m a i fie o n e s f â r ş i t ă şi i m p r e s i o n a n t ă d e f i l a r e de f i g u r i c a r a c t e r i s t i c e şi bine d e o s e b i t e u n a de a l t a . î n t r ' o e g a l ă m ă s u r ă c u f o r ţ a lui de c r e a ţ i e , M i h a i l S a d o ­ v e a n u a r e o r a r ă p u t e r e de r e î n n o i r e . P o v e s t i r i l e « D i m i n e ţ i de Iulie», «Neculai şi p r i e t e n u l s ă u » , «Dumbrava minunată», ne aduc o lume nouă, desfăşurată privirilor noastre, u i m i t e , cu o artă r a f i n a t ă . P s i c o l o g i a c o p i i l o r , c u n a i v e l e lor b u c u r i i , c u p a s i o n a t e l e lor i u b i r i p e n t r u f a n t a s t , e s t e î n ţ e ­ l e a s ă d e S a d o v e a n u . In a c e s t e p o v e s t i r i s t i l u l i-se m l ă d i e , se s u b t i l i z e a z ă , i a r f r a z e l e p a r fire s u b ţ i r i şi c u r a t e de b o r a n g i c , m e n i t e s ă ţ e a s ă p â n z a u ş o a r ă a povestirilor. A r t a i s'a simplificat, d e v e ­

n i n d m a i p r e ţ i o a s ă prin e l e g a n ţ a l i n i i l o r , prin n u a n ţ a r e a frazei, printr'o mai discretă utilizare a duioşiei, acoperită cu a c e a bunătate îngădui­ t o a r e f a ţ ă de c o p i i c e o a r e o m u l în v â r s t ă , c ă r u i a i-se n i n g în păr p r i m e l e p r e v e s t i r i a l e b ă t r â n e ţ i i . Scriitorul, care a dăltuit chipurile aspre ale atâtor e r o i , c a r e a c r e a t o î n t r e a g ă l u m e f r ă m â n t a t ă de n e v o i , necăjită, o a m e n i tăcuţi cu feţele brăzdate de s u f e r i n ţ i n e ş t i u t e , f ă u r e ş t e a c u m c u a r t ă o p o ­ p u l a ţ i e de m ă r u n t e f ă p t u r i , c u r a t e , l u m i n o a s e , făpturi c u n a i v i t a t e l e s n e c r e z ă t o a r e a a d e v ă r u l u i . In d o s u l l u m i i de c a r e n e i z b i m în v i e a ţ a n o a s t r ă de t o a t e z i l e l e , este o a l t ă l u m e f e r m e c a t ă , c a r e d o a r m e şi a ş t e a p t ă b ă t ă i l e i n i m i l o r spre a se deştepta miraculoasă, c a o lume de basm. Sadoveanu a auzit inimile copiilor ritmând fru­ m u s e ţ e a l e g e n d e l o r , şi a v ă z u t c u f i e c a r e d i n e i , l u m e a f e r m e c a t ă d e ş t e p t â n d u - s e . E u n a s p e c t din n o u i l e î n t r u c h i p ă r i a l e t a l e n t u l u i de p o v e s t i t o r ce 1-a v ă d i t în c e l e 35 v o l u m e . V o r v e n i , m a i t â r z i u , c e r c e t ă t o r i h a ţ n i c i şi v o r u r m ă ­ ri c u a t e n ţ i e e v o l u ţ i a f e r i c i t ă a a c e s t u i p r o z a t o r , c a r e n ' a v o i t s ă fie a l t c e v a d e c â t u r m a ş d i r e c t al c e l o r doi m a r i p o v e s t i t o r i m o l d o v e n i : I o n N e c u l c e şi Ion C r e a n g ă . E i v o r r ă m â n e u i m i ţ i c â n d v o r a l ă ­ t u r a p o v e s t i r e a «Bordeenii» de «Ion Ursu» de a u «Petrea S t r ă i n u l » , c â n d v o r v e d e a ce d r u m spre o cât mai desăvârşită stăpânire a scrisului, a stră­ b ă t u t M i h a i l S a d o v e a n u d e l a «Şoimii» l a « D u m ­ b r a v a m i n u n a t ă » s a u « D i m i n e ţ i de Iulie». S ' a d e ­ s ă v â r ş i t c a m e ş t e ş u g şi s ' a a d â n c i t c a s e n s i b i l i t a t e . U l t i m a înfăţişare a scriitorului m o l d o v e a n este s c h i ţ ă de r o m a n « O a m e n i din l u n ă » , p u b l i c a t ă în r e v i s t a « V i a ţ a R o m â n e a s c ă » (1923, n u m e r e l e 2, 3 şi 4) s u b n u m e l e S i l v i u D e l e a n u . C e t i t o r i l o r , nu n u m a i criticilor, schiţa aceasta este o surpriză. In l o c u l u n e i l i r i c e e v o c ă r i a n a t u r i i , u n e i v a g i e s t o m p ă r i a o a m e n i l o r , a v e m o m i n u ţ i o a s ă pre­ z e n t a r e a u n u i f r a g m e n t din v i e a ţ a C a p i t a l e i . R e ­ f r a c t a r i i s u n t a r u n c a ţ i în v â r t e j u l C a p i t a l e i , în l o c de a fi u r m ă r i ţ i în l e n t a lor a g o n i e î n t r ' u n o r ă ş e l de p r o v i n c i e , c a o d i n i o a r ă în «Neculai Manea». E u d o x i u B ă r b a t , T r a i a n B ă l t e a n u , bă­ t r â n u l S i m a n d i r i , «oameni din l u n ă » , t i m i z i şi î n c u r c a ţ i în f a ţ a v i e ţ i i , n e î n a r m a ţ i c u f ă ţ ă r n i c i a , a u t o t ce le t r e b u i e c a s ă n u fie f e r i c i ţ i şi s ă i n t r e în « b l e s t e m a t a b r e a s l ă a c ă r ţ i i » . P e n t r u e i , v i e a ţ a a c t u a l ă n u e x i s t ă — în p r e a j m a lor forfoteşte l u m e a , se s b u c i u m ă p a t i m i l e , î n f l o r e s c v r e m e l n i c e b u c u r i i — i z o l a ţ i ei r ă m â n «oameni din l u n ă » , s t r ă i n i de tot ce îi î n c o n j o a r ă . S u b i e c t u l — de altfel c a t o a t e s u b i e c t e l e d i n p o v e s t i r i l e l u i — e s t e s i m p l u : n e c a z u r i l e u n u i profesor b ă t r â n , p e n ­ s i o n a r , n e c a z u r i p r o v o c a t e de c r e ş t e r e a v e r t i g i ­ n o a s ă a v a l o r i i c a s e l o r în c a r e l o c u i a . D i n t o a t e p ă r ţ i l e îl n e c ă j e a u p u z d e r i a de c u m p ă r ă t o r i şi-i turburau liniştea trebuitoare desăvârşirii lucrării lui despre « m o ş n e n i i , r ă z e ş i i şi m a z â l i i în t r e c u t u l n o s t r u » . E u d o x i u B ă r b a t a m i n t e ş t e pe S y l v e s t r e B o n n a r d a l lui A n a t o l e F r a n c e , prin p a s i u n e a lui c ă r t u r ă r e a s c ă , prin î n g ă d u i t o a r e a l u i j u d e c a t ă , prin n a i v i t ă ţ i l e l u i , prin i r o n i a c u c a r e j u d e c ă pe o a m e n i şi se jttdecă pe s i n e . E l n u t r ă e ş t e în p r e z e n t n u a r e t i m p să-1 i n t e r e s e z e n i c i c h i a r f r u m u s e ţ i l e f i r i i . ( L a u n m o m e n t d a t , el m ă r t u r i s e ş t e s u r p r i n s : «nici n u ş t i a m c ă p r i m ă v a r a e ' n floare»). M i h a i l S a d o v e a n u îl z u g r ă v e ş t e c u a m ă n u n t e , îi a d â n ­ ceşte trăsăturile printr'o precisă studiere a ce­ l o r l a l ţ i , a o a m e n i l o r de pe p ă m â n t : A . F l o r e s c u , advocatul Gorciu, bătrânul Bălteanu. Contrastul c a j o c u l de l u m i n i şi u m b r e , îi î n l e s n e ş t e c r e a r e a l u i E u d o x i u B ă r b a t în p r o p o r ţ i i de s i m b o l .

48

© BCU Cluj

In « O a m e n i i din l u n ă » n u e s t e o l u m e n o u ă spre c a r e se î n d r e a p t ă p r i v i r i l e a t e n t e şi c e r c e t ă t o a r e ale p o v e s t i t o r u l u i , ci e o a r t ă n o u ă . Cei cari îi r e c u n o ş t e a u e x t r a o r d i n a r a l u i p u t e r e l i r i c ă de e v o ­ c a r e a n a t u r i i , n e g â n d u - i în a c e l a ş t i m p t a l e n t u l de p ă t r u n d e r e a firii o m e n e ş t i , v o r r ă m â n e s u r ­ prinşi c e t i n d « O a m e n i i din l u n ă » , în c a r e n u e x i s t ă nici o d e s c r i e r e a n a t u r i i , î n s ă a b u n d ă o r e a l i s t ă zugrăvire a oamenilor. M u l t i l a t e r a l , f e c u n d , plin de p o e z i e , e v o c a t o r ş i , m a i p r e s u s de t o a t e , n e î n t r e c u t m e ş t e r a l s c r i ­ sului, Mihail S a d o v e a n u r ă m â n e cel m a i a u t o h t o n scriitor r o m â n c o n t i m p o r a n . «II g ă s i m n e î n t i n a t , m o l d o v e n e s c c a l a 1812, a r m o n i z a t c u a c e l p e i s a j u n i c a ş a de d i s t i n c t , a ş a de p ă t r u n z ă t o r , plin de d u r e r i l e şi a m i n t i r i l e t r e ­ c u t u l u i . C e l c e se s i m t e a l M o l d o v e i e c a u n a r b o r e c a r e s u g e s e v a p ă m â n t u l u i şi l u m i n a s o a r e l u i . A v e a m şi l a F r u m o a s a s e n s a ţ i a c ă f ă c e a m p a r t e şi e u , c a şi o a m e n i i , c a şi tot c e m ă î n c o n j u r a , din n a t u r ă , din l u m i n ă , din p ă m â n t u l m o r ţ i l o r către c a r e m ă v o i î n t o a r c e » . ( O r h e i şi S o r o c a ) .

C Â N T E C E CUVÂNTARE

E u n a din p w ţ i n e l e m ă r t u r i s i r i pe c a r e ni le f a c e ' Mihail Sadoveanu ; e suficientă pentru a ne lămuri de u n d e îi v i n n e a s e m u i t e l e p u t e r i de c r e a ţ i e , de u n d e îi v i n e o r i g i n a l i t a t e a , de u n d e îşi t r a g e v i ­ g o a r e a . E u n î n c e p u t de t ă l m ă c i r e a î n t r e g i i lui opere.

C ă u t ă t o r i i de c o m o r i p â n d e s c c u î n d ă r ă t n i c ă r ă b d a r e s ă v a d ă n e g u r a n o p ţ i i r u p t ă de p â l p â i e r e a a l b ă s t r u i e a u n e i l u m i n i . î n f r i g u r a ţ i , se î n d r e a p t ă spre l o c u l u n d e v â l v ă t a i a a î n s e m n a t î n t u n e r i c u l nopţii. îşi irosesc puterile pentru a săpa tot mai a d â n c , în c ă u t a r e a a u r u l u i î n c h i s în p â n t e c e l e pământului. Mihail Sadoveanu, căutător norocos, s c o a t e din a d â n c i m i s t r ă l u c i r e a a u r u l u i . E d a r u l p ă m â n t u l u i de c a r e se s i m t e l e g a t , a c ă r u i t a i n ă a înţeles-o, e revărsarea bogăţiilor neştiute, abia b ă n u i t e , c a r e se a ş e a z ă c u m i n ţ i c a e t e r n i t a t e a în p a g i n i l e l u i . D e c e n ' a r fi o p e r a l u i M i h a i l S a d o v e a n u î n ­ dreptar al tuturor îndoelilor literare ?

B Ă T R Â N E Ş T I

ROSTITĂ

L A ACADEMIA

ROMÂNĂ

D E

•MIHAIL

S A D O V E A N U

D l N T R E d r e p t u r i l e pe c a r e v e n e r a b i l u l m e u î n a i n t a ş l e - a a v u t l a s t i m a c o n t i m p o r a n i l o r şi u r ­ m a ş i l o r , v o i u p o m e n i pe c e l m a i d i n t â i u şi m a i de s e a m ă : străduinţa sa pentru literatura populară, dragostea sa pentru această nobilă manifestare a n e a m u l u i nostru. Ion Caragiani a venit din M a ­ c e d o n i a , din a c e l c u i b r ă s l e ţ a l p o p o r u l u i r o m â n e s c , peste c a r e a u t r e c u t a t â t e a v â n t u r i şi v a l u r i , b ă t â n d u - l e f ă r ă să-1 c l ă t e a s c ă . A t r e c u t D u n ă r e a l a fraţi, c u s u f l e t u l plin de p o e z i a s e m e ţ i l o r p ă s t o r i ai P i n d u l u i ş i , p l e c â n d u - ş i u r e c h e a ş ' a i c i l a m u r ­ m u r u l c e l d i n v e a c u r i , a g ă s i t în l i m b ă ş i ' n s i m ­ ţire l e g ă t u r i l e n e d e s t r u c t i b i l e a l e a c e l e a ş i o b â r ş i i . E o întâmplare, fără îndoeală, că urmaşul său, c a r e a r e c i n s t e a s ă se î n f ă ţ i ş e z e a s t ă z i î n a i n t e a u n e i a ş a de a l e s e a d u n ă r i şi c a r e v ă m u l ţ u m e ş t e din i n i m ă p e n t r u d i s t i n c ţ i a ce i-aţi a c o r d a t — e o î n t â m p l a r e , z i c , c ă u r m a ş u l lui I o n C a r a g i a n i a r e pentru literatura marelui a n o n i m a c e l a ş cult. Unii dintre cei c a r i a u s ă l ă ş l u i t ori s ă l ă ş l u e s c în a c e a s t ă incintă au putut privi c ' u n ochiu indiferent a c e a s t ă a r t ă p r i m i t i v ă , a l ţ i i a u j u d e c a t - o d e s t u l de a s p r u . Mă simt întrucâtva mulţumit c ă înaintaşul meu n ' a fost d i n t r e a c e ş t i a . T r e b u i e s ă f a c m ă r t u r i s i r e a de c r e d i n ţ ă c ă p o p o r u l e s t e p ă r i n t e l e m e u l i t e r a r ; c ă t r e c u t u l p u l s e a z ă în m i n e c a u n s â n g e a l c e l o r dispăruţi; că m ă simt ca u n stejar dela Orheiu, cu m i i şi m i i de r ă d ă c i n i înfipte în p ă m â n t u l n e a ­ mului m e u . I n t r e z a d a r n i c e l e şi t r e c ă t o a r e l e l u c r u r i a l e s a ­ vanţilor, singură arta sparge n e g u r a viitorimilor. Ambiţii nemăsurate, răsboaie glorioase, împărăţii b o g a t e — t o a t e c a d în p u l b e r e c a ' n t r ' u n m o r m â n t o p a c . Ci s u f l e t u l p o p o a r e l o r a l e s e , p i e t r i f i c a t în opere de a r t ă şi g l a s u l i n i m i i l o r — d u p ă ce s ' a u a l i n a t d e ş e r t ă c i u n i l e m u l t t i m p î n c ă s t ă r u e s c , c a şi L u m i n a stelei c e - a m u r i t . . .

D i n c e - a fost a l î n a i n t a ş i l o r , din ce v a fi a l nostru, nimic n u v a r ă m â n e a unui mileniu viitor d e c â t o linie g r a ţ i o a s ă ş i o d u l c e î m p e r e c h e r e de sunete, care vor purta numele nostru, d a c ă vor a v e a pecetea sufletului nostru. D e a c e e a artiştii, c u f a ţ a în l u m i n ă n o u ă de a u r o r ă , t r e b u i e s ă - ş i p l e c e u r e c h e a spre t r e c u t şi spre p o p o r . Şi m a i a l e s l a n o i spre p o p o r . L a începutul secolului trecut, cele dintâiu m a n i ­ festări p u t e r n i c e în l i t e r a t u r a n o a s t r ă a u fost a l e a c e l o r s c r i i t o r i c a r e , t r e z i ţ i de c u v â n t u l lui H e r d e r , a u a s c u l t a t g l a s u l p o p o r u l u i , n e c u n o s c u t şi n e p r e ­ ţuit p â n ă atunci. A l e c s a n d r i , Russo, N e g r u z z i — d a r m a i a l e s A l e c s a n d r i — î n c e p s ă c a u t e în m u n ţ i i şi v ă i l e P a t r i e i , în s a t e l e . u m i l i t e , c â n t e c e l e n e a m u l u i , aceste răsunete ale puţinelor bucurii şi a n e s f â r ş i t e l o r d u r e r i a l e t r e c u t u l u i . I s t o r i a n o a s t r ă m a i v e c h e — c e a d i n a i n t e de N e g r u - V o d ă şi B o g d a n — e s t e c a şi n e c u n o s c u t ă . Singurul document străvechiu care o l u m i n e a z ă î n t r u c â t v a e s t e c â n t e c u l p o p u l a r , şi din e l se v e d e c ă s t r ă b u n i i n o ş t r i a u t r ă i t î n t r ' u n l u n g şi a s p r u a m u r g de s u f e r i n ţ ă . P u ţ i n e p o p o a r e a u fost a ş a de crud încercate ca poporul nostru. Asta a ajuns a c u m a o b a n a l i t a t e şi p a r c ă n u n e m a i m i ş c ă . Când însă ne î n t o a r c e m l a tristul glas al trecutului şi-i a s c u l t ă m v i e r s u l , î n ţ e l e g e m c e e a c e c u v i n t e l e n u p o t e x p r i m a d e c â t f o a r t e p a l i d . Z v â r l i t a i c i de s o a r t ă , l a h o t a r u l u n e i m a r i î m p ă r ă ţ i i , l ă s a t în p ă r ă s i r e pe puterile-i p r o p r i i , o m i e şi m a i b i n e de a n i a s t a t în c a l e a f u r t u n i l o r A s i e i . T o a t e s e ­ m i n ţ i i l e s ă l b a t i c e şi s p â n e din R ă s ă r i t , r â v n i n d l a b o g ă ţ i i l e l u m i i v e c h i şi m i ş c â n d u - s e n e c o n t e n i t c ă t r e A p u s , s ' a u l o v i t m a i î n t â i u de D u n ă r e şi de C a r p a ţ i , d e c i şi de n e a m u l n o s t r u . T o a t e h o a r ­ dele c u n u m e u r î t e şi u i t a t e a u p r ă d a t a c e s t p ă ­ m â n t şi a u a r s a ş e z ă r i l e n e c ă j i ţ i l o r n o ş t r i s t r ă m o ş i . In a c e l e v r e m i de r e s t r i ş t e , s i n g u r u l c h i a g c a r e ţ i n e a pe b ă t r â n i e r a u l i m b a şi c r e d i n ţ a . L i m b a î n -

49

© BCU Cluj

c h e g a în v e r s u r i şi c â n t ă r i s u f e r i n ţ e l e ; c r e d i n ţ a îi î n d e m n a s ă z i d e a s c ă , pe p ă m â n t u l s t r o p i t de s â n g e şi p r e s ă r a t de m o r m i n t e , biserici lui D u m ­ n e z e u . A t â t a se î n c u m e t a u b ă t r â n i i s ă z i d e a s c ă din p i a t r ă , p e n t r u v e ş n i c ă c r e d i n ţ ă , î n c o l o , s ă l a ş u r i l e o a m e n i l o r ţ i n e a u între d o u ă s p u l b e r ă r i de f u r t u n ă . I a r o m u l , d u p ă c u v â n t u l b i b l i e i , e r a ... c a i a r b a , Z i l e l e lui Ca floarea câmpului... Necăjiţii noştri străbuni au suferit, au luptat şi a u m u r i t . Iar c â n t e c e l e b ă t r â n e ş t i şi d o i n e l e s ' a u r i d i c a t din i n i m i l e lor c a flori pe m o r m i n t e .

m u r a u c â n t e c e , e r a c e v a c a r e - i d e o s e b i a de n e a ­ m u r i l e b a r b a r e , — o a r t ă şi o f i n e ţ ă d e o s e b i t ă . In p o e z i a l o r , p l i n ă de c o n t r a s t e , a c e ş t i v e c h i poeţi a n o n i m i c â n t a u c â n d s u f e r i n ţ a în d o i n a , c â n d a m o r u l c ' o d e l i c a t e ţ ă dese ori s u r p r i n z ă t o a r e , c â n d z â m b e a u în s t r i g ă t u r i , c â n d se a v â n t a u s p r e z ă r i f a n t a s t i c e în c â n t e c e l e b ă t r â n e ş t i . Cui n ' a a d u s u n z â m b e t a c e l e a g e r e v e r s u r i pe c a r e l e a m e s t e c ă f l ă c ă i i în t a c t u l d a n ţ u l u i . M u l t e n u pot t r e c e g r a n i ţ a artei — c ă c n u o r i c e t r e ­ c ă t o r este u n d e p o z i t a r al c o m o r i l o r l i t e r a r e p o p u ­ l a r e , d u p ă c u m n u orice r o m â n e n ă s c u t p o e t ; şi pe n o i n e i n t e r e s e a z ă n u m a i c e - i a r t ă . Iar cele a l e s e şi a r t i s t i c e s u n t v r e d n i c e s ă se î n f ă ţ i ş e z e în o r i c e antologie. D e pildă, o e p i g r a m ă împotriva unor fete n u t o c m a i h a r n i c e : ;

:

Se î n ţ e l e g e c ă n u v o i u f a c e a c i n i c i u n fel de s t u d i u şi n i c i u n fel de a n a l i z ă a p o e z i e i p o p u l a r e . O c u n o a ş t e ţ i c u t o ţ i i , şi e de a j u n s . V o i a d u c e înaintea domniilor voastre n u m a i câteva impresii. V ă d i t este c ă în a c e a s t ă m a n i f e s t a r e a r t i s t i c ă , p o p o r u l n o s t r u , pe l â n g ă r ă s u n e t u l d u r e r i l o r şi b u ­ c u r i i l o r , ş i - a pus c a r a c t e r e l e s u f l e t e ş t i . P r i n a c e a s t a , l i t e r a t u r a n o a s t r ă p o p u l a r ă a r e c e v a al s ă u p r o p r i u , d e o s e b i t de al a l t o r n e a m u r i — şi a s t a e î n d e s t u ­ l ă t o r c a s ă p o a t ă porni d e l a e a o l i t e r a t u r ă c u l t ă o r i g i n a l ă şi a n o a s t r ă . D e a l t f e l , pe c e r c e t ă t o r i i l i t e r a t u r i l o r n u - i i n t e r e s e a z ă şi n u - i v a i n t e r e s a decât literaturi cu caracter specific ale nea­ m u r i l o r — pe l â n g ă a c e l g e n e r a l o m e n e s c c o ­ m u n tuturora. Fiecare n e a m trebuie să-şi a d u c ă n o t a s a în a r m o n i a o b ş t e a s c ă . L a u r m a u r m e i , de u n d e v a trebuie să pornim. Unii au încercat să p u r c e a d ă d e l a a r t i f i c i a l i t ă ţ i şi i m i t a ţ i i s t r ă i n e . N ' a u a d u s î n c ă l u c r ă r i , ale n o a s t r e şi de v a l o a r e d e c â t a c e i cari a u a v u t în v e d e r e e l e m e n t u l s t a ­ tornic al neamului nostru, poporul cu limba lui. C u g e t a r e a a s c u ţ i t ă şi p u ţ i n t e l s c e p t i c ă pe c a r e o g ă s i m în p r o v e r b e , e x p r e s i a c o l o r a t ă şi p l a s t i c ă , a l t e r n a n ţ a de z â m b e t şi t r i s t e ţ ă , t o t s u f l e t u l p o ­ p o r u l u i , v a r i a t c a o p r i m ă v a r ă d e l a n o i — le g ă s i m în cel d i n t â i u p o v e s t i t o r a r t i s t a l n o s t r u , Ion N e c u l c e — c a r e n u e u n m a r e c ă r t u r a r , c u m a u fost C o s t i n e ş t i i , şi c a r e v o r b e ş t e c a u n r ă z e ş s f ă t o s de o d i n i o a r ă . N e c a z u r i l e s ă r a c e i M o l d o v e , N e c u l c e l e - a a v u t s c r i s e în i n i m a l a i , c u m s p u n e î n s u ş . In m a r g i n i l e l i m b i i s i m p l e şi î n ţ e l e p t e , a a d u n a t în c r o n i c a lui c o m o r i de f r u m u s e ţ i a r t i s t i c e . «Letopiseţul» s ă u mi-i c a r t e de c ă p ă t â i u , — şi de c â t e ori îl d e s c h i d , m i se u m p l e s u f l e t u l de plăceri rare. V ă r o g s ă v ă a d u c e ţ i a m i n t e de cele d i n t â i u frumuseţi poetice ale literaturii noastre culte. D o i n e l e şi L ă c r ă m i o a r e l e lui A l e c s a n d r i ^ s u n t v ă d i t e c o u r i ale p o e z i e i p o p u l a r e . Şi s t r ă b ă t â n d o p e r a m a r e l u i bard d e l a M i r c e ş t i , n u te poţi opri să nu observi c ă producţiile lui imediat u r m ă t o a r e , în c a r e se s i m t r ă s u n e t e a l e u n e i l i t e r a t u r i s t r ă i n e , n u e g a l e a z ă în f r u m u s e ţ e a c e s t e p r i m e şi c u r a t e acorduri ale sufletului s ă u . A l e c s a n d r i a î n ţ e l e s şi v a l o r i f i c a t c e l d i n t â i u frumuseţile literaturii noastre populare. Poporul n o s t r u n u s ' a b u c u r a t de v i e a ţ ă i n t e n s ă şi de c u l ­ t u r ă a i c i , l a h o t a r u l l u m i i b a r b a r i l o r ; în s u f l e t u l s ă u , însă, m a i s t ă r u i a l u m i n a altei v i e ţ i şi r ă s ­ f r â n g e r e a u n e i c u l t u r i de o d i n i o a r ă . P ă s t o r i n d pe plaiuri şi în v ă i , între f r e a m ă t u l a p e l o r şi-a c o d r u l u i frate, î n t r ' o n a t u r ă n e s f â r ş i t s c h i m b ă t o a r e ^ în v r e m u r i de restrişte a a ş t e p t a t c u dor u n c u r c u b e u de p a c e ; ş i ' n v i f o r u r i l e iernii a dorit c ' o l ă c r ă m a şi c ' u n z â m b e t zilele p r i m ă v e r i i . In s u f l e t e l e a c e l o r c i o b a n i cari p r i v e a u cu o c h i de p o e t z ă r i l e şi m u r ­

M u l t e 'n l u m e o m u l v e d e : L a o c a s ă ş a p t e fete Şi f â n t â n a s u b p e r e t e , M o a r e c â i n e l e de sete ! Şi c â t e a l t e l e t o t a ş a de a s c u ţ i t e ! I a t ă c â t e v a s u s p i n e de d r a g o s t e , c u r a t e l u c i r e de i z v o r , s u b s p r â n c e a n ă de c o d r u :

ca

o

B ă d i ş o r de părţi şor, Nu-mi trimite-atâta ador, Trimite-mi mai puţintel, D a r v i n ' dumneata cu e l ! Mândro, dac'oiu muri eu, Vino la mormântul m e u Şi te r a z i m ă de c r u c e , S ă - m i m a i spui o v o r b ă d u l c e ! D e ţj-ai face. p a t u - a f a r ă , E u m ' a ş f a c e v â n t de v a r ă . . . Primăvară, m a m a noastră, S u f l ă b r u m a din f e r e a s t r ă Şi o m ă t u l de pe c o a s t ă . . . Trage mândro, şi-mi gâceşte C o d r u l de ce ' n g ă l b e n e ş t e , O m u l de ce ' m b ă t r â n e ş t e . . . D i n ce n o i a n de d o r u r i a u r ă s ă r i t a c e s t e a c c e n t e de s u a v ă p o e z i e ! A u t r e s ă r i t l a v i e r s u l l o r i n i m i l e d e l a o g e n e r a ţ i e l a a l t a în v e a c u r i şi s ' a u a b u r i t de l a c r ă m i o c h i i plini de s u f e r i n ţ i Ce ni-i l ă s a r ă din b ă t r â n i P ă r i n ţ i i din p ă r i n ţ i . . . In ce p r i v e ş t e d o i n a , în p l â n g e r e a c ă r e i a p l u t e s c negurile veacurilor, ce-aş mai putea adăuga ? R ă s u n e t u l ei e ' n i n i m i l e t u t u r o r c e l o r c a r i se p o t î n t o a r c e î n d ă r ă t , în ţ i n t i r i m u l j a l n i c u l u i o d i n i o a r ă . D i n v i f o r u r i l e t r e c u t u l u i a u plutit, î n g â n â n d u - s e , p â n ă l a n o i , şi c â n t e c e l e ţ ă r ă n e ş t i — p a s ă r i a l ­ bastre a l e f a n t e z i e i . U n e l e din a c e s t e b a l a d e s u n t p l i n e de p u t e r e de e x p r e s i e , c u m e , de p i l d ă , «Cântecul Corbei», despre c a r e a ş a de f r u m o s vorbia neuitatul maestru Delavrancea. Altele au o s t r a n i e p u t e r e de e v o x a r e , n e f u r ă s p r e l u c r u r i r o m a n t i c e , c a a t u n c i , de p i l d ă , c â n d e v o r b a de a c e l Toma Alimoş, B o i e r din Ţ a r a - d e - j o s , — Nalt la stat, Mare la sfat Şi. viteaz c u m n'a mai stat!

© BCU Cluj

Intre toate aceste rămăşiţe ale trecutului, însă, «este u n a c a r e se r i d i c ă prin a r t a ei f i n ă şi prin s i m ­ ţ ă m â n t u l ei p ă t r u n z ă t o r a ş a de s u s , î n c â t , c u -drept c u v â n t , n e p u t e m î n t r e b a d a c ă i se p o a t e g ă s i p e r e c h e în a l t e l i t e r a t u r i p o p u l a r e , şi d a c ă •chiar l i t e r a t u r a c u l t ă , în i n f i n i t e l e - i v a r i a ţ i i , a r e a l i z a t v r e o d a t ă u n m i c p o e m a ş a de a r m o n i c ş i de a r t i s t i c . E v o r b a de a c e l m i n u n a t c â n t e c b ă ­ t r â n e s c , p u b l i c a t în v e a c u l t r e c u t de V a s i l e A l e •csandri, şi c a r e se c h i a m ă «Mioriţa». A m i n t i ţ i - v ă a c e l e v e r s u r i s i m p l e . A s c u l t a ţ i - l e pi­ c u r â n d c u d u l c e a ţ ă î n t r ' u n a m u r g de t o a m n ă , pe o c o a s t ă de m u n t e , s u b u n cer a d â n c . C â n t ă ­ r e ţ u l îşi î n t o v ă r ă ş e ş t e r e c i t a t i v u l c ' o r i t o r n a l ă de fluier ori o m l ă d i e r e de c i m p o i u şi c ' u n t r e m u r de lacrămi. A ş î n d r ă z n i s ă v ă c h e m în a m i n t i r e a c e l s e n i n . î n c e p u t , c a r e a r a t ă c o b o r î r e a t u r m e l o r în v ă i , P e - u n p i c i o r de p l a i u , P e - o g u r ă de r a i u . . . din varianta Alecsandri, — sau începutul celălalt, lin şi m e l o d i c c a o a d i e r e de b u c i u m , d i n t r ' o •altă v a r i a n t ă , m a i p u ţ i n c u n o s c u t ă : S'aude, s'aude — Departe, la munte, Gomăn, gomănaş G l a s de b u c i u m a ş i , D e trei c i o b ă n a ş i , Gomăn, gomănind Oile pornind P e - u n p i c i o r de m u n t e Cu hăţişuri multe... V ' a ş mai r u g a apoi să v ă reamintiţi a c e a ale­ g o r i e fără pereche care îmbracă m o a r t e a , d u ş m a n a o m u l u i , în h a i n e de m i r e a s ă z â m b i t o a r e ; a p o i a c e a d r a m a t i c ă s o s i r e a m a m e i , c a r e v i n e între­ b â n d de f l ă c ă u l e i . . . A i c e a v i e r s u l d e v i n e v i o l e n t , r u p t şi g r ă b i t ; se a r m o n i z e a z ă f o n d u l c u f o r m a a ş a de p l i n , î n c â t p a r ' c ă a m a v e a d e a f a c e c u o p e r a u n u i m a r e m e ş t e r de s u n e t e şi r i m e . D a r s e n t i ­ m e n t u l b a c i u l u i m o l d o v a n în f a ţ a n a t u r i i , c a r e - 1 p ă t r u n d e ş i ' n d r a g o s t e a c ă r e i a se c u f u n d ă ? Şi r e s e m n a r e a a c e e a a ş a de a t i n g ă t o a r e şi de c a r a c t e ­ ristică rassei! Pentru poetul a n o n i m , moartea e s t e î n t o a r c e r e a în p u l b e r e a din c a r e a i e ş i t ; m o a r t e a este o f a t a l i t a t e pe c a r e o p r i m e ş t e c u s u f l e t t a r e , î m p ă c a t şi l i n i ş t i t . In t o a t ă s t r u c t u r a e i , a c e a s t ă b a l a d ă u n i c ă este a ş a de a r t i s t i c ă , p l i n ă de o s i m ţ i r e a ş a de î n a l t ă '

CUM

pentru n a t u r a eternă, încât eu o socotesc drept cea mai nobilă manifestare poetică a neamului nostru. P o a t e şi f r u m u s e ţ e a «Mioriţei» s ă fi î n d e m n a t pe m a r e l e p o i e t s ă - ş i c a u t e î n t â i l e i z v o a r e de i n s p i ­ r a ţ i e în p o e z i a p o p o r u l u i . Şi e i , şi p u ţ i n i i scriitori artişti ai a c e l e i g e n e r a ţ i i — N e g r u z z i , R u s s o , K o g ă l n i c e a n u — a u î n ţ e l e s î n c ă de a c u m u n v e a c că literatura n o a s t r ă trebuie să-şi g ă s e a s c ă t e m e K a f i r e a s c ă în p o p o r . P e d r u m u l a c e s t e i t r a d i ţ i i îl g ă s i m şi pe E m i n e s c u . A r t a l u i a ş a de s u b ţ i r e are r ă d ă c i n i ş i ' n s u f l e t u l m a r i l o r şi s i m p l i l o r r a p s o z i p o p u l a r i . D i r e c t din popor i e s e şi C r e a n g ă , i n i m i ­ tabilul Creangă, vioiu, spiritual, sceptic, zâmbind în s u f e r i n ţ ă , s i m p l u în a p a r e n ţ ă şi t o t u ş c o m p l e x ca poporul. C r e a n g ă n u e u n biet scriitor popular, c u m a u s p u s u n i i , ci c e a m a i m ă i a s t r ă şi a r t i s t i c ă m a n i f e s t a r e a p o p o r u l u i în l i t e r a t u r a c u l t ă . D e l a I o n N e c u l c e şi p â n ă l a C r e a n g ă a c u r s vreme îndelungă: aproape două veacuri. Şi'n u n u l , ş i ' n a l t u l s i m ţ e s c î n s ă s u f l e t u l cel v e ş n i c al n e a m u l u i . Şi l a u n u l şi l a a l t u l g ă s e s c c a r a c t e ­ rele s p e c i f i c e a l e p o p o r u l u i n o s t r u . Şi u n u l şi a l t u l a u înflorit pe a c e s t e p l a i u r i şi a u s c o s l a s o a r e v e ­ chile c o m o r i . A m â n d o i a u f ă c u t p a r t e din a c e a f a m i l i e de o a m e n i r a r i şi c i u d a ţ i cari ies din c â n d in c â n d de pe d r u m u r i l e obşteşti şi se r ă z l e ţ e s c c â n t â n d , c u o c h i i spre D u m n e z e u . C a şi e i , odi­ n i o a r ă , c â t e u n p ă s t o r n e c ă r t u r a r se î n a l ţ ă pe aripi de g â n d u r i şi de v i s u r i , c â n t â n d s f i o s f r u m u ­ s e ţ e a v e ş n i c s c h i m b ă t o a r e l o r l u c r u r i şi j a l e a s c u r t e i şi t r e c ă t o a r e i v i e ţ i . A i c i e p a n t e o n u l m e u l i t e r a r , s i m p l u şi r u s t i c , f ă r ă p o d o a b e , c a n a t u r a , î n s ă m ă r e ţ c a şi d â n s a . S i m ţ i n d u - m ă a l a c e s t u i popor şi a l t r e c u t u l u i şi u c e n i c a l a c e s t o r m a r i î n a i n t a ş i le î n c h i n lor c l i p a s o l e m n ă d e - a c u m , în c a r e o a d u n a r e a ş a de a l e a s ă pe ei îi c i n s t e ş t e în u m i l a mea operă. «O, c â n t e c e p o p u l a r e ! — z i c e a c â n d v a u n m a r e poiet a l P o l o n i e i — v o i s i c r i u s f â n t a l c r e d i n ţ e i , c a r e l e g a ţ i v r e m u r i l e v e c h i c u c e l e n o u ă , în v o i îşi d e p u n e u n n e a m t r o f e e l e ' e r o i l o r , n ă d e j d e a c u ­ g e t ă r i i şi f l o a r e a s i m ţ i r i i ! » In d u r e r i l e şi f u r t u n i l e n e g u r o s u l u i n o s t r u t r e c u t , D o i n a şi C â n t e c u l b ă t r â n e s c a u fost i z v o a r e de v i e a ţ ă şi e n e r g i e . C â t , s u f e r i n d , a c e s t popor a c â n t a t , e l d ă d e a d o v a d ă c ă t r ă e ş t e şi v a r ă s b i . D e a t u n c i î n c ă p r e g ă t e a v r e m u r i l e m a r i de a z i . D e l a a c e s t e f e r m e c a t e i z v o a r e de a p ă v i e c a t ă s ă se a d a p e t o ţ i cei c a r i c â n t ă şi se s i m t ai a c e s t u i popor şi ai a c e s t u i p ă m â n t .

L/AM C U N O S C U T D

PE D'L

DEMOSTENE

P J- E d-1 M i h a i l S a d o v e a n u l - a m c u n o s c u t î n t â i •din c ă r ţ i l e de ş c o a l ă , din r e c o m a n d a r e a d o g m a t i c ă şi i m p e r a t i v ă a p r o f e s o r u l u i de r o m â n ă . U n d e v a , pe-o p a g i n ă c a r e t r e b u i a s ă s i n t e t i z e z e p e n t r u n o i l i t e r a t u r a r o m â n e a s c ă , n u m e l e d-lui S a d o v e a n u se a m e s t e c a c u al lui V l ă h u ţ ă , C a r a g e a l e , E m i n e s c u , C o ş b u c . L - a m c u n o s c u t , a p o i , a ş a , «grafic» n u m a i , >ca a u t o r al a m i n t i r i l o r c ă p r a r u l u i G h e o r g h i ţ ă , a i P o v e s t i r i l o r şi al Ş o i m i l o r , m i n u n i c a r e î n f l ă c ă r a u ' . i m a g i n a ţ i a n o a s t r ă t â n ă r ă şi despre c a r e a v e a m i m p r e s i a c ă s ' a u n ă s c u t în l i t e r a t u r ă , c r e s c u t e

SADOVEANU

£

BOTEZ

din p o e z i a p o p o r u l u i , s a u d ă r u i t e de D u m n e z e u . Autorul unei povestiri pe-atunci nu exista p e n t r u n o i d e c â t în c h i p . m i t i c , el n u p u t e a fi u n o m c a t o ţ i o a m e n i i pe c a r e s ă - 1 poţi întâlni pe s t r a d ă ; e r a în m i n t e a n o a s t r ă a ş a c a e v a n g h e l i ş t i i c e l o r p a t r u e v a n g h e l i i , c u u n fel de v i e a ţ ă s p i r i ­ t u a l ă şi d i v i n ă . E x i s t e n ţ a îi e r a m a i p u ţ i n r e a l ă decât p l ă s m u i r e a minţii lui. T r ă i a opera, dar a u ­ torul era o vietate p r o b l e m a t i c ă ; u n personaj care a v e a mai mult contact cu cerul decât cu pământul. M a i t â r z i u , c o n c e p ţ i a «teistă» despre a u t o r , n e - a

© BCU Cluj

fost î n t ă r i t ă de p r o f e s o r u l de r o m â n ă ale c ă r u i a f i r m a ţ i i n u p u t e a u fi p u s e l a î n d o e a l ă s a u n e ­ cunoscute decât sub sancţiuni grozave exprimate prin n u m e r e m i c i , . ( P r o f e s o r i i s u n t s i n g u r i i o a ­ m e n i cari n u se î n d o e s c de propriile a f i r m a ţ i i ) . A m început, cu v r e m e a , să î n ţ e l e g e m c ă autorii a c e e a î n ş i r a ţ i , a u fost o a m e n i , c ă a u a v u t o v i e a ţ ă p ă m â n t e a s c ă , a ş a p r e c u m sfinţii ( r e m i n i s c e n ţ e şi s i n g u r u l folos a l o r e l o r de r e l i g i e ) . Ş i , în s f â r ş i t , a m a f l a t c ă u n i i d i n ei n u n u m a i c ă a u f o s t , d a r c ă s u n t pe u n d e v a în c a r n e şi o a s e . C o n t a c t u l lor m i s t e r i o s c u m u z e l e , c e t ă ţ e n i a lor în P a r n a s , r a p o r t u r i l e de c a v a l e r i ai P e g a s u l u i , şi a l t e l e , a u m e n ţ i n u t î n c ă m u l t ă v r e m e în j u r u l «autorilor» o a t m o s f e r ă de m i s t i c ă n e d u m e r i r e , a ş a c a în j u r u l b i s e r i c i l o r . Cu v r e m e a l - a m şi c u n o s c u t pe d-1 S a d o v e a n u , c a r e f ă c e a p a r t e din zeii m i s t e r i o ş i ce n e - a u fer­ m e c a t t i n e r e ţ e a şi n e - a u p l ă m ă d i t i m a g i n a ţ i a şi sufletul. N e - a m a p r o p i a t de el c u s f i a l ă , şi n e - a e m o ţ i o n a t cu o p r i v i r e de p ă r i n t e , f i g u r a lui b l a j i n ă şi i e r t ă t o a r e c u o c h i i p ă t r u n z ă t o r i şi a g e r i . In s t r â n g e r e a lui de m â n ă , d e s c h i s ă şi f r a n ş ă , a m s i m ţ i t u n s p r i j i n . Şi t o t u ş , a t u n c i c â n d n u eşti a l ă t u r i de d-1 S a ­ d o v e a n u , c â n d îi p e t r e c i c u g â n d u l o p e r a şi a c t i ­ v i t a t e a lui c a r e l e a g ă î n t r e ele d o u ă c a p e t e de v e a c şi p ă ş e ş t e peste v r e o 3 e p o c i l i t e r a r e , n u te poţi î m p ă c a c u i d e a c ă c h i p u l pe c a r e i-1 c u n o ş t i nu-1 p ă s t r e z i în m i n t e d i n t r ' o p a g i n ă de a n t o l o g i e s a u de i s t o r i e a n e a m u l u i . C a p u l d-lui S a d o v e a n u , de m e d a l i e b o g a t ă cu reliefuri a d â n c i şi a r m o n i c e , pare o p l ă s m u i r e de g e n e r a ţ i i s i m b o l i z â n d tot e f o r t u l şi t o a t ă v i e a ţ a s u f l e t e a s c ă a u n u i n e a m . P u r t â n d a d u n a t în e l , p r i n t r ' o t a i n i c ă m i n u n e , m u r m u r u l p ă d u r i l o r , a l a p e l o r şi c â m p u r i l o r de a c u m n u ş t i u c â t e v e a c u r i , d-1 S a d o v e a n u a d a t în d e s c r i p ţ i i de n a t u r ă , t o a t ă i s t o r i a M o l d o v e i , î n s e m n â n d pe p a g i n i v i e a ţ a ei s u f l e t e a s c ă , c u aceeaş dumnezeiască măestrie cu care copacii îşi î n s e a m n ă a n i i în m i e z u l t r u n c h i u l u i .

Pentru generaţia noastră tânără, mişcarea dela « S e m ă n ă t o r u l » , în c a r e d-1 S a d o v e a n u a fost u n p u r t ă t o r de s t e a g , a t r e c u t în i s t o r i a l i t e r a t u r i i pe p a g i n i c a r e s ' a u î n g ă l b e n i t de m u l t . Iar t u r n e u r i l e o r g a n i z a t e de d-sa în B u c o v i n a , prin 1 9 1 1 , s u b o c u p a ţ i a a u s t r i a c ă , pe c â n d v e n e a u c u c ă r u ­ ţ e l e r o m â n i i din 20 de s a t e î m p r e j u r să-i a s c u l t e g r a i u l r o m â n e s c , s u n t t o t m a i v e c h i şi tot m a i l e ­ g e n d a r e în a m i n t i r e a c e l o r c a r i l - a u a u z i t şi cari de a t u n c i a u t o t î m b ă t r â n i t , d a r f ă r ă s ă le fi u i t a t . I n c e a s u l u n i r i i B u c o v i n e i , de s i g u r c ă p r i m a r u l din C â m p u L u n g , c u b o n d i ţ ă şi i ţ a r i , a î n f r ă ţ i t c e a s u l a c e l a , c u c e a s u l de s ă r b ă t o a r e în c a r e c u v â n t u l d-lui S a d o v e a n u a r ă s u n a t pe Ş i r e t în s u s . D e a t u n c i a u v e n i t şi a u t r e c u t şcoli şi c u r e n t e l i t e r a r e , o a m e n i din m a r g i n e de c o d r u a u î n c e p u t s ă a i b ă h a l u c i n a ţ i i şi s ă m o a r ă de s p l e e n şi de nostalgia Gangelui. Literatul român a devenit rafinat, a părăsit B o l t a rece ca să frequenteze saloane cu etajere m u l t i c o l o r e şi c u flori a d u s e d e l a t r o p i c e , în c u ­ t i u ţ e c a n i ş t e c o s c i u g e de s t u f . S ' a f ă c u t în l i t e r a t u r ă t e a t r u c u d e c o r u r i de c a r t o n şi a t â ţ i a s ' a u î n c e r c a t s ă c â n t e W a g n e r din. m a n d o l i n ă , u n i i c u p i e p t e n e l e u i t a t , din o c u p a ţ i i a n t e r i o a r e , în p ă r u l c r e ţ . D-1 S a d o v e a n u a r ă m a s c r e d i n c i o s a d e v ă r u l u i şi r e a l i t ă ţ i i . A r ă m a s l a F ă l t i c e n i şi l a I a ş i , a. v e g h i a t n e o b o s i t şi t i t a n i c l a p ă z i r e a t r a d i ţ i e i şi a s u f l e t u l u i r o m â n e s c . C â n d se f ă c e a u p l a n t a ţ i i de c a c t u ş i l a p o a l e l e C e a h l ă u l u i , d-1 S a d o v e a n u a r ă m a s n e c l i n i t i pe c u l m e , c a u n s e m i n c e r d i n t r ' o p ă d u r e v e c h e d u p ă c a r e s ă se iee v l ă s t a r i i . P e n t r u t o a t ă a c t i v i t a t e a lui d e - u n sfert de v e a c şi v r e o 40 de v o l u m e , p e n t r u c ă e s t e c r e a ­ t o r u l a c e l e i f e r m e c ă t o a r e l u m i din « D u m b r a v a m i n u n a t ă » , d-1 S a d o v e a n u e r a de m u l t n e m u ­ ritor. C o n s a c r a r e a s a de A c a d e m i e e n u m a i u n p l e o ­ nasm.

C O C O S T Â R C U L

A L B A S T R U

D E

G.

TOPÂRCEANU

R

ă s u n ă c o b z a şi v i o a r a , F a c gospodinele p o m e n i . . . Ce c h e f l a n o i în V i i ş o a r a , Ce p r a z n i c m a r e 'n R ă d ă ş e n i !

V u e s c pe B i s t r i ţ a Şi c â n t ă v o l b u r a Plutaşii dârzi, în înfig prăjina, ca

nahlapii la Toance. s f o r u l apii o lance.

Chiar Hanul Boului î n v i e ! I a r , j o s l a C r â ş m a lui M o ş P r e c u , E - a t â t a s v o n şi v e s e l i e D e p a r ' c ă a z i se l a s ă s e c u !

Spre-o l u m e c a r e - a Duc vestea undele Stă Z â n a Lacului C'un nufăr galben

La Vodă T o m ş a vin răzeşii S ă afle a s t ă z i c r e z ă m â n t . Şoimaru bea cu megieşii, I z b i n d c ă c i u l i l e 'n p ă m â n t .

Pe grindul unui lac sihastru, D i n d e p ă r t ă r i şi din t r e c u t , Un mândru Cocostârc albastru, Misterios a apărut.

Pe când Duduia Margareta, R ă m a s ă s i n g u r ă 'n i a t a c Să-şi f a c ă 'n g r a b ă t o a l e t a , S ' a ' m p u n s l a d e g e t cu u n a c . . .

El vine cu mişcări atente înaintează fără glas, Făcând uşoare complimente Din cap, ia fiecare p a s . . .

«fost odată» 'n r ă s p ă r . . . mirată, prins în p ă r .

Şi 'n u r m ă z i c e c ă t r ă Z â n ă , Oprindu-se într'un picior: — Din Academia R o m â n ă E u singur sunt nemuritor . . .

© BCU Cluj

PE

MARGINEA

VOLUMULUI

M O R M Â N T U L

U N U I

COPIJL.

D E

CEZAR

PETRESCU

^ A s T Ă Z I a m smuls lacătul dela odaia cu lu­ crurile tale, împotriva tuturor consemnelor. A m t r a s s t o l u r i l e , a m d e s c h i s ferestrele î n l ă t u r i s ă s t r ă b a t ă a e r v i u . I n n ă b u ş e a m i r o s u l de m u c i g a i u . P e s t e t o a t e c o l b u l m o a l e s ' a a ş t e r n u t pe î n c e t u l , de a t â t e a l u n i . In u n g h e r e p â n d e a u p ă i a n j e n i , în mijlocul pânzelor durate trainic, pentru o veş­ nicie neturburată. U m e z e a l a şi-a întins pecin­ g i n e a p â n ă s u s , pe z u g r ă v e a l a ' c o ş c o v i t ă . D i n p u ­ tregaiul parchetului au crescut ciuperci apoase şi f u m u r i i , c a în c h i l i i l e p ă r ă g i n i t e . î n ţ e l e g i a t u n c i de c e ţ i - a m c ă l c a t c u v â n t u l şi a m d e s f ă c u t din ţ i n t e s c â n d u r i l e u n e i l ă z i . Ş t i a m c u m ai a r u n c a t l u c r u r i l e , l a î n t â m p l a r e , în a j u n u l p l e c ă r i i , d u p ă nopţile acelea. Dar n u m ă aşteptam să găsesc atâta ruină. Putrede, cu m u c i g a i u verde, cu molii f u g ă r i n d în b i a t a t a a v u ţ i e p o r n i t ă pe p e i r e . T r e ­ b u i e s ă v i i n u m a i d e c â t . Se m a i pot s a l v a c ă r ţ i l e , c â t e v a t a b l o u r i , i c o a n e l e , o p r e g i l e şi s c o a r ţ e l e voastre, cu care v ă mândreaţi atâta. Te c h e m l a o zi d u r e r o a s ă . R u i n a g o s p o d ă r i e i t a l e e şi p e n t r u m i i i e o d u r e r e . P e u r m ă — î m i ierţi g â n ­ d u l — s o c o t c ă şi t i m p u l v a fi p o t o l i t c e v a din d e s n ă d e j d e a c a r e t e - a p u r t a t în a d ă p o s t u r i tre­ c ă t o a r e , f ă r ă n i m i c l e g a t de v i e a ţ a t a t r e c u t ă , f ă r ă n i m i c al t ă u , c u m e r a c a m e r a g h e ţ o a s ă de o t e l , u n d e t e - a m g ă s i t a s t ă i a r n ă . . .» A m împăturit scrisoarea. A m desfăcut-o iar. D i n t r ' o d a t ă , c a de s u b c o l b u l a ş t e r n u t pe în­ c e t u l din s c r i s o a r e a f r ă ţ e a s c ă , se t r e z i a s c u ţ i t ă d u r e r e a . D i n n o u p u s t i u l se a r ă t ă î n a i n t e . G r o a z a n o p ţ i l o r f ă r ă s f â r ş i t , c â n d t r e s ă r i n d din s o m n n u r e c u n o ş t i în b e z n ă pereţii s t r ă i n i ; d r e p t u n g h i u l v â n ă t al f e r e s t r e i , a ş e z a t a i u r e a de c u m îl ştiai în c a m e r a t a ; t i c t a c u l sfredelitor a l u n u i p e n d u l , d i n c o l o de z i d , în c u l c u ş u l a l t u i a . Şi t r o s n i t u l n e a ş t e p t a t a l m o b i l e l o r , în î n t u n e r i c . Şi t a b l a s m u l s ă de v â n t s g â r i i n d c a d e n ţ a t a c o p e r i ş u l . Şi n e l ă m u r i t a s p a i m ă după visul ireal, după care n u m a i poţi d e s l u ş i din a m e s t e c u l de v i s şi a e v e a , c e - a fost a d e v ă r a t din t o t ce s ' a prăbuşit şi n u m a i are întoarcere. M ' a m u r c a t în c e l d i n t â i u t r e n . C â n d a m d e s c h i s u ş a a fost c a u n o b l o n r i d i c a t d e a s u p r a u n e i firide c u o s e m i n t e . A m p i p ă i t orbit, în î n t u n e r i c , printre l ă z i l e c l ă d i t e , s ă î m p i n g fe­ r e s t r e l e . F l u t u r i a l b i , de m o l i i , îşi s b ă t u r ă s p e r i a t a r i p i l e m o i . U n ş o a r e c r o t u n z i m i r a t o c h i i de m ă r ­ gele, lunecă sub dulapurile cu uşile căscate. A f a r ă , s u b ferestre i s b u c n i f l u e r a t u l u n u i tre­ cător. A c o l o , pe m a s a c u c e r n e a l a u s c a t ă pe u n fund de c ă l i m a r ă şi c u o ţ e l u l p e n i ţ e l o r m â n c a t de r u ­ g i n ă , a m r e g ă s i t c a r t e a di c ă p ă t â i u a b o l n a v e i , n i n s ă de c o l b , c u u n ş n u r d e c o l o r a t de mătase^, î n s e m n â n d o p a g i n ă ce n ' a v e a s ă m a i fie c i t i t ă niciodată. E r a povestea copilului cu ochi s o m n o ­ r o ş i şi a l b a ş t r i , c a r e se j u c a l a c i n ă c u . p r ă g u ş o r u l de s t i c l ă u n d e se a ş e a z ă c u ţ i t u l şi f u r c u l i ţ a . In l u m i n a a u r i e se v e d e a u prin c r i s t a l u l c u c u r c u b e e m i ş c ă t o a r e , z e c e b u n i c i în l o c de u n u l . D o p u l d e l a

s t i c l a c u bere a v e a d e a s u p r a u n u r s de a r g i n t , c u u n b ă ţ în l a b e . A r fi v r u t s ă se j o a c e c u d â n s u l , d a r n i m e n i n u - 1 b ă g a în s a m ă şi n i m e n i n u i-1 d a . P e u r m ă n i m i c n ' a m a i fost. P u i u l s ' a p r e f ă c u t în ţ ă r â n ă s u b b r a z d e de flori, -cu o c h i i î n c h i ş i , c u t o a t ă l u m e a lui m o a r t ă . Şi t o a t e a u c u r s m a i ' d e p a r t e , şi toţi m a i d e p a r t e a u t r e c u t prin l u m i n ă , b u c u r â n d u - s e de v i e a ţ a a c e a s t a n e m ă r ­ ginită . . . Citisem întâia oară paginile amândoi, într'un s f â r ş i t de p r i m ă v a r ă c a a c e s t a . E r a p l e c a t ă d e a ­ s u p r a c ă r ţ i i ; o a l b i n ă a m ă g i t ă de m i r o s u l de m i e r e al p ă r u l u i s b u r a î m p r e j u r u l t â m p l e l o r ; c u m â n a d i s t r a t ă , î n c e r c a s ' o a l u n g e f ă r ă s ă ridice o c h i i de pe ş i r u r i . P o a t e a t u n c i î n c ă în m â n a a c e i a c u v i n e l e a l b ă s t r i i c a r e se m i ş c a în a e r u l p r o a s p ă t c a o floare l e g ă n a t ă ; în o c h i i c u g e n e l e p l e c a t e d e a s u p r a f i l e l o r ; în i n i m a s v â c n i n d e l a s t i c s u b b l u z a a l b ă ; cele d i n t â i c u c e r i r i a l e m o r ţ i i , r o d e a u s t ă r u i t o a r e şi î n c e t e , s t ă r u i t o a r e şi f ă r ă n i c i o p u t i n ţ ă de s c ă p a r e . D e - u n c e a s n u m a i n e î n ­ t o r s e s e m d e l a p ă d u r e a c u l a c u l s t r ă v e z i u între i e r b u r i m ă t ă s o a s e . P e m a r g i n e a ferestrei z ă c e a î n c ă m ă n u n c h i u l de f r a g i , c u l e s c u f r u n z e c u t o t , c u f r u c t e l e r o ş i i , c o a p t e n u m a i pe o p a r t e . Sărise s p r i n t e n ă peste l e s p e z i l e de p i a t r ă a l e p â r a e l o r , r i d i c a s e m â i n i î n s e t a t e de v i e a ţ ă spre m i n u n e a c o p a c i l o r c u f r u n z a r u l boltit ; u r m ă r i s e m î n d e ­ l u n g , c u p i e p t u l r e z e m a t de t r u n c h i u l u n u i m o ­ lift r ă s t u r n a t , n e l ă m u r i t a f r ă m â n t a r e a u n e i o ş ­ tiri de f u r n i c i . C o b o r î s e m pe p o t e c i u m e d e şi c â n d n e a p r o p i a m , o ş u v i ţ ă din p ă r u l ei î m i d e s mierda cu o înfiorare fruntea. Din r ă c o a r e a co­ d r u l u i , din l u m i n a s o a r e l u i p i c u r a t ă în o c h i u r i de aur printre frunze, tinereţa n o a s t r ă sorbise t o a t ă b u c u r i a u n e i v i e ţ i ce n ' a v e a s ă m a i s f â r ş e a s c ă n i c i o d a t ă . Şi a c u m , .genele u m e z i t e se a p l e c a u pe filele t r i s t e , s ă - m i a s c u n d ă c o p i l ă r e a s c a m â h n i r e p e n t r u o î n c h i p u i r e din c ă r ţ i . N ' a fost o p r e s i m ţ i r e că dragostea noastră, ne-am mărturist-o tăcut, a t u n c i , d e a s u p r a u n e i p o v e s t i r i î n d u i o ş a t e , de moarte ? Şi m a i t â r z i u , d u p ă c e - a u t r e c u t a n i , c â n d boala a subţiat mâinele cu degete lungi şi-a adân­ c i t o c h i i s u b a r c a d e l e fine a l e s p r i n c e n i l o r , n u p e n t r u a m i n t i r e a a c e l u i c e a s a fost s c o a s ă din r a f t u r i , c a r t e a u i t a t ă , c a r t e a c u ş n u r u l de m ă t a s e d e c o l o r a t ? C â n d dintre p e r n e l e a l b e , o c h i i îmi u r m ă r e a u paşii; acolo, sub fruntea lucie, încolă­ c i t ă de şerpii p ă r u l u i n e g r u , n u d o r m i t a m u s ­ trarea pentru uitarea c e - â v e a m s'o c a u t a c u m , pentru bucuriile acestei vieţi ce-mi r ă m â n e a u numai mie, pentru l u m i n a către care a v e a m s ă m a i ridic m â i n i î n s e t a t e , m â i n i s i n g u r e d e acuma ? Cum după asta, mai îndrăznisem să caut uitare ? A f a r ă , în s o a r e l e p r i m ă v e r e i , f l u e r a t u l t r e c ă ­ t o r u l u i se d e p ă r t a , pe s t r ă z i c u a s f a l t u l î n c ă l z i t , s u b tei c u floare p a r f u m a t ă , p r i n t r e alţi t r e c ă t o r i , c a r e v o r b e s c şi r â d , în s o a r e , în s o a r e .

53

© BCU Cluj

M Ă S C Ă R I C I U L

V Ă L Ă T U C

D I

AL.

O.

TE ODOREANU D-lui Mihail Sadoveanu aceste stihuri glumeţe.,.

IN L e t o p i s e ţ , s t o l n i c u l B u l b u c , C e - a u scris c u cinste şi c u a d e v ă r , A u p o m e n i t l a c u r t e a lui C i u b ă r , De-un măscărici, anume Vălătuc.

Ş e d e a pa g â n d u r i b i e t u l m ă s c ă r i c i S i m ţ i n d c ă m o a r t e a v a să mi-1 a p u c e : Ţi s'anfundat a c u m a V ă l ă t u c e , U ş o r intraşi, dar g r e u s ă ieşi d e - a i c i .

E r a g h i d u ş , isteţ în t o a t e cele Şi v e s e l peste p o a t e m ă s c ă r i c i u l , D a 'nţepător la g l u m ă c a ariciul Şi n u c r u ţ a «bătrânele g i u b e l e » .

Şi 'n z i u a ispăşirii crudei pâre E r a u pe l â n g ă feţele cinstite, P o p o r şi j u z i în h a i n e ' m p o d o b i t e , H a r a p i b u z a ţ i c u m â n a pe s a t â r e .

C â n d se ' m b ă t a , pe toţi l u a 'n răspăr — Şi v e ş n i c e r a b e a t pe c â t se s p u n e — Ci s t r a j ă g u r i i lui n e ş t i i n d p u n e Şi lui C i u b ă r , tot e l i - a u z i s C i u b ă r .

Rostogoleau argaţii buţi umflate, Că-i păstrător de datini V o e v o d u l Şi ' n p r a v i l i e s t e s c r i s să b e a n o r o d u l , A t u n c i c â n d face d o m n u l d i r e p t a t e .

D a r M a n e a ce b ă u s e trei o c a l e C u m n u a v e a se v e d e a l t ă t r e a b ă In c a p u l m e s e i s ' a u şi d u s în g r a b ă D e l-au p â r î t pe l o c M ă r i e i S a l e .

Ci m ă s c ă r i c i u l , p e h l i v a n de s o i , C ' u n sfredel s p i n t e c â n d b u t o i u ' n burtă, S u g e a c ' u n pai şi ce f ă c e a că-i t u r t ă , P â n ă s'a s c u r s tot v i n u l din b u t o i .

Făcutu-s'au Ciubăr atunci ca sfecla, N u c ă e r a de felul lui C i u d o s , D a r p r e a e r a de tot b u r d u h ă n o s Şi n i c i c a c u m n u i - a u p l ă c u t p o r e c l a

G e a l a ţ i i a p r i g i m o r m ă i a u în b a r b ă înfricoşaţi de-aşa beţivănie Şi n u v e d e a u , privind c u d u ş m ă n i e P e dedesubt c u m c u r g e v i n u 'n i a r b ă .

Ş i - a u g l ă s u i t s p ă t a r u l : «Prea te 'ntreci!» L o v i n d u - 1 pe spinare c u c i u b u l , Şi 'n g h i o n t i l-au d a t pe scări d e - a t ă v ă l u c u l Şi l-au î n c h i s apoi pre el în b e c i .

Iar m ă s c ă r i c i u l s'a l u n g i t pe spete Ţ i p î n d c ă m u l t îi p l a c e a ş a v i n Şi j a l e - i e c ă p r e a i - a u dat puţin Şi lui a c u m a tare-i este s e t e .

D a r D o m n u l m i l o s t i v c u m n u sunt doi C ă n ' a r p u t e a p ă m â n t u l să-1 î n c a p ă , A u h o t ă r î t s ă nu-1 m a i t r a g ă 'n ţ a p ă D e - o b e a C o t n a r u l tot d i n t r ' u n b u t o i .

Şi c u m j u c a pe buţile deşarte Pe când prostimea toată chiuia, S ' a v e s e l i t velift boerii foarte «Şi m u l t s ' a u m i n u n a t M ă r i a Sa».

S U B

C E R U L

L I B E R . . .

D E

IOAN M A R I N S A D O V E A N U a l e g e , l â n g ă t i n e , c e v a t a i n i c . O p u t e r e t r e c e şi a d u n ă şi t o a t e r o i e s c în j u r u l u n u i m i e z n o u . M e ­ ş t e ş u g u l a c e l a s u b ţ i r e şi n e î n t r e c u t , din c a r t e , se î n t o c m e ş t e a c i şi în a c e s t f e l , f ă r ă m u n c i , c a după o neînţeleasă poruncă. Nu-ţi trebuie decât p u ţ i n ă a s c u ţ i m e şi c â t e v a c l i p e de l i n i ş t e , pe c a r e ţi le d ă r u e ş t e orice d r u m , p e n t r u c a s ă te s i m ţ i t â r î t , f ă r ă v o i e , pe c ă i l e m i s t e r i o a s e ale u n e i l u m i ce se a ş e a z ă pe t e m e l i i n o u i . N i m i c n u se s c h i m b ă din î n f ă ţ i ş a r e a c ă l ă t o r u l u i care preschimbă totul. Şi, t o t u ş , p l u t e ş t e o t u r b u r a r e c a r e te c u p r i n d e . E c a o p â n z ă m a r e de p ă i a n j e n , ce se î n t i n d e . Pentru c â t e v a clipe o n e s i g u r a n ţ ă ; întreaga l u m e ş o v ă i e p â n ă c e , a s c u l t ă t o a r e , îşi d e s v e l e ş t e i z v o a ­ rele v ă z u t e şi n e v ă z u t e . Şi a t u n c i î n c e p e u n d r u m n e î n s t ă v i l i t . N u e x i s t ă p ă r t i c i c ă din l u m e c a r e s ă - ş i v ă m u e a s c ă s u f l e t u l în f a ţ a puterii î n v i n g ă t o a r e . E o t r e c e r e u ş o a r ă ,

D l N T R ' O t a i n i c ă î m p l e t i r e f ă c u t ă din a m i n t i r e a operii şi p r i e t e n i a o m u l u i , d e a l u n g u l u n e i c ă l ă t o r i i , în t o v ă r ă ş i a d-lui M i h a i l S a d o v e a n u , te s t ă p â n e ş t e u n s i m ţ ă m â n t de s i g u r a n ţ ă , de p u t e r e şi de l i n i ş t e , o r i c a r e a r fi ţ i n u t u l prin c a r e t e - a r a b a t e p a s u l . Lucrurile ajung prietenoase, toate, până la ne­ l i n i ş t e a t a de s t r ă i n ; iar c h i p u r i l e lor s o n o r e , v o r ­ b e l e , se r o t u n e j s c . E c a u n g l a s d o m o l şi a f u n d c e - ţ i r o s t e ş t e în p r e a j m ă , ce t ă l m ă c e ş t e şi l e a g ă . E u n b e l ş u g pe care-1 s i m ţ i c ă - ţ i r â u r e ş t e pe a l ă t u r i . C ă c i , ori pe u n d e t e - a i a b a t e — fie în g r o a p a smălţuită a Rădăşenilor, cu altarul sfântului Mer­ c u r i e , v i o i u c a u n s t a n j e n e i ; fie în c â m p i a v e ş n i c a b u r i t ă d e l a B a i a ; fie pe l â n g ă a p e l e g a l b e n e a l e D u n ă r i i b r ă i l e n e , fie pe l â n g ă c e l e s t r ă v e z i i şi a d â n c i a l e m ă r i i , î n c ă r c a t e de p e s c ă r u ş i — a ş e ­ z ă r i l e f e l u r i t e a l e c e l o r ce m i ş u n ă prin l u m e , se r e î m p l e t e s c . T o a t e s t a u n e c l i n t i t e în r o s t u r i l e l o r , d a r a s c u l t ă c u m i n ţ i şi se î n d u p l e c ă . S i m ţ i c u m se

54

© BCU Cluj

nesimţită, mai m u l t o lunecare dela g â z ă la fiare, d e l a o m l a c o d r u şi m a i d e p a r t e , spre s l a v ă . E o c a l e n e t e d ă , ce d u c e d e p a r t e , c a prin o g l i n z i . . . Nelămurit simţi toate'acestea lângă călătorul Mih a i l S a d o v e a n u . C u m se v o r r o s t i , r ă m â n e o t a i n ă D a r d r u m u l te p o a r t ă m a i d e p a r t e c u î n t â m p l ă ­ rile şi r ă s c r u c i l e l u i . T ă c e r e a s ' a d u s , p u t e r e a n e ­ v ă z u t ă s'a spulberat. S f a t u l r e î n c e p e , de c â t e s u n t prin l u m e şi în s t e l e . V o r b e l e se r e î n t o r c , g r e o a i e şi b a t , a t â t c â t pot a j u n g e , l u c r u r i l e c a r e s ' a u î n c h i s i a r ă ş . A b i a , c a u n f r e a m ă t î n d e p ă r t a t al m i n u n i i c a r e a t r e c u t p r i n t r e n o i , o p r i v i r e ori c â t e u n a m ă n u n t -

O

al t o v a r ă ş u l u i de d r u m , î n s e a m n ă în t r e a c ă t u n nufăr sau o nalbă, după loc. Şi d a c ă ai a v e a a t u n c i u n o c h i u a g e r , ai v e d e a că întâmplarea neînsemnată e ca o înţelegere sau o mulţămită. Şi a s t f e l , tot m a i d e p a r t e , c a l e de v a r ă l u n g ă şi a l b ă , p â n ă ' n spre s e a r ă , c â n d te î n t â l n e ş t i c u a p u s u l , c a r e v i n e n ă p r a s n i c , c u f l ă c ă r i înalte şi p i u i t u r i s c u r t e de p a s ă r i , prin t ă c e r e . Şi d i n c o l o , în n o a p t e , u n d r u m a l b ă s t r u i u , d a r tot sigur. C ă c i şi e a e a s c u l t ă t o a r e , d o m o a l ă şi c u m i n t e , sub puterea acestui vraciu.

A L T A

F A T A

D E

G.

M.

I VAN OV

A . C E I c a r i n u l ' a r fi c u n o s c u t d e c â t d u p ă î n ­ f ă ţ i ş a r e , l-ar fi a s e m u i t c u u n «muscal» s i m p l a şi s e c t a n t . P e n t r u m i n e î n s ă c h i a r î n f ă ţ i ş a r e a lui e mai mult decât atât. . . înalt spătos, blond, cu tăetura ochilor s l a v ă , c u v o r b i r e a î n c e a t ă şi ş o p t i t o a r e , c u r â s u l l a r g — o i z b u c n i r e de b u c u r i e d i n t r ' u n s u f l e t c o p i l ă ­ reşte c u r a t , — m i - a a p ă r u t c a u n r u s î n ţ e l e p ţ i t de v i e a ţ ă şi de p r i b e g i i . M ă î n t r e b a m m u l ţ u m i t ă c ă ­ ror t r e b u i n ţ i ş i - a l e p ă d a t c i o b o t e l e de i u f t u n s e c u p ă c u r ă , ş i - a t u n s b a r b a r o ş c o v a n ă de l i p o v a n h a r n i c şi c r e d i n c i o s , ş i - a «potrivit» p ă r u l şi ş i - a s t r i c a t astfel f i g u r a de m a r e n e g u s t o r de c i a i de C h i n a de pe' s t r a d a N e m ţ e a s c ă din S a r â t o v , s a u de g r ă s i m i şi b l ă n u r i s c u m p e din S i b e r i a a l b ă şi geroasă ? A l ă t u r i de el s i m ţ i a m p a r ' c ă b o a r e a n e m ă r g i ­ n i t e i V o l g a în r e v ă r s a r e a ei de p r i m ă v a r ă . Mi se p ă r e a c ă v ă d g o l a n i m i s t i c i , din v o r b i r e a g h i d u ş ă a c ă r o r a răsăreau înţelesuri deosebite, pescari pito­ reşti pe b ă r c i c u p â n z e u m e d e şi m u r d a r e , c ă u t ă t o r i de a d e v ă r u r i în p l e s c ă i t u l lin al a p e i , şi m ă c u t r e ­ m u r a m c a şi o d i n i o a r ă de c â n t a r e a , t r i s t ă şi în­ t r i s t ă t o a r e , ce v e n i a c i n e ştie din c â t ă d e p ă r ­ tare... R ă s u n e t e şi v i z i u n i s c u m p e , pe alte ţ ă r m u r i , c u a l t e realitfăţi! C â n d l - a m c u n o s c u t , î n t r ' o B i e r h a l l e din Cer­ n ă u ţ i şi î n t r ' t m g r u g ^ d e p r i e t e n i de i n i m ă şi de s c r i s , p o v e s t e a , c u o b u n ă t a t e s l a v ă î n t â m p l ă r i şi f i x a a p r e c i e r i , c â n d în p r i e t e n o a s a d i s c u ţ i e de a t u n c i î n c e r c a m s ă m ă r t u r i s e s c — de b u n ă s e a m ă din n e p r i c e p e r e — i n f e r i o r i t a t e a l i t e r a t u r i i f r a n ­ ceze. O M U L S a d o v e a n u e totuş e x e m p l a r u l cel mai a u t e n t i c al r o m â n u l u i — c u m a f o s t şi c u m t r e ­ buie s ă f i e . D e ş i n u m e l e c a r e în t r a d u c e r e r u s e a ­ s c ă î n s e a m n ă «grădinar», se î n t â l n e ş t e f o a r t e d e s în R u s i a , n u c r e d s ă a i b ă l e g ă t u r i de s â n g e c u r u ş i i de peste N i s t r u . C a şi a t â t e a n u m i r i de r â u r i pe ţ ă r m u l c ă r o r a a s t r ă l u c i t o d i n i o a r ă o v i e a ţ ă r o m â n e a s c ă , e p i c ă şi s g o m o t o a s ă — n u m i r i de

o r a ş e , s a t e , m ă n ă s t i r i — n u m e l e lui s l a v n e tre­ z e ş t e în g â n d i p o t e z e i s t o r i c e pe c a r e a c u m ş t i i n ţ a le c o n f i r m ă . N u a e x i s t a t , în t i m p u r i l e de m u l t t r e c u t e , n u m a i o v e c i n ă t a t e între p o p o r u l , a l c ă r u i n u m e a r ă m a s «român» şi m a s s e l e s l a v e d e l a r ă s ă r i t . A fost c e v a m a i m u l t : o c o n t o p i r e de s â n g e , o p l ă s m u e a l ă din n o u între a c e s t e g r ă m e z i e t n i c e de diferite o r i g i n i — cari a u f o r m a t m a i t â r z i u şi a u s t a b i l i t în r e a l i t a t e a lui de a s t ă z i poporul r o m â n . E l e m e n t u l slav cu tot ceeace el î n s e m n e a z ă şi e s t e în m a n i f e s t ă r i l e s a l e , n u t r e ­ b u i e s ă fie t ă g ă d u i t , d i s p r e ţ u i t şi «eliminat» de c ă t r e a c e i ce v o r o l a t i n i t a t e c o m p l e t ă şi c l a s i c ă pentru originile n e a m u l u i r o m â n e s c . Căci alt­ m i n t r e l e a c u m ne v o m e x p l i c a n u n u m a i t ă i e t u r a o c h i l o r a l b a ş t r i al s c r i i t o r u l u i S a d o v e a n u — t ă i e ­ t u r a s l a v ă — d a r şi n e m ă r g i n i t a l ă r g i m e a s u ­ fletului m o l d o v e n e s c d e l a C e t a t e a A l b ă şi p â n ă d i n c o l o de C e r n ă u ţ i . . . O P E R A lui S a d o v e a n u ar p u t e a fi i s c ă l i t ă — c a u n d o c u m e n t de î n r u d i r e s u f l e t e a s c ă — de P u ş c h i n , T u r g h e n i e v şi G o n c i a r o v . S c h i m b a ţ i n u ­ m e l e e r o i l o r lui S a d o v e a n u şi v e ţ i a v e a a d e v ă r a t e b u c ă ţ i de l i t e r a t u r ă r u s ă . E a c o l o a c e l a ş a m u r g sufletesc, aceiaş paşnică tristeţe, aceiaş neliniş­ t i t o a r e a ş t e p t a r e , ce o c u n o s c şi m o l d o v e a n u l şi r u ­ s u l , c a r i ş t i u c ă a u s u f l e t şi ştiu c ă în e l se petrec f r ă m â n t ă r i t a i n i c e . N u c a u t ă o a r e şi m o l d o v e a n u l să-şi g ă s e a s c ă în v i e a ţ ă D r e p t a t e a , n u a t â t c e a s o c i a l ă , c â t c e a m o r a l ă şi s u f l e t e a s c ă , a c e a P r a v d a de c a r e e a t â t de î n s e t a t r a f i n a t u l a r i s t o c r a t r u s c â t şi m u j i c u l n e c ă j i t ? C r e a ţ i u n e a lui S a d o v e a n u e m a i m u l t d e c â t o c r e a ţ i e de a r t ă , c ă c i c u p r i n d e : — a d e v ă r u l m o r a l al t u t u r o r şi a l f i e c ă r u i a , — idealul social cu care încă m u l t ă vreme v o m trăi, — frumuseţea sufletelor uşor-întristate, cu care ne v o m fermeca, — i a r el î n s u ş , o m u l S a d o v e a n u , e a c u m p e n ­ tru noi o n o u ă , o î m b u c u r ă t o a r e şi c e a m a i i u b i t ă a p a r i ţ i e de r o m â n .

55

© BCU Cluj

GÂNDURI DESPRE MIHAIL SADOVEANU DE VINTILA RUSSU ŞIRIANU D a r , p o e t al s e n s i b i l i t ă ţ i i r o m â n e ş t i , p ă t i m a ş evocator al trecutului care a pârguit acest ţinut, prin s e n s i b i l i t ă ţ i l e m e r e u î n n o i t e a l e t a l e n t u l u i s ă u , a ridicat motivele inspiraţiei lui, până la arta mare şi p u r ă , a c e e a c a r e n u s u f e r e n e t r e b n i c i a n i c i u n u i convenţionalism. Copil f e r i c i t al n e a m u l u i şi al ţ a r i n e i s a l e , S a ­ d o v e a n u e s c r i i t o r u l n o s t r u cel m a i î n t r e g î n z e s t r a t . N i m e n i n ' a s i m ţ i t p â n ă l a e l , a t â t de l a r g , pi­ t o r e s c u l s u f l e t u l u i şi p ă m â n t u l u i r o m â n e s c . N i m e n i n ' a s i m ţ i t p â n ă l a e l , a ş a de a d â n c , t o ­ nalitatea nobilă, armonia nesfârşit bogată a graiu­ lui r o m â n e s c . C i n e l ' a a u z i t c i t i n d , a p r i m i t a p r o p i a t din g l a s u l lui, dragostea mocnit clocotitoare pentru această m u z i c ă a limbii. A j u n s la maturitatea deplină a mijloacelor sale, e a t â t de î n t r e a g ă ş t i i n ţ a a c e s t e i a r m o n i i a s c r i ­ s u l u i l a e l , în c â t f a r m e c ă î n c o l ă c i t o r c a f l u e r u l î m b l â n z i t o r u l u i de ş e r p i . . De aceea, aplauzele inimelor noastre, s'au ală­ t u r a t în c o r t e g i u , p e n t r u a s ă r b ă t o r i p r i m i r e a s u b cupola celui mai mare l o c a ş al culturei r o m â ­ neşti.

1 A L E N T U L lui e c o p t , r o t u n d şi î n t r e g c a u n m ă r d o m n e s c în j u r de t o a m n ă . P e r s o n a l i t a t e v i g u r o a s ă şi s i g u r ă c a o c l ă d i r e în p i a t r ă t a r e , s e n t i m e n t a l i t a t e n o b i l ă c a u n am U r g pe m u n ţ i , s o b r ă c a l u c i u l l e m n u l u i de n u c şi t o t u ş i i n t i m ă , c o m u n i c a t i v ă , S a d o v e a n u i m p u n e şi î n v ă l u i e i u b i t o r t o t d e o d a t ă . A r t a lui e a d â n c u m a n ă şi u m a n i t a t e a l u i se î n a l ţ ă p r e l u n g spre a r t ă . C u g l a s u l r ă r i t şi î n d e p ă r t a t , c a u n c l o p o t de f r u n z e t o m n a t e c e , dor a d â n c c a şi a c e l d a n g ă t s t i n s , el m ă r t u r i s e a în d i s c u r s u l de r e c e p ţ i e l a A c a d e m i e , s i m p l u şi i m p r e s i o n a n t c a o t ă c e r e c u î n ţ e l e s : «eu s u n t u n c o p a c c u r ă d ă c i n i l e înfipte în t r e c u t u l şi în p u t e r e a de s i m ţ i r e a p o p o r u l u i meu»... D a , t a l e n t u l lui a a v u t a c e a g r a n d i o s de f i r e a s c ă d e s f ă ş u r a r e , a u n u i c o p a c c r e s c â n d în a n o t i m p u l s c r i s u l u i s ă u , c a r e p e n t r u el e s t e u n a c u a n u l mare al vieţii lui. «Poporul lui», d a , S a d o v e a n u e s u p e r b de r o ­ m â n f i i n d c ă a r t i s t u l m a r e , c u m i j l o a c e l e de a c r e a desfăşurate bogat, ca frunzele ferigei sănătoase, ş i - a s ă p a t a l b i e în c e l m a i r o m â n e s c p ă m â n t .

P E N T R U

S U F L E T U L

B A S A R A B I E I

D E

ION

BUZDUGAN s u f l a r e m o l d o v e n e a s c ă . C h i a r cele d i n t â i u i z b â n z i ale m i ş c ă r i i tot grijei şi a j u t o r u l u i s ă u le d a t o ­ răm. E r a pe l a î n c e p u t u l r e v o l u ţ i e i r u s e ş t i din 1917, când m ' a m pomenit într'o seară cu un oaspe cu deosibire drag, venit tocmai dela R o m a n , unde îşi f ă c e a d a t o r i a l a m u s c a l i . M a i o r u l S i m e o n M u r a f a , u n u l din cei m a i d â r z i l u p t ă t o r i m o l d o ­ veni, care m a i târziu a v e a să pecetluiască cu s â n g e l e lui a c t u l U n i r e i . Se r e p e z i s e p â n ă l a m i n e , l a I a ş i , p e n t r u â - m i î m p ă r t ă ş i u n g â n d care-1 r o d e a de m u l t . î n c e p e a s ă se l ă m u r e a s c ă n e v o i a u n e i p r e g ă t i r i de c u l t u r ă r o m â n e a s c ă , din c a r e s ă ţ â ş n e a s c ă m a i firesc şi m a i t r a i n i c , a c t u l u n i r e i . P r i e t e n u l î m i v o r b i despre n e v o i a u n e i t i p o g r a f i i româneşti, aşezată la K i ş i n ă u . A c e a s t a a v e a să fie c e a d i n t â i u t i p a r n i ţ ă r o m â n e a s c ă ce a v e a s ă t r e a c ă P r u t u l , d u p ă o s u t ă de a n i de r o b i e , p e n t r u a d u c e în c u t i i l e l i t e r i l o r de p l u m b , r â n d u i t e c a f a g u r i i de m i e r e , s l o v a s t r ă b u n ă . D a r g â n d u l p e n ­ tru î n f ă p t u i r e a v e a n e v o i e de u n r o m â n de i n i m ă şi de n ă d e j d e . D e a d r e p t u l , f ă r ă o c o l i r i şi f ă r ă s ă n e m a i î n t r e b ă m , a m rostit a m â n d o i n u m e l e r ă zăşului m o l d o v a n , care n u m a i el, putea înţelege şi sprijini a c e s t e c e a d i n t â i u e l i b e r a r e , f ă r ă a s c u ţ i ş de s a b i e şi f ă r ă s a l v ă de c a r a b i n e .

J - î ' A M c u n o s c u t î n t â i a o a r ă , în v r e m e a r ă s b o i u l u i , l a I a ş i , în r e d a c ţ i a g a z e t e i « R o m â n i a » . A i c i , v e n e a în r ă s t i m p u r i şi B a r b u D e l a v r a n c e a , s ă - ş i s c u t u r e c a p u l î n c o r d a t , c u p ă r u l a l b i t şi înv â l v o i a t , în d i s c u ţ i i c l o c o t i t o a r e . A c e s t o r d e s b a ­ t e n furtunoase, adesea ţinea piept n u m a i Mihail S a d o v e a n u . Şi pe c â t de v i g u r o s şi n e z ă g ă z u i t , ţ â ş ­ n e a c u v â n t u l lui D e l a v r a n c e a , p u h o i t s ă r ă s t o a r n e t o a t e a r g u m e n t e l e a d v e r s a r i l o r , pe a t â t de d o m o l şi l i n i ş t i t , c u g l a s de p o t o l i t ă î n g ă d u i n ţ ă , r ă s p u n ­ d e a S a d o v e a n u , a s c u n z â n d s u b i m a g i n i c a l d e şi proaspete, o largă înţelegere a sufletului omenesc şi c ă t â n d t u t u r o r s l ă b i c i u n i l o r , o m a i l a r g ă i e r ­ t a r e . C l o c o t i r i l o r de m i n u n a t e r e v o l t e , r ă s p u n d e a înţelegerea omului care scormoneşte sub pasiuni, pricinile a s c u n s e . Şi D e l a v r a n c e a se l ă s a d o b o r î t m a i î n t o t d e a u n a , de a c e a s t ă r e z i s t e n t ă d o m o a l ă şi s i g u r ă . — H a i d e , m ' a i b ă t u t m ă r , f ă - m ă a c u m a şi o tablă! Şi p a r t i d a î n c e p e a . A u t o r u l «Viforului», şi l a j o c c a şi l a d i s c u ţ i e î n c e p e a î n f l ă c ă r a t şi n ă v a l n i c , g a t a - g a t a p a r ' c ă s ă s f a r m e t a b l e l e , s ă a r u n c e peste m a r g i n e z a r u r i l e , s ă r ă p u e c u t o t d i n a d i n s u l şi a d v e r s a r u l . M i h a i l S a d o v e a n u d o m o l şi g â n d i t o r , m i ş c a ostile s a l e c u m u l t ă b ă g a r e de s e a m ă , c u p r u d e n ţ a u n u i s t r a t e g , p â n ă c â n d îşi f ă c e a a d v e r s a r u l «tablă curată». ' î n c ă de pe a t u n c i , M i h a i l S a d o v e a n u se i n t e ­ r e s a de a p r o a p e de m i ş c a r e a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă din B a s a r a b i a , u n d e e r a c u n o s c u t şi i u b i t d e - m u l t ă

A d o u a z i , e r a m cu S i m e o n M u r a f a l a r e d a c ţ i a «României», a ş t e p t â n d u - 1 . C â n d a i n t r a t , m - a în­ trebat ca întotdeauna cu surâsul blajin: Ce m a i faci m u s c a l e ? — U i t e —• z i c , ţ i - a m m a i a d u s u n m u s c a l de-ai n o ş t r i , c a r e - a v e n i t t o c m a i d e l a R o m a n , s ă te

56

© BCU Cluj

v a d ă şi s ă - ţ i s p u n ă o v o r b ă b u n ă d i n p a r t e a Basarabiei. M i h a i l S a d o v e a n u a p r i v i t o c l i p ă pe g â n d u r i , m u s c a l u l , a p o i a m i n t â n d u - ş i îi întinse a m â n d o u ă mâinele: — - B i n e ai v e n i t l a n o i , p r i e t e n e M u r a f a ! D e u n d e ai r ă s ă r i t a i c i , l a I a ş i , şi ce v e s t e b u n ă ne a d u c i d e l a «muscalii n o ş t r i » ? Murafa. — Apoi ţi-aduci aminte domnule Sadoveanu, de v o r b a n o a s t r ă din n o a p t e a a c e i a de t o a m n ă , c â n d t r e c e a m c ă t r ă front prin F ă l t i c e n i şi m ' a m a b ă t u t pe l a c a s a d u m i t a l e s ă te v ă d ? Ţ i - a d u c i a m i n t e c â n d îţi s p u n e a m c ă v a s u n a şi c e a s u l moldovenilor noştri ? I a c ă s'a întâmplat vorba n o a s t r ă , a s u n a t c e a s u l , şi a c u m a e n u m a i r â n d u l o a m e n i l o r s ă - ş i f a c ă d a t o r i a . Ne t r e b u i e în B a s a ­ r a b i a n o a s t r ă c a r t e r o m â n e a s c ă , şi p e n t r u o ti­ p a r n i ţ ă de a c e l e a a m v e n i t a i c i . D e l a d u m n e a t a aştept u n s f a t , şi s p r i j i n u l : ' — V a s ă z i c ă , p r i e t e n e M u r a f a , ţii să-ţi i s b â n deşti g â n d u l pe c a r e m i l-ai î m p ă r t ă ş i t în n o a p t e a a c e i a de t o a m n ă . A p o i o m s t a ş i - o m s o c o t i , ş i - o m ajunge la o înţălegere... Şi M i h a i l S a d o v e a n u prinse a n e p o v e s t i , a ş a c u m a p o v e s t i t m a i t â r z i u în c a r t e a despre «Orhei şi S o r o c a » t o a t e î m p r e j u r ă r i l e în c a r e 1-a c u n o s c u t pe m u s c a l u l din B a s a r a b i a , p r i e t e n u l n o s t r u S i meon Murafa. — C o p a c i i se d e s b r ă c a s e r ă de f r u n z e ; v â n t u l v e n e a c u v e ş t i rele din tristul p ă m â n t al O l t e n i e i . P l o i r e c i şi n e g u r i î m b r ă c a s e r ă m u n ţ i i m o l d o v e ­ neşti, unde soldaţii trudiţi, cu ochii n e g u r o ş i , n e d o r m i ţ i zile şi n o p ţ i , de s ă p t ă m â n i şi l u n i se băteau cu îndârjire. D i n s p r e P r u t , pe d r u m u r i l e u d e şi d e s f u n d a t e , n ă b o i s a r ă ostile ţ a r u l u i . C o l o a n e n e s f â r ş i t e tre­ c e a u ; artilerie, cavalerie, infanterie, treceau încet o a m e n i i R u s i e i , c e n u ş i i şi n e h o t ă r î ţ i ca ste­ pele... ...In s a r a a c e i a , p e - u n v â n t r ă s u n ă t o r , c i n e v a bătu la poarta noastră s i n g u r a t i c ă . E r a u n s t r ă i n , — u n u l din n e s f â r ş i t a m u l ţ i m e c e n u ş i e . D a r s t r ă i n u l a c e s t a rosti u n c u v â n t de s a l u t a r e în l i m b a p ă r i n ţ i l o r n o ş t r i . II î n t â m p i n a ­ r ă m v e s e l i şi m i ş c a ţ i . S o a r t a a d u c e a între n o i pe u n f r a t e . P u r t a t de p o r u n c i s t r ă i n e , el se a b ă t u din d r u m , rosti n u ­ m e l e m e u şi i n t r ă în c ă m i n u l n o s t r u c a s ă v o r b i m l a l u m i n a l ă m p i i liniştiţi despre M o l d o v a . Străinul acela venit sa m ă caute într'o sară de t o a m n ă , l a F o l t i c e n i , în f u n d u l , ţ ă r i i , e r a S i meon Murafa. N ' a ş p u t e a s p u n e c â t a m fost de m i ş c a t . Mi s ă p ă r e a c ă m ă a f l u în f a ţ a u n e i t a i n i c e o r â n d u i r i a d e s t i n u l u i . P r i v e a m pe «muscalul» a c e l a v o i n i c şi plin de v l e a ţ ă , cu o c h i i s c ă p ă r ă t o r i şi î n s u f l e ţ i ţ i . . . E r a î n t r ' a d e v ă r u n s o l din î n s t r ă i n a t a şi p i e r d u t a Basarabie. Nu, B a s a r a b i a nu era pierdută, nici înstrăinată, M u r a f a v e n e a c u v e ş t i c i u d a t e din ţ a r a s t r ă m o ­ şilor n o ş t r i . V e n e a c u v e ş t i b u n e ş i - m i v o r b e a hotar ît despre î n c e p u t u r i l e a c e l o r f r ă m â n t ă r i cari n u m u l t d u p ă a c e i a t r e b u i a u s ă p r e f a c ă în f u m şi d ă r â m ă t u r i n e l e g i u i t a î m p ă r ă ţ i e a pajurei c u două capete.

— Noi a ş t e p t a m . . . î m i z i c e a el z â m b i n d şi p r i v i n d u - m ă ţ i n t ă . . . A ş t e p t ă m şi n ă d ă j d u i m s o a r e nou pentru Basarabia. Prutul nu mai era o graniţă. M u r a f a îmi m ă r ­ t u r i s e a c ă s o l d a ţ i d e - a i l u i , «dela n o i de a c a s ă » , f ă c e a u f o a r t e des d r u m u l î n a p o i , î n c ă r c a ţ i c u c ă r ţ i de-ai c i . — B a t e v â n t c ă t r e n o i şi m â n i se v o r d e ş t e p t a cei a d o r m i ţ i , a d ă u g a el p r o f e t i c . C a r t e a c u s l o v a r o m â n e a s c ă , orice c a r t e c a r e v o r b e ş t e i n i m i l o r de l a n o i , e s t e o s ă m â n ţ ă c e v a r o d i î n s u t i t c a şi sămânţa cea bună a Evangheliei. A m s t a t m u l t s f ă t u i n d în n o a p t e a a c e i a de f r ă ­ ţ i e ; a m d e s c h i s c ă r ţ i l e c r o n i c a r i l o r şi a m c h e m a t între n o i , c u o c h i î n l ă c r ă m a ţ i , t r e c u t u l f r u m o a s e i şi n e f e r i c i t e i n o a s t r e M o l d o v e . A p o i n e - a m d e s ­ p ă r ţ i t c u p ă r e r e de r ă u î n t r ' u n t â r z i u , în n o a p t e a n e a g r ă iş p l o i a s ă . C o l o a n e de a r t i l e r i e t r e c e a u prin prin î n t u n e r i c , spre n e c i n o s c u t . N u v e d e a u u a u a u a prin î n t u n e r i c , spre n e c u n o s c u t . N u v e d e a m o s t a ş i , n u v e d e a m c a i , — a u z e a m numai mişcare neostoită, măci­ n a r e a a s p r ă a ş o s e l e i , — ş i din c â n d în c â n d u n s u n e t , 6 c o m a n d ă în l i m b ă s t r ă i n ă . «Muscalul» m i - a s t r â n s m â n a ş ' a plecat...» — Nu c r e d e a m c ă sorţii a v e a u să ne m a i apro­ pie v r e o d a t ă , — zise p r i e t e n u l M u r a f a — şi i a c ă , a v e m n e v o i e de d u m n e a t a , şi cele v o r b i t e a t u n c i pot l u a î n c e p u t de î n f ă p t u i r e . Din n o u , d r u m e ţ u l , z u g r ă v i încăodată stările din B a s a r a b i a , s u f l e t u l c e l n o u de l i b e r a r e , şi n e v o i a t o t m a i g r a b n i c ă de c ă r ţ i c u s l o v ă r o m â ­ n e a s c ă . Şi c â n d v o r b e l e c u r g e a u m a i f e r b i n ţ i , i z b u c n i dinspre P i a ţ a U n i r e i , M a r s e l i e z a , c â n t a t ă din t o a t e a l ă m u r i l e u n e i f a n f a r e m i l i t a r e . A m n ă v ă l i t toţi pe b a l c o n , şi de a c o l o , c u i n i m a s v â c n i n d d i l a t a t ă în p i e p t de e m o ţ i e , a m p r i v i t c u m u r c a u pe s t r a d a L ă p u ş n e a n u în m a r ş c a d e n ţ a t , oşti în u n i f o r m ă r u s ă şi în t r i c o l o r r o m â n e s c , p u r t â n d i n s c r i p ţ i i de e l i b e r a r e : T r ă i a s c ă n o r o d u l moldovenesc ! Trăiască Basarabia autonomă! Tră­ iască Moldova slobodă! A ş a p o r n e a u a t u n c i , cele d i n t â i u r e g i m e n t e m o l d o v e n e ş t i , î n d r u m a t e c ă t r e f r o n t u l r o m â n de l u p t ă , a l ă t u r i de oşteni r o m â n i . O c h i i t u t u r o r î n o t a u în l a c r ă m i , şi d u p ă a t â t e a z i l e g r e l e , şi a t â t e a m â h n i r i ce n e p o t o p i s e r ă ţ a r a , e r a u cele d i n t â i u r a z e de î n s e n i n a r e . C h i a r în a c e i a ş z i , M i h a i l S a d o v e a n u , n ' a g ă s i t odihnă, până când n ' a isbutit să capete deslegările t r e b u i n c i o a s e p e n t r u c u m p ă r a r e a şi s t r ă m u t a r e a l a K i ş i n ă u , a t i p o g r a f i e i r o m â n e ş t i . D u p ă trei d i m i n e ţ i , m a ş i n i l e c u r o ţ i l u s t r u i t e şi c u t i i c u l i t e r e de p l u m b , s t a u g a t a de d r u m în v a g o a n e , sub paza soldaţilor. A fost d a t , c a l a a c e a s t ă t i p o g r a f i e , din ţ a r a s l o b o z i t ă a B a s a r a b i e i , s ă se t i p ă r e a s c ă p r i m a g a z e t ă în g r a i u r o m â n e s c , d u p ă o s u t ă de a n i , §>i s ă se n u m e a s c ă «Ardealul», î n t r u n ă z u i n ţ ă c ă t r e c e a l a l t ă e l i b e r a r e , a c e l o r l a l ţ i r o m â n i , de d i n c o l o de c r e s t e l e p ă d u r o a s e a l e C a r p a ţ i l o r . N u s ' a u u i t a t a c e s t e a p r e a d e v r e m e : Şi în f i e ­ c a r e î n f ă p t u i r e u i t a t ă , s e a m a n u se a s c u n d e a î n c ă de a t u n c i o t a i n i c ă p r e v e s t i r e a c e l o r s c r i s e p e n t r u u n v e a c î n a i n t e în a s c u n s a c a r t e a t u t u r o r d e s ­ tinelor ?

© BCU Cluj

C R O N I C I I D E I ,

O A M E N I P R O P A G A N D Ă

DE

N U mai încape nici o îndoială — după e x p e ­ r i e n ţ e l e n e i s b u t i t e de a i u r e a — c ă S t a t u l n u p o a t e a v e a r o l u l p r e c u m p ă n i t o r în s t i m u l a r e a p u t e r i l o r c r e a t o a r e de c u l t u r ă . A c e a s t ă s t i m u l a r e a r t i f i ­ c i a l ă , în d e o b ş t e d ă g r e ş . F a c t o r i i de c u l t u r ă o c r o ­ tiţi de o f i c i a l i t a t e r e p r e z i n t ă de cele m a i m u l t e ori m e d i o c r i t a t e a . In n u m e l e c h i a r al a c e s t e i m e ­ d i o c r i t ă ţ i o f i c i a l e , se f ă p t u e s c c e l e m a i n e e r t a t e r ă t ă c i r i î m p o t r i v a c u l t u r i i . C a t r a n d a f i r i i lui L i e bel din F a u s t , u s c a ţ i l a c e a d i n t â i u a t i n g e r e , se v e ş t e j e s c c e l e m a i c a n d i d e şi d e s i n t e r é s a t e n ă ­ z u i n ţ e , de î n d a t ă ce s u n t a t i n s e de d e g e t u l m u c e d al d o m n u l u i Şef de p r o p a g a n d ă c u l t u r a l ă . D a r Statul, dacă n u poate uşura o renaştere a forţe­ lor c r e a t o a r e , a r e d a t o r i a s ă a j u t e m ă c a r r ă s ­ p â n d i r e a c u l t u r i i , a ş a p u ţ i n ă şi m o d e s t ă c â t a luat fiinţă, să nu-i stea de-a c u r m e z i ş u l , să n u o d i s c r e d i t e z e , t r i m i ţ â n d u - ş i c r a i n i c i c u s u r l e de t i n i c h e a î n a i n t e a r e z e r v e l o r ce v i n pe t ă c u t e , în u r m ă , cu paşii drumeţilor pregătiţi pentru cale l u n g ă . F i i n d c ă de a c e s t e r e z e r v e c u l t u r a l e puse în m i ş c a r e , a r e n e v o i e c u d e o s e b i r e S t a t u l r o m â ­ n e s c de a c u m a , p e n t r u a f a c e f a ţ ă a l t o r c u l t u r i bătrâne m a i , cu prestigiu european, aduse zestre de m i n o r i t ă ţ i l e c u p r i n s e între g r a n i ţ e l e cele n o u i . U n s e r v i c i u de p r o p a g a n d ă a r e şi F r a n ţ a , i s c u s i t şi c u m u l t e r a m i f i c a ţ i i o r g a n i z a t , deşi p o a t e c u l ­ t u r a f r a n c e z ă de a t â t e a ori s e c u l a r ă , n ' a r e n e v o i e p e n t r u a-şi f a c e d r u m în l u m e , de cârjile a g e n ţ i ­ lor de p r o p a g a n d ă . Cu a t â t m a i î n d r e p t ă ţ i t ă e dar e x i s t e n ţ a u n e i o r g a n i z ă r i t e m e i n i c e de p r o p a g a n d ă c u l t u r a l ă , în ţ a r a c u 8$ p r o c e n t e de a n a l f a b e ţ i şi c u a t â t de c o m p l e x e p r o b l e m e de c u l t u r ă , p o t o ­ pite n e a ş t e p t a t , pe plaiuri u n d e c u c e r i r e a de a r m e n u p o a t e a v e a t r ă i n i c i e , f ă r ă c u c e r i r e de s u f l e t e . L a r â n d u l e i , c u l t u r a , a r e s ă d e v i n ă p u t e r e pro­ p a g a n d i s t a , a d e m e n i t o a r e de s u f l e t e . N i m i c de z i s , d a c ă şi S t a t u l a a j u n s l a a c e s t e concluzii.

C Ă R Ţ I

DESPRE c ă r ţ i l e

BUNE,

ş c o l a r e a l e d-lui M a r i n B i c i u l e s c u , a m m a i s c r i s a c i c u v i n t e de u i m i r e şi de l a u d ă . E r a î n t r ' a d e v ă r m i n u n a t ă şi a p r o a p e i n e x ­ p l i c a b i l ă , r â v n a a c e e a a u n u i î n v ă ţ ă t o r s ă t e s c , de a p r e f a c e t i p a r e l e v e c h i a l e î n v ă ţ ă m â n t u l u i ; d^ a s t r e c u r a în s i l n i c i a p r o g r a m e l o r d i d a c t i c e m u ­ c e g ă i t e , p u ţ i n ă d r a g o s t e şi î n ţ e l e g e r e ; de a s p a r g e în s f â r ş i t ferestrele c l a s e l o r î m b â x i t e , p e n t r u a l ă s a s ă s t r ă b a t ă î n l ă u n t r u o s u f l a r e de a e r p r o a s ­ p ă t şi r ă c o r i t . F ă r ă î n d o e a l ă n u j u d e c a m a c e l e c ă r ţ i d i n t r ' u n p u n c t de v e d e r e s t r i c t p e d a g o g i c . Se v o r fi a f l â n d p u b l i c a ţ i i de s p e c i a l i t a t e s ă o f a c ă în l o c u l n o s t r u m a i p r i c e p u t , c u e c h e r u l şi c o m ­ p a s u l în m â n ă , p e n t r u a m ă s u r a c â t se a b a t de l a p a r a g r a f e l e p r o g r a m e l o r ori d e l a p r i n c i p i i l e d ă s ­ căli ceşti în v i g o a r e . Ne i n t e r e s a u c ă r ţ i l e a c e l e a de a r i t m e t i c ă în i m a g i n i ; de s o c o t e l i «fără. g r e ş a l ă » ; de c h i p u r i f ă r ă v o r b e ; de l e c t u r i p e n t r u

&

F A P T E ,

O P E R E T Ă

Se pare î n s ă c ă cei c h e m a ţ i s ă d e a d i r e c t i v e l e propagandei culturale au o ciudată concepţie despre c u l t u r ă î n s ă ş i . A c u m trei a n i , s c r i s u l r o m â n e s c se î n f ă ţ i ş a s u b a s p e c t u l p u ţ i n m ă g u l i t o r a l d-lui R a d u C o s m i n . A r d e a l u l a fost s t r ă b ă t u t a t u n c i de a c e s t i l u s t r u p a n t o f a r al s c r i s u l u i în l u n g ş i - n l a t , în s u i t e l e g e n e r a l i l o r şi în a u t o m o b i l e l e m i n i ş t r i l o r ; i a r l i ­ teratura românească, m u l ţ u m i t ă oficialităţii,' a p r i m i t din p a r t e a m i n o r i t ă ţ i l o r , c a şi a r o m â n i l o r din a c e s t e ţ i n u t u r i , e c h i v a l e n t u l de a p r e c i e r e pe care-1 m e r i t a d. N i c u T ă n ă s e s c u . Se m a i pare a p o i , c ă n e s t a t o r n i c i a î n c l i n ă r i l o r o m e n e ş t i , a î n l o c u i t pe d. R a d u C o s m i n c u e c h i ­ v a l e n t u l s ă u L e o n a r d . Şi a ş a s ' a î n t â m p l a t c ă o p e r e t a v i e n e z ă a fost a n e x a t ă de o f i c i a l i t a t e c u l ­ turii r o m â n e ş t i . î n d r e p t ă ţ i t ă o p u n e r e a M i n i s t e ­ r u l u i A r t e l o r n ' a f o l o s i t l a n i m i c , a fost c u u ş u ­ r i n ţ ă î n l ă t u r a t ă — A c a d e m i a r o m â n ă , prin doi r e ­ p r e z e n t a n ţ i d d . I. Nistor şi I. I n c u l e ţ , a c e r u t în scris u r g e n t a t r i m i t e r e a t e n o r u l u i r ă g u ş i t L e o ­ n a r d , p e n t r u a s a l v a p r e s t i g i u l artei şi c u l t u r i i r o m â n e ş t i , în B u c o v i n a şi B a s a r a b i a . P e n t r u această voce pensionară, Statul plăteşte d e o c a m ­ d a t ă 3000.000 ( c i t i ţ i : trei m i l i o a n e ) s u b î n d e m n u l şi pe r ă s p u n d e r e a a doi a c a d e m i c i a n i , c a r i din t i ­ m i d i t a t e t o a t e — n ' a u c e r u t î n c ă s ă se c o m p l e c t e z e a n s a m b l u l t r u p e i de p r o p a g a n d ă r o m â n e a s c ă cu B o b H o p k i n s şi c u M a r i l e n a B o d e s c u . C ă A c a d e m i a a r e în s â n u l s ă u şi a c a d e m i c i e n i de o p e r e t ă , n i c i o m i r a r e — dar n u p r i c e p e m de ce c e t ă ţ e n i i c u a l t e g u s t u r i , de c â t a c e l e de c a f e u c o n c e r t , s ă fie i m p u ş i l a u n a d a o s de d ă r i de 3.000.000 p e n t r u s p r i j i n i r e a o p e r e t e i v i e n e z e . S ă fie o a r e o c r o t i r e a a c e s t e i a r t e de b a l e t şi c u p l e t e s p e c i f i c a u s t r i a c ă , i m p u s ă de t r a t a t e , t u t u r o r s t a ­ telor moştenitoare fostei m o n a r h i i Habsburgice ?

SEMNE

BUNE

f i e c a r e c l a s ă p r i m a r ă ; de g r a m a t i c ă şi c o m p u n e r i , n e i n t e r e s a u d i n t r ' u n p u n c t de v e d e r e a p r o a p e p r o f a n . N e f i i n d î n v e s t i ţ i c u d i p l o m e şi c u î n d a t o ­ riri o f i c i a l e de î n v ă ţ ă m â n t , c ă u t a m în c ă r ţ i o m e ­ n e s c u l şi n e m i n u n a î n d r ă z n e a l a î m b u c u r ă t o a r e şi v i t e a z ă a î n v ă ţ ă t o r u l u i , de a î n l o c u i cu o m u n c ă s i n g u r a t i c ă şi p e r s o n a l ă , l i p s u r i l e a p r o a p e c r i m i ­ n a l e a m s p u n e , a l e a c e l o r p r o g r a m e ş c o l a r e ce fac din p r i m i i a n i de c a r t e ai c o p i i l o r n o ş t r i , a n i de o s â n d ă ; a n i u c i g a ş i de e l a n u r i , n i v e l a t o r i de i n ­ d i v i d u a l i t ă ţ i ; a n i c a r i l a s ă pe u r m ă în s u f l e t e c i ­ c a t r i c e m o n s t r u a s e , c a b o ţ i t u r i l e din c a r n e a o d a t ă s f â r l o g i t ă de j ă r a t e c . A m s o c o t i t c ă r ţ i l e d-lui M a r i n B i c i u l e s c u , u n s e m n al t i m p u l u i . Cel d i n t â i u s e m n b u n a l u n o r p r e f a c e r i ce v o r s ă v i n ă , şi c a r i p r i v e s c de a p r o a p e n u n u m a i p e r s o n a l u l c o r p u l u i d i d a c t i c , d a r toţi o a m e n i i de c a r t e l a o l a l t ă . C ă c i în d e f i n i t i v de în­ d r u m a r e a d a t ă de î n v ă ţ ă m â n t c o p i i l o r de a s t ă z i ,

58

© BCU Cluj

d e p i n d e s o a r t a s u f l e t e a s c ă şi c ă r t u r ă r e a s c ă a g e ­ n e r a ţ i i l o r de m â i n e . In m â i n i l e p r i c e p u t e şi d r ă ­ găstoase ale grădinarului stă destinul mlădiţelor fragede, cari pot deveni tot aşa copacii strâmbi şi c h i n u i ţ i în î n c h i r c e a l a l o r , din l i v e z i l e p ă r ă g i n i t e , c a şi p o m i i î n c ă r c a ţ i de r o a d e t r a n d a f i r i i p â r g u i t e , î n t i n s e pe s p a l i e r , î n t r u m â n d r i a c r e s ­ c ă t o r u l u i c a r e te p o a r t ă d e l a o a l e e l a a l t a a p e ­ p i n i e r e i , p â n d i n d u - ţ i în a ş t e p t a r e s t r i g ă t u l de a d ­ m i r a ţ i e . C ă r ţ i l e d-lui B i c i u l e s u s u n t scrise c u în î n g r i j i r e a şi d r a g o s t e a u n u i a s e m e n e a p a s i o n a t g r ă d i n a r s u f l e t e s c . N i m i c din p o v a r a c h i n u i t o a r e a l e c ţ i i l o r î n d o p a t e în m i n ţ i l e f r a g e d e , n i m i c din pedanteria ostilă care îndepărtează instinctiv co­ p i l u l , c a pe a c e l e a n i m a l e p r i m i t i v e ce se f e r e s c c u a t a v i c ă p r u d e n ţ ă de i e r b u r i l e c u o t r ă v u r i p r i m e j ­ d i o a s e . P e n t r u c o p i l , şi c ă r ţ i l e de s o c o t e l i , şi l e c ­ ţiile de g r a m a t i c ă , şi m a n u a l e l e de c e t i r e a ş a în­ t o c m i t e c u m s u n t de f o s t u l î n v ă ţ ă t o r i a l o m i ţ e a n , se oferă p l ă c u t , c a d e s f ă t ă r i în c a r i î n v ă ţ ă t u r a s ' a s t r e c u r a t n e s i m ţ i t , firesc şi t r a i n i c , peste şi în a f a r ă de n ă t â n g i a p r o g r a m e l o r d e m o n e t i ­ zate. C e a m a i n o u ă l u c r a r e «Desenul şi m o d e l a j u l l a copii» ( E d . C a r t e a r o m â n e a s c ă , 260 p a g . şi 242 f i g u r i ) e de o l e c t u r ă p a l p i t a n t ă n u n u m a i p e n ­ tru d a s c ă l i , d a r şi p e n t r u c e t i t o r u l c u t o t u l în a f a r ă de p r o b l e m e l e i m e d i a t e ale p e d a g o g i e i . Ce c h i n u i r e a î n s e m n a t d e s e n u l în ş c o a l ă , ne a m i n ­ t i m c u t o ţ i i , c h i a r a c e i ce e r a m d e s t i n a ţ i prin î n ­ suşiri a ne îndrepta vieaţa către îndeletnicirea p i c t o r i c e a s c ă . N e s f â r ş i t de p l i c t i c o a s e ore de b u c h i r i s e a l ă c u c r e i o n u l , l i n i a , c o m p a s u l , e c h e r u l şi r a d i e r u l , pe c a e t e l e de d e s e n g e o m e t r i c ; pe u r m ă în a n i i de l i c e u , o r o a r e a f i g u r i l o r de g h i p s ; f r u n z e de p l a n t e e x o t i c e , c a p u l lui S c i p i o A f r i c a n u l şi a l lui V e s p a s i a n , m â i n i a s u d a t e pe b l o c u r i , e x t o m p e şi c r e i o n e H a r t m u t h s a u A . W . F a b e r , de a c ă r o r a s c u ţ i m e m a i m e ş t e r ă ori m a i s t â n g a c e , a t â r n a a d e s e o r i s o a r t a n o t e l o r în c a t a l o g . N e u i t a t ă n e e şi a c u m f i g u r a c u o a d m i r a b i l ă b a r b ă a f o s t u l u i profesor de d e s e n d e l a l i c e u l n a ţ i o n a l din I a ş i , de o prostie t i r a n i c ă şi de o m e t i c u l o z i t a t e ce n u m a i prostia o poate duce până la a s e m e n e a desăvâr­ şire ; n e u i t a t ă ne e şi a c u m n e r ă b d a r e a cu c a r e a ş t e p t a m s ă s f â r ş e a s c ă o r a , p e n t r u a ne e l i b e r a c ă t r e o r i c e î n d e l e t n i c i r e , a l t a m a i a t r ă g ă t o a r e , de

c â t a c e a s t ă «dexteritate» ce b ă g a s e g r o a z ă în n o i . C e - a r t r e b u i s ă fie d e s e n u l p e n t r u c o p i i , n e - o d o ­ v e d e ş t e c u î m b e l ş u g a t e m ă r t u r i i , c a r t e a d-lui B i ­ c i u l e s u . E v o r b a de d e s v o l t a r e a p o r n i r i l o r fireşti, a j u t o r a r e a i n d i v i d u a l i t ă ţ i l o r p e n t r u a-şi g ă s i e x p r e s i u n e a , de ş f i c h i u r e a i m a g i n a ţ i e i şi o b s e r v a ­ ţiei c o p i l ă r e ş t i , de r e s p e c t a r e a î n s u ş i r i l o r , n u de î n ă b u ş i r e a l o r . Cele v r e o d o u ă s u t e de r e p r o ­ duceri după desenele copiilor dela 3 ani j u m ă ­ tate până la clasa IlI-a primară, sunt un necur­ m a t i z v o r de u i m i r e . O l u m e n e c u n o s c u t ă , o b ­ s c u r ă şi t a i n i c ă , se l ă m u r e ş t e în a c e s t e v i e t ă ţ i e m b r i o n a r e , c ă r o r a p e d a g o g i a v e t u s t ă le i m p u n e g â n d u r i , s e n t i m e n t e şi o p t i c ă , de a b s u r d ă şi t i r a ­ nică maturitate. Detaliul mic al unei scene, in­ geniozitatea primitivă cu care e z u g r ă v i t ă o adă­ pare de v i t e , n a i v i t a t e a c u c a r e c o p i l u l a î n ţ e l e s a a ş t e r n e în i m a g i n e pe « D r a g o ş V o d ă cobo'iind c u a lui c e a t ă » , s a u pe P r e d a B u z e s c u l , l u p t â n d în f a ţ a o ş t i l o r ; t o a t e r ă s t o a r n ă d e f i n i t i v , a b s u r ­ d i t a t e a p r o g r a m e l o r de î n v ă ţ ă m â n t a c t u a l , p e n ­ tru c a r e şi a s t ă z i , l a f i e c a r e î n c e p u t de a n , M i n i ­ s t e r u l i n s t r u c ţ i e i î m p r ă ş t i e din b i u r o u r i f o a r t e isteţe c i r c u l a r i de a p l i c a r e . A s u p r a n ă t â n g i e i ce f e r m e n t e a z ă în a c e s t e b i u ­ r o u r i , d-1 M a r i n B i c i u l e c u s c r i e în c u v â n t u l i n ­ t r o d u c t i v a l c ă r ţ i i , c â t e v a d e s t ă i n u i r i pe c a r e le a m s o c o t i d e m n e de m u ş c ă t o a r e a b a t j o c u r ă a Iui C o u r t e l i n e , d a c ă n a r fi d e a d r e p t u l d u r e r o a s e . î n ­ t o r s d e l a P a r i s , d u p ă ce s t u d i a s e de a p r o a p e pro­ b l e m a l a Ş c o a l a n o r m a l ă din S t . C l o a d , l a ş c o a l a N a ţ i o n a l ă de a r t e d e c o r a t i v e , l a S o c i e t a t e a A l fred B i n e t , f o l o s i n d u - s e de î n d r u m ă r i l e i n s p e c ­ t o r u l u i g e n e r a l al d e s e n u l u i , G a s t o n Q u e n i o u x , şi v i z i t â n d şcolile p r i m a r e şi e x p o z i ţ i i l e de d e s e n s p e c i a l e din P a r i s ; t o a t ă a c e a s t ă a r m ă t u r ă de e x p e r i e n ţ ă a p u s - o l a d i s p o z i ţ i a «Onor. M i n i s t e ­ rului». Iar d o c u m e n t e l e a u m u r i t î n t r ' u n d o s a r v o ­ l u m i n o s , căruia, fireşte, nici o folosinţă n u i s'a p u t u t găsi nici p â n ă a s t ă z i . C a r t e a de f a ţ ă ar p u t e a fi s o c o t i t ă dar şi c a o p r o t e s t a r e . D a r dife­ ritele c o m i s i u n i , b i u r o u r i şi consilii de i n s p e c t o r i , c o n s t i t u i t e în c o n s p i r a ţ i i s t r a n i i p e n t r u a c h i n u i c o p i l ă r i a s u b c u v â n t de î n v ă ţ ă t u r ă , s u n t de m u l t c u u r e c h i l e î n d o p a t e de v a t ă , p e n t r u a m a i l ă s a s ă s t r ă b a t ă l a ele v r e o p r o t e s t a r e , o r i c â t de l e ­ g i t i m ă s'ar î n t â m p l a s ă f i e .

M O D E R N I S M

DuPĂ J e a n G i r a u d o u x , P a u l M o r a n d e s t e a l d o i l e a r e p r e z e n t a n t al m o d e r n i s m u l u i f r a n c e z , î n ­ c u n u n a t c u u n m a r e p r e m i u l i t e r a r , şi s o c o t i t c a a t a r e , c e l m a i î n z e s t r a t din g e n e r a ţ i a s a , p e n t r u a f i x a în file de c ă r ţ i c a r a c t e r u l e p o c e i n o a s t r e de t r e p i d a t i u n e şi e x c e n t r i t a t e . T a l e n t u l n e t ă g ă ­ d u i t al c e h i i c e a s c r i s « O u v e r t l a nuit» şi « F e r m e lanuit» a f ă c u t s ă se v o r b e a s c ă m a i s t ă r u i t o r despre a c e s t m o d e r n i s m a c u t , şi p o a t e t o c m a i a c e s t t a ­ l e n t , r i s i p i t în o p e r e c a d u c e , a s u b l i n i a t m a i a d â n c r ă t ă c i r i l e u n e i l i t e r a t u r i de t i c u r i . P a u l M o r a n d , c a şi G i r a u d o u x , n u m a i î n c e a r c ă s a d e s c o p e r e s u b c a p r i c i i l e m o d e l o r , c e e a c e e per­ m a n e n t în s u f l e t u l o m e n e s c şi în v i e a ţ a s o c i e t ă ­ ţilor. Nu vrea să v a d ă dintr'un individ decât trat r ă s ă t u r i l e s t r a n i i ce f a c d i n el u n t i p . D i n m o ­ r a v u r i l e a c t u a l e n u r e ţ i n e d e c â t c e e e a c e le diter e n ţ i a z ă de cele t r e c u t e şi le î n v e s t m â n t a c aer de e x c e n t r i t a t e . A s t f e l p r e f e r ă c a r i c a t u r a Por­ tretului, artificiul simplicităţii, contorsiunea ges­ t u l u i şi a a t i t u d i n i l o r în l o c u l i n v e s t i g a ţ i e i u

u

n

l n

t ă i n i ţ i l e a d â n c i ale g â n d i r i i şi a l e p a s i u n i l o r . F i r e ş t e , despre e p o c a a c e a s t a n u se p o a t e s c r i e cu aceeaş cerneală cuminte cu care s'a z u g r ă v i t în t r e c u t , i s t o r i a v i e a u n e i s o c i e t ă ţ i e v o l u a t e o a r e c u m firesc, după o logică îndelung statorni­ c i t ă , şi n ă r u i t ă b r u s c n u m a i de r o s t o g o l i r e a de v a l o r i u r m a t ă r ă s b o i u l u i . C e v a n o u şi n e p r e c i s î n c ă , î n l o c u e ş t e şi în n o r m e l e de d e s v o l t a r e ale s o c i e t ă ţ i i , şi în s u f l e t u l o m e n e s c î n s u ş , v e c h i u l e c h i l i b r u s f ă r â m a t . T r e p i d a n t ă şi i e ş i t ă din o r b i t ă , s o c i e t a t e a a c t u a l ă e î n c ă |. m a i m u l t o a p a r e n ţ ă d e c â t o r e a l i t a t e . R u i n a t ă " de r ă s b o i u , se sileşte m a i m u l t să-şi i m p u n ă u n c r e d i t d e c â t să-şi r e ­ c o n s t i t u i e o a v u ţ i e , m a t e r i a l ă şi s u f l e t e a s c ă , pier­ dută. Industria timpului tinde mai m u l t l a satis­ facerea vanităţilor omeneşti, decât la îndestula­ r e a a d e v ă r a t e l o r n e v o i . In l o c u l p r o d u c ţ i e i de c a l i ­ t a t e , o p u b l i c i t a t e f o r m i d a b i l ă şi f ă r ă p r e c e d e n t . In l o c de v a g o a n e p e n t r u t r a n s p o r t u r i , l i m u z i n e de l u x ; în l o c de g r â n e , b ă u t u r i rioui n ă s c o c i t e ; în l o c de p â i n e , o p i u şi eter şi m o r f i n ă şi c o -

59

© BCU Cluj

c a i n ă . A s t a f i i n d c ă o a m e n i i p i e r z â n d g u s t u l fericireii a u r ă m a s n u m a i c u sete p e n t . u î n d e s t u l a r e a p l ă c e r i l o r . Ispitiţi din t o a t e p ă r ţ i l e de a d e m e n i r e a u n u i l u x f a l s , se î n d e p ă r t e a z ă d e l a s i m p l a c o m o d i ­ tate a existenţei. Termenul vag:—«afaceri», zugră­ v e ş t e o î n t r e a g ă s t a r e de s p i r i t şi de f a p t ; c o n ­ fuzia onestelor întreprinderi cu cele m a i sus­ pecte o p e r a ţ i u n i ; e x c r o c h e r i a m a s c a t ă ; dorinţa n e î n f r â n t ă de c â ş t i g ; n e r ă b d a r e a f r e n e t i c ă a b e n e f i c i u l u i i m e d i a t şi f a b u l o s . A d ă u g a t ă l a n e ­ v o i e de b a n i , b e ţ i a e m o ţ i u n i l o r de j o c a f ă c u t s ă î n f l o r e a s c ă a g i o t a j u l şi s p e c u l a ţ i a de b u r s ă . C o n ş t i i n ţ e l e s ' a u î n t u n e c a t pe m ă s u r ă c e s ' a u e x a s p e r a t n e r v i i . S o c i e t a t e a de a s t ă z i a r e c e v a d e s n ă d ă j d u i t c a r e a t r a g e şi n e l i n i ş t e ş t e . C o s m o ­ p o l i t ă prin a m e s t e c u l de o a m e n i şi i n t e r e s e pre­ g ă t i t de r ă s b o i u , p r e z i n t ă u n a s p e c t i n t e r l o p , straniu, nesigur, aventuros, care «hipnotizează o c h i u l o b s e r v a t o r u l u i şi p o a t e h r ă n i c u î n d e s t u ­ lare, cea mai aprinsă fantezie a unui romancier. S o c i e t a t e p r e f ă c u t ă , n o u ă , de profitori ; p u b l i c de s l e e p i n g - c a r , de p a l a c u r i şi de b a r u r i i n t e r n a ­ ţ i o n a l e . V i e a ţ a n o c t u r n ă de c a p i t a l e t i x i t e de o lume grăbită să soarbă sălbatec toate voluptăţile î n g ă d u i t e şi n e î n g ă d u i t e ; v i e a ţ ă de b a r u r i u n d e f i g u r i l e s u b fard îşi a s c u n d c r i s p a ţ i i l e şi î n c r e ­ ţ i t u r i l e t i m p u r i i , şi u n d e s u f l e t e l e îşi c a u t ă în e x c i t a n t e , l e a c de c â t e v a c e a s u r i plictiselei n e m ă r ­ g i n i t e ori d e s n ă d e j d i l o r , î n c ă n e l ă m u r i t e , c a î n a ­ i n t e a c a t a s t r o f e l o r ce se p r e g ă t e s c . L u m i n a c r u d ă a becurilor electrice, strălucirea halucinată a a c e t i l i n e i , d a u f i g u r i l o r c o n v u l z i o n a t e de d o r i n ţ i şi de u r ă , o c h i l o r a p r i n ş i de a l c o o l , g e s t u r i l o r m e c a n i c e de b e ţ i e , o î n f ă ţ i ş a r e s i n i s t r ă şi g r o ­ t e a s c ă , a r t i f i c i a l ă ; şi p e n t r u l i t e r a t u r ă inedită.

M I S T I F I C Ă R I

ŞI

A . C U M u n sfert de v e a c , în p l i n ă înflorire a s i m b o l i s m u l u i , c a f e n e l e l e a r t i s t i c e a l e P a r i s u l u i şi r e v i s t e l e de a v a n t g a r d ă , s ă r b ă t o r e a u c u e n t u ­ z i a s m u l ce s t ă b i n e o r i c ă r e i t i n e r e ţ i , a p a r i ţ i a a d o u ă glorii m e t e o r i c e . A l f r e d J a r r y c u a l s ă u «UbuR o i » , şi le D o n a n i e r R o u s s e a u , c u p i c t u r i l e s t â n ­ g a c e , lipsite de p e r s p e c t i v ă , d a r fidele în s c h i m b în minuţioasa z u g r ă v e a l ă a nasturilor dela veston, a bal'oanelor c a p t i v e şi a p e i s a g i i l o r r e p r o d u s e d u p ă g r a v u r i l e din J o u r n a l d e s V o i a g e s . F a r s a lui J a r r y e r a a s e m u i t ă de c r o n i c a r i i t i m p u l u i c u H a m l e t , T a r t u f e , G a n u r g e şi D o n J u a n l a o l a l t ă n u m e l e s ă u e r a p r o n u n ţ a t a l ă t u r i de A r i s t o f a n şi S h a k e s p e a r e . P i c t u r a lui R o u s s e a u , î m p e s t r i ţ a t ă de o b s e d a n t a s i l u e t ă a t u r n u l u i E i f f e l , înfiptă p e n t r u pricini m i s t e r i o a s e p â n ă şi în m i j l o c u l peisagiilor m e x i c a n e , reprezintă nici m a i m u l t j i i c i m a i p u ţ i n d e c â t o f e r i c i t ă s i n t e z ă c o m p r i m a t ă de P i n t u r i c h i o , G i o t t o şi L e o n a r d o , l a c a r e f i e c a r e cronicar m a i a d ă o g a n u m e l e câte u n u i pictor p r e f e r a t ; M a n e t , P i s s a r o ori C h a r d i n . A s e m e n e a m i s t i f i c ă r i n u s u n t r a r e în i s t o r i a e p o c e l o r de r e v o l u ţ i o n a r e a r t i s t i c ă şi l i t e r a r ă . P o r n i t e din e n t u z i a s m ă r i pripite ori n u m a i din g l u m ă , l e g a t e d u p ă a c e i a s t a t o r n i c de i s t o r i a u n e i epoce, transmise dela o generaţ e la alta fără p u t i n ţ a u n e i v e r i f i c ă r i , d u r e r a z ă s u b f o r m ă de mit, până când un cercetător iconoclast scutură j u c ă r i a , d e s f a c e m e c a n i s m u l i n t e r i o r , şi a r a t ă o c h i l o r u i m i ţ i , t o a t e r o t i ţ e l e r u g i n i t e ce a v e a u s ă înfrunte veşnicia. . î n t â m p l a r e a a f ă c u t c a î n a i n t e de a a p ă r e a ;

De acest pitoresc caracteristic epocei noastre, a fost c u c e r i t P a u l M o r a n d . A t â t n u m a i , c ă l u m e a s p e c i a l ă a n a l i z a t ă în « O u v e r t l a nuit» şi « F e r m é l a nuit», e d e p a r t e de a d a pe d e a n t r e g u l t o n u l unei epoce. înfrigurarea aceea notată acolo, stra niul mediului cosmopolit, excentritatea tipurilor, fără îndoeală veridice, nu reprezintă decât o mi­ n o r i t a t e . D i n c o l o de a c e a s t ă s a r a b a n d ă , e x i s t ă o m u l ţ i m e i n d i s t i n c t ă şi c o n f u z ă , pe c a r e r ă s b o i u l a f ă c u t - o s ă e v o l u e z e m a i m u l t în a d â n c i m e d e c â t a p a r e n ţ ă , şi c a r e r ă m â n e o m e n e a s c ă , p r o f u n d u m a n ă , prin s u f e r i n ţ ă şi prin p a s i u n e . Şi a c i , în d i s p r e ţ u l a c e s t a p e n t r u e f o r t u l s c r i i t o ­ r u l u i de a p r i v i o m u l şi s o c i e t a t e a s u b u n u n g h i u de e t e r n i t a t e , în t e m e r i t a t e a de a n e s o c o t i a c e a s t ă j u s t i f i c a r e şi a c e s t r o s t al t u t u r o r l i t e r a t u r i l o r , s t ă m a r e a r ă t ă c i r e a lui P a u l M o r a n d , şi a t u t u r o r m o d e r n i ş t i l o r , î n c e r c a r e a de a f i x a c l i p a f u g a r ă şi de a r e ţ i n e p i t o r e s c u l u n e i m o d e v r e m e l n i c e , î n s e a m n ă şi r i s c u l de a pieri o d a t ă c u t r e c e r e a l o r . N u v o r t r e c e m u l ţ i ani şi t a b l o u l s o c i e t ă ţ i i de s u p r a f a ţ ă de a s t ă z i , v a fi t o t a t â t de e r m e t i c î n c h i s î n ţ e i e g e r e i , c a u n s t u d i u de m o r a v u r i c a r e cere o e r u d i ţ i e s p e c i a l ă . C u m s'ar p u t e a r e c u n o a ş t e după c â ţ i v a ani, indivizii care au dus până l a a b s u r d a n u m i t e c h i p u r i de a v o r b i , de a se purta', de a se î m b r ă c a — m o d e c e n ' a u c u r s d e c â t răstimpul unui sezon ? A c u m a c h i a r , şi î n c ă a c e a s t ă g a l e r i e c u t o t pitorescul ei, ne pare populată cu o l u m e specială, a s e m ă n ă t o a r e f e n o m e n e l o r e x p u s e de f a i m o ş i i b a r n u m i , în c o l e c ţ i i l e de c u r i o z i t ă ţ i din c e l e c i n c i c o n t i n e n t e ; c u r i o z i t ă ţ i c a r e ne l a s ă pe u r m ă a m i n ­ t i r e a u n u i î n t r i s t a t şi neliniştitor d e s g u s t . .

GLORII

F A L Ş E

s t u d i u l «Les s o u r c e s d ' U b u - R o i » al lui C h a r l e s C h a s s é , e d i t o r u l F a s q u e l l e s ă fi t i p ă r i t şi p i e s a lui J a r r y , d e v e n i t ă c u t o t u l r a r ă . A s t f e l , î n a i n t e de a se f a c e d o v a d a c ă f a i m o a s a f a r s ă , e c r e a ţ i a a doi l i c e e n i , fraţii M o r i n , d u p ă c a r e J a r r y a c o ­ p i a t a p r o a p e pe d e a n t r e g u l o p e r a ce i - a d a t f a i m ă l i t e r a r ă pe u n sfert de v e a c ; s ' a p u t u t v e r i f i c a m a i u ş o r , c u c a r t e a în m â n ă , î n s ă ş v a l o a r e a s a l i t e r a r ă , i n d i f e r e n t de i d e n t i t a t e a a u t o r u l u i . R e p r e z i n t a r e a p i e s e i , a d a t pe u r m ă u l t i m a l o v i t u r ă . «Nu e x i s t ă — s c r i a u n c r o n i c a r p a r i z i a n — o m a i c r u d ă d e s c o p e r i r e d e c â t a c e i a de a fi c r e z u t u n l u c r u f r u m o s şi a-1 d e s c o p e r i pe u r m ă , c ă n u e. A c e a s t a m i s ' a î n t â m p l a t , şi s u n t î n c ă u i m i t . A d m i t e a m de b u n ă c r e d i n ţ ă c ă U b u - R o i , e u n c a p o ' d o p e r ă . L ' a m c i t i t : ce d e s a m ă g i r e ! . . V ă s ă z i c ă a s t a e r a U b u ! . . E r a o f a n t o ş ă p e u r i l ă şi s c a t o l o g i c ă . . . D e c i , pe l a 1890, a j u n g e a o a s e ­ m e n e a logorrhée rău mirositoare pentru a cuceri cititorii şi a î n c u n u n a c e n a c l u r i l e ! » Şi a l t u l : «Bietul U b u - R o i ; mi-e t e a m ă că s'a prăbuşit hilar i a n t a s a s t a t u e r e e d i t â n d p i e s a ce n u se m a i g ă s e a în l i b r ă r i e . C u t e x t u l în m â n ă e g r e u de e x p l i c a t e n t u z i a s m u l e p i l e p t i c s t â r n i t de a c e a s t ă f a r s ă a t i n e r e ţ i i » . Şi în s f â r ş i t , S o n d a y , în le T e m p s : « U b u - R o i , n u e d e c â t o u r z e a l ă de s ă r ă c i i , c u e n o r m e g l u m e s c a t o l o g i c e de u n spirit eftin cu totul». C h . C h a s s é , g r ă b e ş t e î n s ă a c e a s t ă p r ă b u ş i r e de g l o r i o l ă , d o v e d i n d c ă f a i m o s u l U b u , a fost s c r i s de doi l i c e e n i , l a p a i s p r e z e c e a n i , în g l u m ă , şi pentru întărirea afirmaţiilor, publică o scrisoare

60

© BCU Cluj

a u n u i a dintre fraţii a u t o r i , C h a r l e s - G a b r i e l M o r i n , a s t ă z i ş e f de e x a d r o n de a r t i l e r i e în p o r t u l c e l mai occidental al Franţei. A u t o r u l adevărat, arată a c o l o c ă f a r s a ş c o l ă r e a s c ă n ' a v u s e s e n i c i o pre­ t e n ţ i e s ă i n t r e în e t e r n i t a t e , c ă a fost s c r i s ă în j o a c ă , c ă n i c i u n u l din c u v i n t e l e c u i n t e r p r e t ă r i l e neaşteptate ale comentatorilor n u a s c u n d e a in­ t e n ţ i i de î n a l t ă l i t e r a t u r ă , c ă n i c i e l , n i c i fratele coautor, n ' a u gândit vreodată să scrie literatură d u p ă a c e s t e g l u m e c o p i l ă r e ş t i , şi c ă se s i m t ă u i m i t şi r u ş i n a t de t â m b ă l ă u l f ă c u t în j u r u l u n e i «prostii, p u r şi s i m p l u » , de a c ă r e i r ă s p u n d e r e se scutură cu totul. Identică mistificare, dovedesc c r o n i c a r i i a r t i s t i c i şi c u p i c t o r u l R o u s s e a u , o m s i m p l u şi i g n o r a n t în m e ş t e ş u g u l p i c t o r i c e s c ,

M I S T E R E

AL

«URMĂRIM,

d e l a o v r e m e , de a p r o a p e t o a t e f r ă m â n t ă r i l e în c a r e se f a c şi se d e s f a c m a r i l e c a s e de e d i t u r ă . P â n ă în a j u n u l r ă s b o i u l u i , t i p ă r i r e a u n e i b i b l i o t e c i şi s u s ţ i n e r e a u n e i r e v i s t e , î n s e m n a u întreprinderi foarte m ă r u n t e , care cereau capi­ t a l u r i c u t o t u l m o d e s t e , şi se p u t e a u m e n ţ i n e h r ă n i t e c h i a r n u m a i c u o a r e c a r e d o z ă de i d e a l i s m . A s t ă z i , se î n v e s t e s c în c a s e de e d i t u r ă z e c i de m i ­ l i o a n e ; în c u l t u r ă n u m a i c a p i t a l u l îşi p o a t e s p u n e c u v â n t u l c e l din u r m ă , i a r b u g e t u l u n u i f o a r t e s ă ­ răcuţe reviste atinge cifra întreprinderilor oricărei m a r i f a b r i c i d i n a i n t e de 1914. C u l t u r a se a f l ă , astfel, aservită capitalului. V o r trebui c â n d v a c ă u ­ t a t e a i c i e x p l i c a r e a s t ă r i l o r j a l n i c e în c a r e se a f l ă a s t ă z i l i t e r a t u r a r o m â n e a s c ă . In c u l t u r ă a u n ă v ă l i t negustorii. Ei au cuvântul. Ei hotărăsc soarta c ă r ţ i l o r . E i a u preferinţi şi a n t i p a t i i . E i pot s u ­ g r u m a şi î n d r u m a o m i ş c a r e , d u p ă c u m i n t e r e s u l b ă n e s c d i c t e a z ă , în a f a r ă de o r i c e p r e o c u p a r e d i n t r e a c e l e n u m i t e c u o a r e c a r e p u d o a r e s f i o a s ă , de o a ­ m e n i i s c r i s u l u i , i d e a l i s t e . A m v ă z u t m u r i n d pe rând reviste. A m văzut curmându-se apariţia b i b l i o t e c i l o r de p o p u l a r i z a r e . A m v ă z u t ediţii din scriitorii aleşi ce nu s'au m a i tipărit, fiindcă inte­ resul comercial găsea mai bănoasă tipărirea ope­ r e l o r d-lor E f t i m i u şi C o s m i n , d e c â t a l e lui A n g h e l ori B a c o v i a . C â n d n e m i r a m , î n t r ' o c r o n i c ă t r e ­ c u t ă , de n e d r e p t a t e a a n u m i t o r c a m p a n i i duse î m ­ p o t r i v a e d i t u r i i «Cultura N a ţ i o n a l ă » , o f ă c e a m fiindcă socotim cu totul nedrept a insulta u n capital ce se p u n e d e s i n t e r e s a t în s l u j b a c u l t u r i i , c u s i g u ­ r a n ţ a u n o r d e f i c i t e a n u a l e ce se a v a l u e a z ă l a m i l i o a n e ; c â n d ş t i u t e s t e c ă ac.elaş c a p i t a l î n v e s t i t de p i l d ă , î n t r ' o m o a r ă c u m o t o r ori î n t r ' u n c o m e r ţ de b l ă n ă r i e îşi a s i g u r ă din p r i m e l e l u n i u n b e n e ­ ficiu n e t cel p u ţ i n e g a l c a p i t a l u l u i . A l t ă d a t ă s e ­ c e t a s a u f e r t i l i t a t e a u n e i e p o c i l i t e r a r e , îşi a v e a u e x p l i c ă r i n u m a i în s l e i r e a s a u v i t a l i t a t e a u n e i g e ­ n e r a ţ i i de s c r i i t o r i . A s t ă z i , c â n d t i p ă r i r e a u n e i cărţi e m a i d e g r a b ă o afacere n e g u s t o r e a s c ă , decât o î n t r e p r i n d e r e de c u l t u r ă , s u n t e m n e v o i ţ i a u r ­ mări cu ochi iscoditori toate dedesubturile opera­ ţiilor e d i t o r i a l e , f i i n d c ă de î n c ă e r ă r i l e şi b i r u i n ţ e l e de a c o l o , d e p i n d e în m a r e p a r t e şi s o a r t a î n s ă ş a scrisului. A v e m pe m a s ă , a l ă t u r i : « R a p o r t u l C o n s i l i u l u i de a d m i n i s t r a ţ i e c ă t r e a d u n a r e a g e n e r a l ă e x t r a o r ­ d i n a r ă a a c ţ i o n a r i l o r s o c i e t ă ţ i i a n o n i m e «Viaţa R o ­ m â n e a s c ă » şi r ă s p u n s u l a c e s t u i r a p o r t , f ă c u t de d. L . C a l a f a t e a n u , a c ţ i o n a r al s o c i e t ă ţ i i şi t o t o d a t ă t o v a r ă ş î n t r ' o î n t r e p r i n d e r e de e d i t u r ă « A n c o r a » , c o n c u r e n t ă «Vieţii R o m â n e ş t i » , d a c ă v r e o a p r o p i e r e

s t â n g a c i p â n ă l a a b s u r d , n a i v în c o n c e p ţ i e a r t i s ­ t i c ă , a r u n c a t în p l i n ă f a i m ă a c a f e n e l e l o r de a c e l a ş J a r r y , c a r e 1-a n ă s c o c i t din s p i r i t de f a r s ă , p e n t r u c a pe u r m ă s ă a s i s t e c u u i m i r e l a e n t u ­ z i a s m u l c â t o r v a l i t e r a t o r i şi j u r n a l i ş t i , ce l - a u i m p u s p â n ă î n t r ' a t â t opiniei p u b l i c e , î n c â t nici mistificatorul n ' a mai a v u t curaj să-şi mărturi­ s e a s c ă g l u m a . A ş a s ' a î n t â m p l a t c a p i c t o r i plini de f ă g ă d u e l i s ă se o p r e a s c ă în p l i n ă e v o l u ţ i e p e n t r u a n u m a i z u g r ă v i d e c â t c o p i l ă r i i , în m a n i e r a R o u s s e a u , î n c u r a j a ţ i l a a c e a s t a de c r i t i c a e x t r e ­ m i s t ă , c a r e şi în F r a n ţ a , c a şi a i u r e a , e g a t a s ă d e s c o p e r e m e d i o c r i t ă ţ i l e celor m a i r u d i m e n t a r e , c a l i t ă ţ i n e b ă n u i t e , de t e a m a de a n u fi s o c o t i t ă cu spiritul îngust.

T I P A R U L U I se p o a t e f a c e î n t r e r o s t u r i l e c u l t u r a l e ale a c e s t o r d o u ă e d i t u r i . C o n s i l i u l de a d m i n i s t r a ţ i e a l «Vieţii R o m â n e ş t i » n u m ă r ă , p r i n t r e a l ţ i i , pe d - n i i : P . P o n i , C. Stere, Mihail S a d o v e a n u , G. Ibrăileanu, D . D . P a t r a ş c a n u , Dr. C a z a c u , I. S i m i o n e s c u - R â m n i c e a n u . C a a t a r e , c o n s i l i u l e i r o n i z a t s u b ţ i r e de n e ­ g u s t o r u l C a l a f a t e a n u şi d o j e n i t c u f r a z e b a t j o c o ­ r i t o a r e (din c a r e n u l i p s e s c g r e ş e l i l e de o r t o g r a f i e şi s u g h i ţ u r i l e s i n t a c t i c e ) p e n t r u c ă n ' a ş t i u t s ă f a c ă din e d i t u r ă o î n t r e p r i n d e r e b ă n o a s ă . E a c u m fapt ş t i u t de t o a t ă l u m e a , c ă e d i t u r a d i n j u r u l r e v i s t e i i e ş e n e se a f l ă î n t r ' o s t r â m t o a r e . T i p ă r i n d c ă r ţ i l e d-lor C . H o g a ş , G . I b r ă i l e a n u , M . S a d o v e a n u , J e a n B a r t , Demostene B o t e z , A l . Ă . P h i l i p p i d e , a înscris deficite pe c a r e n u l e - a r fi c u n o s c u t , f ă r ă î n d o i a l ă , d a c ă t i p ă r e a o p e r e l e d-lui R a d u C o s m i n , ori m ă c a r c i n c i r o m a n e de f a s c i c o l ă , a n u a l , l a n s a t e c u p r e m i i din b r a n ş a p a r f u m e r i e i şi a c i o r a p i l o r de m ă t a s e . L u p t a , d a t ă d a r , î n t r e diferitele c u r e n t e d i n t r e a c ţ i o n a r i i «Vieţii R o m â n e ş t i » n e i n t e r e s e a z ă şi pe n o i , cei f ă r ă a c ţ i u n i , de a p r o a p e . D e b i r u i n ţ a p u n c ­ t u l u i de v e d e r e a p ă r a t de d. P . P o n i , I b r ă i l e a n u , S a d o v e a n u , e t c , s a u de v i c t o r i a d-lui C a l a f a t e a n u (editor a l d-lor E f t i m i u , C o s m i n , R â u l e ţ şi a l m a i m u l t o r r o m a n e în f a s c i c o l e ) d e p i n d e î n t r u c â t v a şi î n d r u m a r e a m a i d e p a r t e a a l t o r e d i t u r i . «Viaţa R o m â n e a s c ă » s t ă s u s p u s ă în s t i m a t u t u r o r , m a i a l e s prin s e l e c ţ i a c ă r ţ i l o r ce a t i p ă r i t l a I a ş i . C ă a c e a s t ă s t i m ă a r ă s c u m p ă r a t - o c u pierderi m a r i , e u n e r o i s m , pe c a r e de a c u m n u - 1 m a i p o a t e r ă s ­ plăti d e c â t i s t o r i c u l c u l t u r a l a l a c e s t o r t i m p u r i . D . C a l a f a t e a n u , t o v a r ă ş al d-lor A l c a l a y şi B e n v e n i s t i , g ă s e ş t e c u d r e p t u l s ă u de i n d i g n a r e n e g u s t o ­ rească, criminal faptul c e o p i l d ă c ă editura revistei i e ş e n e n ' a ş t i u t s ă p u n ă în v a l o a r e d r e p t u r i l e a s u p r a p u b l i c a ţ i i l o r de e d i t u r ă s u b e m b l e m a : ( s i c ) : « B i u r o u l de e d i t u r ă r ă s p â n d i r e a c u l t u r i i » , c u m p ă r a t e o d i n i o a r ă l a o l a l t ă c u t o a t ă s o c i e t a t e a în n u m e c o ­ lectiv «Alcalay & Comp.». Pentru l ă m u r i r e a pu­ b l i c u l u i , î n ş i r ă m şi a c e s t e o p e r e , g ă s i t e de e d i ­ t o r u l A l c a l a y , d e m n e de a f i g u r a s u b « e m b l e m a » : «Răspândirea culturii». S u n t : ( c i t ă m d u p ă c o n t r a c t u l de v â n z a r e ) : 1. L e c t u r a p e n t r u t o ţ i . 2. S b u r ă t o r u l . 3. M e m o r i i l e lui L u d e n d o r f . 4. R o m a n e de s e n z a ţ i e . P e n t r u a n u fi c o n t i n u a t o o p e r ă de a s e m e n e a cultură, n e g u ţ ă t o r u l care face confuzie între o edi­ t u r ă şi o b a r a c ă c u g r ă t a r n a ţ i o n a l , m u s t r ă c o n ­ siliul de a d m i n i s t r a ţ i e a l «Vieţii R o m â n e ş t i » c u

© BCU Cluj

nu mai încape nici o îndoială că nu ne v o m mai î n c u r c a în v i t r i n e de v o l u m e l e d-lor I b r ă i l e a n u , C, H o g a ş e t c , b o t e z a t e de a u t o r u l r ă s p u n s u l u i « m a c u l a t u r ă » ; ci v a s o s i , în s f â r ş i t , e p o c a de î n ­ florire a t i p a r u l u i r o m â n e s c , în c a r e m a ş i n i l e n u v o r m a i prididi a s v â r l i n d pe p i a ţ ă m e m o r i i l e lui L u d e n d o r f , o p e r e l e d-lui R a d u C o s m i n şi r o m a n e de v a l o a r e a «Eleonorei s a u f e c i o a r a r ă p i t ă în noaptea nunţii».

înjurături furioase, până la dispreţuirea acordului d i n t r e s u b i e c t şi p r e d i c a t . N e - a m oprit a s u p r a a c e s t u i e p i s o d t r i s t , f i i n d c ă îl s o c o t i m s e m n i f i c a t i v p r i m e j d i i l o r ce p â n d e s c din toate ungherele cultura r o m â n e a s c ă . Când toate c o n s i l i i l e de a d m i n i s t r a ţ i e , a l c ă t u i t e de p e r s o n a ­ lităţi c a P . P o n i , S a d o v e a n u , I b r ă i l e a n u , S t e r e , e t c , v o r fi m ă t u r a t e din c â r m u i r e a e d i t u r i l o r , şi c â n d s o a r t a c ă r ţ i l o r v a s t a c u t o t u l n u m a i în m â n a r ă . s p â n d i t o r i l o r de c u l t u r ă de t a l i a d-lui C a l a f a t e a n u ,

C R O N I C A A D R I A N

MANIU:

L I T E R A R Ă

«MEŞTERUL»,

3

ACTE

IN

V E R S U R I

de Ar is tar c

ADRIAN

M a n i u este u n u l dintre primii luptă­ tori p e n t r u «poezia n o u ă » , şi în o r i c e c a z u n u l d i n a c e i c a r e a u f ă c u t s ă n a s c ă d i s c u ţ i i şi a u s u s ţ i n u t c u m a i m u l t ă t ă r i e c u r e n t u l , d e f u n c t în forma externistă ds a t u n c i . C a i n o v a t o r în s c r i s u l r o m â n e s c , A d r i a n M a n i u a s u f e r i t pe v r e m u r i t o a t e i n s u l t e l e . A fost u n fel de p a r a t r ă s n e t a l i n d i g n ă r i i s o c i a l e , d e p r i n s ă s ă asculte recitându-se la producţii şcolare «Ava­ rul» şi s ă a t i n g ă a p o g e u l e m o ţ i e i a r t i s t i c e l a finalul: «El d â n d a u z i n d prin u n d e , . . . - - N u - ţ i d a u n i m i c îi r ă s p u n d e Şi'n adânc s'a scufundat». — ( A v a r u l , de s i g u r « E d i t u r a Casei Şcoalelor») Nici I o n M i n u l e s c u n u a s u f e r i t a t â t a o c a r ă . V e r s u r i l e s a l e e r a u m a i a p r o a p e de m i n t e a m u l ţ i m e i , c a r e v e d e a în ele c e v a n o u , a ş a c u m ai v e d e a n o u în f a p t u l c ă c i n e v a î n t r ' o b u n ă zi a î n c e p u t s ă i a s ă pe s t r a d ă în h a i n e r o ş i i . O d a t ă c e m u l ţ i m e a c i t i t o a r e p r i n d e a «cheia», şi p r i c e p e a c ă i a h t u l a l b e t r e c u t u l şi c e l a l b a s t r u v i i t o r u l , c r e d e a c ' a î n ţ e l e s t o t u l , şi m ă g u l i t ă de această autoverificare a perceperii artistice, n u se m a i r e v o l t a , f i i n d c ă t o t u l , i se p ă r e a n o r m a l . A d r i a n M a n i u n u a oferit şi n u o f e r ă n i c i o p u t i n ţ ă de i n t e r p r e t a r e a s e m ă n ă t o a r e , şi de" a c e i a c â t şi p e n t r u f a p t u l c ă r e p r e z e n t a u n t a l e n t în «poezia n o u ă » , a p r o a p e t o t p o n o s u l 1-a p u r t a t s i n g u r , • -şi î n t r ' u n a ş a g r a d î n c â t s'ar fi c r e z u t că n u m a i M a n i u a făcut poezie n o u ă . R e v o l t a publicului a a v u t dealtfel instinctul j u s t , f i i n d c ă A d r i a n M a n i u este p r i n t r e cei f o a r t e p u ţ i n i c a r e a u s u p r a v e ţ u i t m o d e i s i m b o l i s t e , şi prin u r m a r e e r a u n u l din cei m a i t a r i o f e n s a t o r i a g u s t u l u i s u b r u r a l de pe a t u n c i . Şi f i i n d c ă o a m e n i i c u s i m ţ u l a r t i s t i c m e d i o c r u s u n t m u l ţ i m e , ei a u p u t u t c r e i a în j u r u l n u m e l u i l u i A d r i a n M a n i u o a t m o s f e r ă c a r e n u s ' a risipit încă par'că nici astăzi. P a r f u m u l s i m p l u şi a d â n c a l s e n t i m e n t u l u i din p o e z i a lui A d r i a n M a n i u n u p o a t e r ă s b a t e n i c i a c u m p â n ă l a s i m ţ u l c u l e g ă t o r i l o r de c e a p ă din o g o r u l l i t e r a t u r i i r o m â n e ş t i . Şi e s t e e x p l i c a b i l . E s t e a d e v ă r a t c ă şi A d r i a n M a n i u a i o s t f o a r t e n e g l i j e n t , ( a c u m este n u m a i n e g l i j e n t ) în c r e a ţ i i l e s a l e , — şi c ă u n e o r i a r e i n e g a l i t ă ţ i s d r u n c i n ă t o a r e . T i n e r e ţ a d e - a c u m z e c e a n i , i n d i g n a t ă de i n e r ­ ţ i a m u l ţ i m e i , a fost t e n t a t ă s ă f a c ă z b u r d ă l n i c i i , p e n t r u a s p e r i a c o m p l e t pe c e t i r o r , s a u p e n t r u a-1 intimida.

C e t i t o r u l î n s ă în d e o b ş t e are s i m ţ u l a n i m a l i c t r e a z , şi n u s ' a l ă s a t n i c i s p e r i a t n i c i i n t i m i d a t A s t ă z i , A d r i a n M a n i u , c u r ă ţ i t de c e e a c e î n s e m n a în o p e r a lui p a r t e a de e x a g e r a r e a g r e s i v ă , e s t e în l i t e r a t u r a r o m â n e a s c ă , — f ă r ă f r o n t i s p i c i u de ş c o a l ă , p o a t e c e l m a i d e l i c a t p o e t al s t ă r i l o r s u ­ fleteşti de d e p r i m a r e c i u d a t ă , i n c o h e r e n t ă , n e ­ înţeleasă. S e n t i m e n t u l din p o e z i i l e lui A d r i a n M a n i u a r e s b u c i u m ă r i d i s p e r a t e şi s c u r t e de f i i n ţ ă d e s n ă d ă j d u i t ă , c a r e v o r b e ş t e prin e x c l a m a ţ i i , c ă r e i a - i v i n în m i n t e d i n t r ' o d a t ă l u c r u r i d i s p a r a t e , a m e s ­ t e c â n d r e a l u l c u c e v a de pe c e a l a l t ă l u m e , de c i n e ştie u n d e . V ă a d u c e ţ i a m i n t e p o a t e a c e l n e u i t a t «Cântec frumos», c a r e p o a r t ă în el d e s n ă d e j d e a s i m p l ă şi u c i g ă t o a r e a m e l a n c o l i i l o r f ă r ă r o s t a l e lui V e r laine: «Sufletul m e u , n u f ă r pe a p e , Gândul de-acum, val moleşit, Vieaţa zadarnic vrea să m ă 'ngroape Totu-i sfârşit. D r a g o s t e a m e a , a p ă î n c e a t ă şi v e r d e Intre n ă m o a l e l e m o i , S u f l e t u l , m e u a l b e l e foi îşi pierde Albele foi. Vreau Palide Căzut Totu-i

î n s e r ă r i t r i s t e , c u boli n e s f â r ş i t e , zări, soare rănit în n o a p t e a care-1 î n g h i t e sfârşit.

Stele de foc v i e c a ' n ori şi ce s e a r ă M e a r g ă pe d r u m c u m de v e a c u r i r o t e s c I a r ă şi i a r ă Pe negrul ceresc. Sufletul m e u i n t r ă c a n u f ă r u 'n T o t m a i a d â n c în el a d â n c i t , Totu-i departe, totu-i aproape Totu-i sfârşit».

ape

A d r i a n M a n i u a r e şi i n t u i ţ i a a r t i s t i c ă a a m ă ­ n u n t u l u i p l a s t i c , pe c a r e - 1 d ă c u p u t e r e e v o c a ­ t o a r e , î n t r ' o l i m b ă r o m â n e a s c ă r a r ă în u l t i m u l t i m p , şi c u o a r t ă f i n ă : «Zbor l ă s t u n i i ş e r p u i n d Peste zidurile albe I n t r e florile de n a l b e Cade sara fâlfâind. Şi l u c e a f ă r u l r ă s a r e ,

62

© BCU Cluj

T u r m a a p o r n i t spre s a t Şi l u c e a f ă r u l r ă s a r e A l b ă s t r i t de d e p ă r t a r e . Linişte. — A înoptat. L u n a ' i albă c a o floare, T r e c şi v i t e l e m u g i n d , Luna'i albă ca o floare, M u g e t u l în n e g u r i m o a r e — Toate stelele s'aprind.

CĂLUGĂRUL Nu m i s ' a s p o v e d i t n i c i o d a t ă m i e . LUCRĂTORII O singură dată D o m n u l u i s'a rugat Şi a t u n c i n ' a f ă c u t c r u c e . Şi a f u l g e r a t C e r u l c a f i e r u l — şi s o ţ i a lui p e n t r u m o a r t e [venit.

M e ş t e r u l se a r u n c ă din t u r n c u a r i p i l e de l e m n şi c a d e z d r o b i t , şi boerii a b i a a t u n c i d u p ă c e a m u r i t a u î n ţ e l e s m ă r e ţ i a faptei şi a ideii c ă : «zdrobirea î n t r e g e ş t e u n g â n d » . Adrian Maniu a scris'«Meşterul» cu simplitate şi, într'o vedere largă, artistică. P e n t r u a d a s i m b o l u j u n i v e r s a l al z ă d ă r n i c i e i efortului fără sacrificiu, pune Făptura distingăt o a r e s ă v o r b e a s c ă a ş a de p a r ' c ă ar c u p r i n d e î n t r e g p ă m â n t u l c u p r i v i r e a şi p u t e r e a ei d i s t i n gătoare:

In b ă t a i a v â n t u l u i I a r b a ' n v a l u r i se d e s p a r t e , I a r b a 'n v a l u r i se d e s p a r t e . Şi a u z i u r l â n d d e p a r t e , Cânele pământului». (Peste zidurile a l b e ) . A c e s t e î n a l t e c a l i t ă ţ i e r a u în g e r m e n e şi în p r i m e l e l u c r ă r i a l e l u i M a n i u , dar l u m e a e r a p r e a i n d i g n a t ă c a s ă le d e s c o p e r e . D e s p r e ele î n s ă v o m v o r b i a ş a c u m se c u v i n e a t u n c i c â n d îşi v a a d u n a în v o l u m p o e m e l e s a l e . «Meşterul» lui A d r i a n M a n i u este î n c e r c a r e a , r e u ş i t ă în p a r t e , de a r e î n v i a l e g e n d a M e ş t e r u l u i M a n o l e , î n t r ' o f o r m ă a r t i s t i c ă şi n o u ă . Cu a c e a s t ă i n t e n ţ i e a c ă r e i r e a l i z a r e s i n g u r ă poate da m ă s u r a valorii operei, Adrian Maniu a v r o i t s ă c r e i e z e o a t m o s f e r ă s t r a n i e , a p r o a p e în­ fricoşătoare care s ă n a s c ă cetitorului o stare ner­ v o a s ă c a p a b i l ă de a-1 f a c e s ă p r i c e a p ă s a u s ă fie p r e o c u p a t m a i m u l t de m i s t e r , d e c â t de r e a l i t a t e , — m a i m u l t de s u f l e t u l l u c r u r i l o r d e c â t de l u ­ c r u r i , a v r o i t s ă f a c ă s ă t r ă i a s c ă şi s ă j o a c e o d r a m ă ; a c e l «Oaspete n e c u n o s c u t » c a r e e ' n n o i , în lucruri şi'n întâmplări. C o n c e p ţ i a , în c a r e a* î n ţ e l e s s ă t o a r n e v e c h i u l tipar din l e g e n d a «Meşterului M a n o l e » , este p l i n ă de m i s t i c i s m , s t r a n i u , n e l ă m u r i t , de d i n c o l o de v i e a ţ ă şi de c e e a c e n u p u t e m n o i î n ţ e l e g e . E o concepţie după Maeterlink. (L'intruse, Les aveugles, e t c ) . In «Meşterul» v o r b e ş t e : « C u m i n ţ e n i a p ă m â n ­ tului», O F ă p t u r ă , A l t ă F ă p t u r ă , U n f a u n , U n s o c o t i t o r , U n c ă l u g ă r . Şi e x i s t e n ţ a m e ş t e r u l u i e c i u d a t ă şi î n d o e l n i c ă , şi m i s t e r u l s a c r i f i c i u l u i a fost furat r e a l i t ă ţ i i , şi z b o r u l s i m b o l i c a r e m a i m u l t d i n g â n d u l z b o r u l u i d e c â t din g e s t u l lui material, totul e realizat cu stăruitoare intenţie: v a g , ireal, spiritual. B l e s t e m u l de a n u p u t e a c r e a n i m i c t r a i n i c d e c â t prin s a c r i f i c a r e a a t o t c e i u b e ş t i m a i m u l t , i z v o r ă ş t e în «Meşterul» lui A d r i a n M a n i u n u di­ d a c t i c şi e d u c a t i v c a în c l a s i c a l e g e n d ă , ci m i s t i c şi n e l ă m u r i t , c a u n b l e s t e m d u m n e z e e s c , c a o p e d e a p s ă d i v i n ă c a r e se î m p l i n e ş t e d u p ă l e g i pe c a r e n u le c u n o a ş t e m . P r i n a c e a s t a «Meşterul» lui A d r i a n M a n i u r e ­ prezintă o reală valoare ; el reprezintă sacrificiul şi jertfa eternă a sufletului omenesc pentru bu­ c ă ţ i c a de a l t a r c a r e ar t i n d e prin v o i n ţ a o m u l u i , s ă î n s e m n e şi c e v a m a i t r a i n i c d e c â t e l , şi s ă se ridice c e v a m a i a p r o a p e de D u m n e z e u . A d r i a n M a n i u a- g ă s i t s i n g u r u l t i p a r în c a r e s'ar fi p u t u t r e n o v a l e g e n d a , a m p l i f i c a t ă c u r e ­ v o l t a m u l ţ i m e i c o n t r a celor pe c a r e n u - i î n ţ e l e g şi u ş u r i n ţ a c u c a r e m u l ţ i m e a - i g a t a s ă s a c r i f i c e pe n o v a t o r i . P r o s t i a şi b u n a c r e d i n ţ a t r a d i ţ i o n a l ă c u s p a i m a de înoire d u c e l a s u p e r s t i ţ i e :

«Ca u n s o b o l m ă r i d i c din a d â n c u l

vremii.

Peste u n ceas, când trec păsări călătoare Cu ţ i p ă t l u n g s u b t s t e a u a c a r e e o s i a l u m i l o r , Z i d i r i l e n o u i v o r fi d ă r î m a t e » . C u m i n ţ e n i a p ă m â n t u l u i v o r b e ş t e f r u m o s , şi f ă p ­ t u r i l o r c a r e - o î n t r e a b ă ce-i i u b i r e a , le r ă s p u n d e : «E p r i m ă v a r ă In piept»... r ă s p u n s c a r e c u p r i n d e c e a m a i p o e t i c ă şi m a i m i ş c ă t o a r e definiţie a i u b i r e i . T o ţ i a c e i c a r e - a u s i m ţ H în v i e a ţ a lor a c e a s t ă « p r i m ă v a r ă în piept», pot s i m ţ i f r u m u s e ţ a e x p r e s i e i şi d e l i c a t e ţ a e i , f ă r ă a m a i fi n e v o i e de v r e u n c o m e n t a r . In a l t ă p a r t e , u n d e p r i n t r e pietre s ' a s t r i v i t u n c u i b de p a s ă r e si s ' a u o m o r î t p u i i :

I MEŞTERUL C a s a c l ă d i t ă din p i e p t u r i l e n o a s t r e , s o a r t a o [doboară. Plângi, pasăre, plângi, cântecul tău e frumos ca o [floare. UCENICUL A t ă c u t — a fost p r i v i g h e t o a r e ; N u o s ă se m a i î n t o a r c ă ! Cine ş t i e . . . MEŞTERUL D u r e r e a o l e a g ă c a şi o i u b i r e Şi o t â r ă ş t e î n a p o i — o s ă r e v i e » . . . A d r i a n M a n i u f a c e o a r t ă s i m p l ă , dar a c e a s t a a d â n c o m e n e a s c ă şi c u p r i n z ă t o a r e . sa are simplitatea u n u i desen artistic, l u c r a t c u m o d e l e r o m â n e ş t i pe-o a m f o r ă . E a e c a d e s ă v â r ş i t ă de M e ş t e r : BOERII

prin Arta fin, acea

(trecând)

«Ceeace a f ă c u t e m i n u n a t . P r i v e ş t e n u m a i b r â u l ă s t a în c a r e b a t A r i p i l e p ă s ă r i l o r de a u r , în plisc cu c l o p o ţ e i D i n c a r e s u n e t u l d u m n e z e e s c adie». Şi e p ă c a t c ă u n e o r i v r e a s ă c o m p l i c e , şi e p ă c a t c ă e n e g l i j e n t în v e r s , în c o m p o z i ţ i e , şi u n e o r i în l i m b ă . D a r a c e s t e a s u n t c u s u r u r i m i c i pe c a r e A d r i a n M a n i u le r ă s c u m p ă r ă c u u n t a l e n t m a r e , ce u n e o r i îţi i m p u n e n e d u m e r i r e şi c ă u t a r e a d â n c ă în t i n e .

LUCRĂTORII M e ş t e r u l e p ă g â n — M ă r i a T a a c u m s'o

a

ştie.

63

© BCU Cluj

D R A M A «TULBURAREA

Ş I

T E A T R U L

APELOR», lo an

Marin

I N C H I N Â N D - 0 n u m a i g u s t u l u i v r e u n u i cetitor s i n g u r a t e c , l i b r ă r i a de a s t ă z i î m p a r t e o d r a m ă n o u ă , c a r e din n e î n c r e d e r e şi din f r i c ă , m u l t ă v r e m e n u v a a u z i a s u p r a - i f â l f â i t u l m ă t ă s o s al cortinei! In v r e m u r i l e a c e s t e a de p ă r i n t e a s c ă o b l ă d u i r e acordată literaturii naţionale, încercările unor t i p a r e n o u ă , p e n t r u s c e n ă , în c h i a r î n c e p u t u r i l e l o r , ar t r e b u i s ă g ă s e a s c ă drepturi l a î n f ă p t u i r i . Şi t o t u ş s u n t s e m n e c ă n u v o r c o b o r î , în c u r â n d , din v o l u m e . . . «Meşterul» lui A d r i a n M a n i u , «Mi­ sterele» lui Ş t e f a n N e n i ţ e s c u şi m a i a l e s « T u l b u r a ­ r e a A p e l o r » a lui L u c i a n B l a g a , v o r î n g r o z i î n c ă d i r e c t o r i şi c o m i t e t e , l a r â n d u l lor î n s p ă i m â n t a ţ i de g u s t ă t o r u l c ă r u i a pe c ă i b ă t u t e s i g u r îi intri în v o i e : p u b l i c u l . Gustul acestui public, pentru oameni cu ochiul a g e r , e l i m p e d e a c u m : o d r a m ă î n c r o p i t ă din m u l t e a l t e l e , în cari se î n c u v i i n ţ e a z ă din c â n d în c â n d — pe l â n g ă a c e l s p e c i f i c d r a m a t i c , c a r e t r e b u i e s ă fie l e s n e l a p r i v i r e şi s b â r n â i t o r — p u ţ i n ă p o e z i e e p i c ă , a p r o a p e de l o c l i r i c ă . A m i z b u t i t s ă z i d i m d r a m a , din p u n c t de v e d e r e t e h n i c î n t r ' u n fel de u z i n ă c u d i n ţ i de o ţ e l , astfel î n c â t «Visul u n e i N o p ţ i de v a r ă » a lui S h a k e s p e a r e , s ă fie p r i m i t p e n t r u p r e s t i g i u şi c u m i r a r e , m a i m a i m u l t d e c â t pentru d e s f ă t a r e a pe c a r e o d ă . Cu a l t e g â n d u r i s ' a a p r o p i a t î n s ă de d r a m ă p o e ­ tul L u c i a n Blaja. Deprins cu u n meşteşug mai a d â n c a l s c r i s u l u i şi p u r t a t pe l a î n v ă ţ ă t u r i a p u ­ s e n e , în c a r i m i n ţ i s e m e ţ e a u dobor ît de m u l t z i ­ durile c a r i î n t u n e c ă , c h e m â n d t o a t ă v i e a ţ a în a c e a s t ă p o e z i e c o l e c t i v ă , el a c r e z u t c ă v a p u t e a înstruni în g r a i u l n o s t r u şi p e n t r u n o i , c o a r d a n e ­ încercată încă. D e a c e e a , în a n a l i z a a c e s t e i p i e s e , p o a t e n u pe deantregul izbutită, v o m căuta să privim numai c e e a c e a c o n s t r u i t p o e t u l , c â t a r e l i z a t pe u r z e a l ă n o u ă , înlăturând încă dela început orice apro­ pieri şi a m i n t i r e . Prin greutăţile unei tehnice străine v o m căuta s ă d e s l u ş i m a d e v ă r a t a însufleţire s u b o r i c e g r a i u şi o r i c e v e s t m â n t , şi m a i c u s e a m ă î n s u f l e ţ i r e a c a r e n a ş t e s c â n t e e a — de v a f i . A c ţ i u n e a e a r u n c a t ă în u r m ă , în v e a c u l X V I - a , pe v r e m e a f r ă m â n t ă r i l o r r e f o r m a ţ i u n i i , în A r d e a l . P o p a , p ă s t o r s u f l e t e s c de t u r m ă r o m â n e a s c ă , e i s ­ pitit de î n v ă ţ ă t u r a c e a n o u ă a lui L u t h e r , şi c â n t ă : L u m i n a înaltă, lumina sălbatecă, l u m i n a din W i t t e n b e r g , p ă t r u n d ă în s t â n i l e a c e s t o r plaiuri s t r ă v e c h i . Rouă nouă să cadă pe c r e ş t e t u l b l â n z i l o r m u n ţ i . Oameni cu sufletul slobod o a m e n i c u l u t u l s l o b o d — s ă c r e a s c ă pe p o t e c i , r u m e n i c a florile, d e s c h i ş i c a florile, tăcuţi ca florile. L â n g ă el, P a t r a s i a soţie, abia m e i poate u r c a p o t e c a a m e ţ i t o a r e c u s u f l e t u l ei p u ţ i n t e l şi m i n t e a săracă:

DE

L U C I A N

BLAGA

S a do v eanu E u — c u o i l e , tu n u m a i c u c ă r ţ i l e . E u — cu o r a ş u l , tu c u c ă r ţ i l e . E u — cu p ă m â n t u l , t u v e c i n i e cu c ă r ţ i l e . D a r P o p a e o r b i t de o l u m i n ă p u t e r n i c ă c e i se r ă s p â n d e ş t e c a s o a r e t o p i t , prin tot t r u p u l . Căci «foamea de soare» - c u m s p u n e el -— n u e b o a l ă , n u m a i de n ' a r fi şi l u t u l c a r e s ă s u f e r e : c ă c i în f a ţ a P o p i i j o a c ă N o n a , c ă l u g ă r i ţ ă , d r a c şi m i s i o ­ n a r ă c a r e se a m e s t e c ă c a o b e ţ i e , p e n t r u P o p ă , în învăţătura lui Luther. A c e a s t ă N o n ă « c ă l u g ă r i ţ a roşie» e a p a r i ţ i a c e a m a i c o m p l e x ă din p i e s ă . M a i î n t â i u e o s u m u n ă a nălucirilor omeneşti. Sunt strigăte-le tale, aruncate în a f a r ă de t i n e , şi cari p a r ' c ă te c h i a m ă . î n c h e ­ g a r e n e l ă m u r i t ă şi a b s t r a c t ă , e c o b o r i t ă p â n ă l a u n r o s t în u r z i r e a m a t e r i a l ă a piesei s u b f o r m a de p r o p o v ă d u i t o a r e u n e l t i t o a r e a l e g i i celei n o u ă . R e m a r c a b i l e m ă n u n c h i u l de f a p t e , s i m b o l u r i şi i n t e n ţ i i din c a r i , în p a r t e a d o u a , N o n a e p r e z i n tată cetitorului. E î m b r ă c a t ă î n t r ' o c â m a ş e , c a o f l a c ă r ă , şi v i n e s ă i s p i t e a s c ă p e n t r u a n u ştiu c â t ă o a r ă , pe P o p ă . Iar în t ă l m ă c i r e a pe c a r e t r e b u i e s ă o g ă s i m în p i e s ă , t r e c e d r e p t o i n t e r p r e t ă de m i s t e r r e l i g i o s : a j u c a t u n r o l , pe F i i c a Pământului. A s t f e l o v a n u m i de a c i î n a i n t e P o p a . Iar m a i t â r z i u l a z i u ă , c â n d ţ ă r a n i i a u v ă z u t - o s ă r i n d pe fereastră, au ştiut că, e însuş dracul. I n t r e P o p ă şi N o n a e t o a t ă l u p t a . P o p a «haiduceşte c u d u h u l » c ă c i a p e l e s u n t t u l b u r a t e , ş e l u i t ă c ă n u a r e b i s e r i c ă şi m u l t ă v r e m e n u v a r i ­ d i c a , f i i n d c ă n u v r e a N o n a de c â t u n a l u t h e r a n ă , de v a f i ; i a r pe fiul s ă u , R a d u P o p e r , îl t r i m i t e l a Sibii, la învăţătură alchimistă, l a Wolff. In a c e a s t ă î n c l e ş t a r e , r ă s a r e î n s ă o a t r e i a f i ­ g u r ă : M o ş n e a g u l , care atâtea ştie, atâtea rabdă şi a t â t n u c r e d e , î n c â t p a r e a fi î n s â ş s i n g u r a în­ v ă ţ ă t u r ă şi v i e a ţ ă a a c e s t o r p l a i u r i . P e el îl b i ciueşte Popa, când m a i a d u l m e c ă încă, după is­ p i t ă , t r u p u l N o n e i , c a r e se a m e s t e c ă în e l , c a u n m u s t t u r b u r e şi î n ţ e p ă t o r , c u î n v ă ţ ă t u r a lui L u t ­ h e r . P e m o ş n e a g , P ă t r a s i a îl p u n e să-i a j u t e l a g o s p o d ă r i t ; pe el îl h u l e s c t o ţ i , c a e r e t i c . Căci e l crede c ă : ;

Isus e p e a t r ă , Isus e m u n t e l e : t o t d e a u n a l â n g ă n o i — i z v o r l i m p e d e şi m u t , t o t d e a u n a l â n g ă n o i — n e s f â r ş i r e de l u t . F ă r ă c u v i n t e , c u m a fost pe c r u c e Isus î n f l o r e ş t e în c i r e ş i şi rod se f a c e p e n t r u c o p i i i s ă r a c i . D i n flori îl adie v â n t u l peste m o r m i n t e ; e l p ă t i m e ş t e în glie şi p o m — o r ă s t i g n i r e e în f i e c a r e o m — şi u n d e p r i v e ş t i : Isus m o a r e ş i ' n v i e . C'o s i n g u r ă moarte Cine p o a t e fi m â n t u i t o r ? C'o s i n g u r ă moarte c i n e n e s c a p ă de i s p i t i t o r u l a s p r u din pustie ?

Nu mai răzbesc nici eu cu toate. E u — c u c l ă c a ş i i , t u cu c ă r ţ i l e .

D a r z a d a r n i c se l u p t ă N o n a . C u i b u l l u t e r a n

de

64

© BCU Cluj

l a S i b i i , prin c a r e e a m e s t e c a t şi R a d u , u c e n i c a ! lui W o l f f , e u n c u i b de f r i c o ş i . N i m e n i n u î n d r ă z ­ neşte să împartă învăţătura luterană tălmăcită pentru valahi. Acel intermezzo, cu c â t e v a nuanţe de g r o t e s c , de şi t r a t a t n u m a i l a s u p r a f a ţ ă , d ă u n a s p e c t n o u de l u m e g o t i c ă p i e r d u t ă , s l ă b i t ă şi c a r i c a t u r i z a t ă în c o l ţ u l a c e s t a î n d e p ă r t a t de ţară. In r ă s t i m p , b i s e r i c a P o p i i se î n a l ţ ă din v r e r e a m u l ţ i m i i şi c l o p o t e l e ei c â n t ă . Şi N o n a î n c e a r c ă u l t i m a ei u n e l t i r e : s ă f a c ă c h i a r pe P o p ă să-i p u n ă f o c . . . şi i z b u t e ş t e . In u l t i m a p a r t e — I s u s - P ă m â n t u l — c e a m a i f r u m o a s ă şi m a i d r a m a t i c ă din t o a t ă p i e s a , e ar­ d e r e a b i s e r i c i i . In v â r t e j de n e l e g i u i r i P o p a a p u s f o c u l şi a p a s ă c u î n v i n u i r e a pe m o ş n e a g . A c e s t a — c a r e a s c ă p a t Sf. P o t i r — l a î n c e p u t se a p ă r ă ; apoi, luminat, c a u n duh bun al acestor plaiuri, îşi i a n e l e g i u i r e a a s u p r ă - ş i şi d e o d a t ă t a i e r a n a p â n ă în f u n d , în s u f l e t u l P o p i i ; îl s c a p ă de s u b f a r m e c şi îi i a p u t e r e a de a m a i h a i d u c i c u s u ­ f l e t u l . E de o m a r e f r u m u s e ţ e l u p t a a c e a s t a p e n ­ t r u t a i n e l e cele m a i a s c u n s e , p e n t r u n e b u n i e şi p ă c a t a P o p i i . D a r m o ş n e a g u l se a r u n c ă m u l ţ i m i i e a îl s f â ş i e ; P o p a e m i c ş o r a t ; N o n a — c a r e a m a i a p r i n s şi alte biserici — e a r u n c a t ă pe r u g , i a r a p e l e se l i n i ş t e s c . Şi s i m t în p i e s a a c e a s t a , a l c ă t u i t ă c a u n c â n t e c , c u r i t m u r i z o r n ă i t o a r e s a u l e n e ş e , în a c e s t l o c , d o u ă r u g ă c i u n i : u n a de l i n i ş t e şi a l t a d e a m i n t i r i . P r i m a e de d i n c o l o de l u m e ; e a s p a l ă i n i m a pă­ c ă t o s u l u i şi-i t a i e v i e a ţ a în d o u ă . C e a l a l t ă e p e n ­ tru N o n a :

S o m n potolit, d o m n i ş o a r ă N o n a , s c r u m de f l o a r e n e b u n ă v â n t b l â n d s ă ţi-1 î m p r ă ş t i e peste p ă m â n t . . . Ele închid actul acesta m i n u n a t , lăsând încă în u r m ă u n p l â n s u ş o r , n e v â r s t n i c şi t o t u ş o t r ă ­ v i t , al lui R a d u , c a r e s ă d u c ă m a i d e p a r t e , c ă u n r î u c a r e m o a r e , d o r u l şi l a e l , n u m e l e e i : N o n a . Iar P o p a p l e a c ă , s ă c u t r e e r e m u n ţ i i . D u p ă c u m a m m a i s p u s , n u v o m a d ă u g a aci d e l a c i n e şi c u m s u n t u n e l e a m i n t i r i . C ă u t ă m n u ­ m a i firul cel n o u şi el se a f l ă î m p l e t i t în p i e s ă . Dramatic e sfârşitul actului întâiu, dramatic e tot a c t u l d i n u r m ă . F i r e ş t e n u e o s i n g u r ă î n c l e ­ ş t a r e , ci l u p t e pe a l o c u r e a . C h i p u r i n e t e d e s u n t n u m a i P a t r a s i a şi R a d u ; c e l e l a l t e s u n t î n v o l b u r a t e , dar a ş a s u n t rostite în a s e a s t ă l u c r a r e , c u h o t a r e î n d e p ă r t a t e , c u l c a t e pe m a i m u l t e ţ i n u t u r i ale g â n d u l u i . Şi înfăptuiri s u n t m u l t e , r e d a t e m a i a l e s p r i n m i ş c a r e ; m i ş c a r e n u în î n ţ e l e s u l u n e i a c o r d ă r i l o g i c e , ci d u p ă c u m a m m a i s p u s , prin m u l t e şi felurite ritmuri. A c e s t r i t m e t a i n a d r a m e i d i n ce în c e m a i c u ­ p r i n z ă t o a r e , n e g a t ă în d e o b ş t e . L ă r g i n d c â m p u ­ r i l e , el p o a t e î n l o c u i v e c h i l e t i p a r e . E l p o a t e d u c e c h i a r l a n e v o i e o l i m b ă m a i g r e a , c u m este a c e e a a d-lui L . B l a g a , şi c h i a r u n p ă c a t de m o a r t e , în t e a t r u l a c ţ i u n i i : l i p s a de d i a l o g , d u s ă a t â t de d e ­ parte încât adeseori o replică e î n s e m n a t ă printr'un... ? O r i c â t ar fi de î n d r ă z n e ţ g e s t u l r e p r e z e n t ă r i i u n e i a s e m e n e a p i e s e , se c u v i n e c a t e a t r e l e n o a s t r e să-1 f a c ă . G â n d u l c h i a r în p r e f a c e r e , c â n d e a l n o s t r u şi p o a r t ă , fie n u m a i părţi de i s b â n d ă , t r e ­ b u i e c u n o s c u t de c â t m a i m u l ţ i . V a t r e b u i î n s ă , a l ă t u r i de L u c i a n B l a g a , p e n ­ tru î n s c e n a r e a «Tulburării A p e l o r » o d r a g o s t e şi o pricepere t o t a t â t de m a r e , c â t a lui D e m i a n .

R ă m a s bun, domnişoară Nona, u n d e v a t e - a u a s v â r l i t în f l ă c ă r i — şi p a s e r i l e c e r u l u i a u î n e b u n i t de t ă m â i a c ă r n e i t a l e . Ai tulburat a p e l e : sufletul renaşte sănătos.

C R O N I C A

D O C U M E N T A R A

T E A T R U L NAŢIONAL DIN BUCUREŞTI, COMITETUL DE LECTURĂ, D-L VICTOR EFTIMIU ŞI «RODIA DE A U R » de Al.

O.

Teodoreanu c a r e îşi d ă d u s e e x a m e n u l f a ţ ă de p u b l i c , d u p ă ce trecuse ( c u m foarte just a r e m a r c a t ) printr'o c o m i s i u n e de c a l i t a t e a a c e l e i a c a r e c o m p u n e c o m i ­ t e t u l de l e c t u r ă a l T e a t r u l u i N a ţ i o n a l din Iaşi — (din m e m b r i i pe c a r e îi s o c o t e a ţ i în c o m i t e t u l d e l a Iaşi t r e b u i e s c o s n u m a i d-1 G . I b r ă i l e a n u , c a r e — i r o n i e ! — f i g u r e a z ă în c o m i t e t u l de a d ­ m i n i s t r a ţ i e , n u în c e l de l e c t u r ă ) . D a r d a c ă î n t â m p l a r e a (o r e p e t ) n u are n i m i c d e o s e b i t , n i c i n o u , în e a î n s ă ş , î m p r e j u r ă r i l e în c a r e a a v u t l o c m e r i t ă s ă fie c u n o s c u t e . E l e v o r r e v e l a , pe de o p a r t e , n e î n t r e c u t e l e c a l i t ă ţ i de «metteur e n scène» ale d-lui V i c t o r E f t i m i u (publi­ c i s t ) , c e e a c e v a î n d r e p t ă ţ i r e i n s t a l a r e a d-sale în f o t o l i u l d i r e c t o r i a l ; pe de a l t ă p a r t e , ele v o r d o ­ vedi încă odată aptitudinele e m i n a m e n t e teatrale şi m a i a l e s n a ţ i o n a l e ale d o m n i l o r din c o m i t e t , c e e a c e v a j u s t i f i c a m e n ţ i n e r e a lor a c o l o , a c u m şi în v e c i i v e c i l o r . D e a c e e a ne v o m î n g ă d u i s ă e x p u n e m u n s u c c i n t istoric, a n g a j â n d u - n e s ă v o r b i m — pe c â t posi­ bil — fată i r o n i e şi f ă r ă z e f l e m i s i r e .

F l R E Ş T E , î n c e p m u l ţ u m i n d «Gândirei», din p a r t e a lui A d r i a n M a n i u , c â t şi d i n p a r t e a m e a , p e n t r u i n i m o a s e l e c u v i n t e ce a g ă s i t de c u v i i n ţ ă a s p u n e despre r e s p i n g e r e a b a s m u l u i n o s t r u «Rodia de aur» de c ă t r e T e a t r u l N a ţ i o n a l din B u c u ­ reşti. î n t â m p l a r e a n u m e r i t a t o t u ş o s t e n e a l a «Gân­ direi». E n e î n s e m n a t ă (şi b a n a l ă ) . N u a r e m ă c a r m e r i t u l d e - a fi ( c u m z i c e ţ i ) s c a n d a l o a s ă . C â n d C a r a g i a l e , A n g h e l şi Iosif a u a v u t de s u f e r i t de pe u r m a O n o r . C o m i t e t e l o r de l e c t u r ă (ele n ' a u s u f e r i t n i c i pe u r m ă — de r u ş i n e — fiind a b s t r a c ­ ţiuni), nu m a i a v e m dreptul s ă ne p l â n g e m . De a c e e a nici n ' a m făcut-o. N e - a m putea cel m u l t făli. R e n u n ţ ă m . In ce n e p r i v e ş t e (pe A d r i a n M a n i u şi pe m i n e ) n u n e - a m fi h o t ă r î t p o a t e n i c i o d a t ă s ă n e p r e z e n ­ t ă m î n a i n t e a c o m i t e t u l u i de l e c t u r ă din B u c u r e ş t i . I n t r ' u n a c c e s de j u v e n i l ă n a i v i t a t e î n s ă ( r e c u n o s c ) n e - a m î n c h i p u i t c ă d o m n i i a c e i a c a r e se a u t o v o t e a z ă şi se î n t r e - p r e m i a z ă s i s t e m a t i c şi p e r i o ­ d i c , n u vor a v e a t e m e r i t a t e a s ă r e s p i n g ă o p i e s ă

65

© BCU Cluj

T A B L O U L

I

T A B L O U L

U n r e s t a u r a n t . Orele I I s e a r a . U n d'h&tel» c a s c ă l â n g ă b u f e t . , L a o m a s ă A d r i a n M a n i u şi A l . O . T e o d o r e a n u . ADRIAN

«maitre retrasă

II

— D u p ă d o u ă l u n i şi d u p ă a 1 2 - a r e p r e z e n ­ t a ţ i e a «Rodiei de aur». P e c a l e a V i c t o r i e i — AL. 0 . TEODOREANU

MANIU

Bună ziua, domnule Eftimiu !

(turnând ultimile picături dintr'o bute­ lie de «Very dry») E i ! R ă u î m i pare c ă n ' a m fost l a I a ş i , l a pre­ mieră. A L . O. T E O D O R E A N U U i t e , a s t a n u ţ i - o i e r t . M a i ai t i m p j o a c ă m e r e u . S ă ştii c ă t e - a ş t e p t .

VICTOR EFTIMIU Ce faci ? A L . O. T E O D O R E A N U

î n s ă . Se

Bine . . . Mata ? VICTOR EFTIMIU

ADRIAN

MANIU

Bine.

N ' o s ă pot, d r a g ă . N u v e z i c ă d e a b e a pot s c ă p a pe-o zi d o u ă l a B u c u r e ş t i şi c u c e g r e u t a t e . C r e d e - m ă , e m a i u ş o r s ă fii c i s m a r şi s c r i i t o r , d e c â t s c r i i t o r şi g a z e t a r . G a z e t ă r i a e l i p i t o a r e p e n t r u s u f l e t — şi s u g e ce-i b u n . Iţi l a s ă v e n i n u l .

A L . O. T E O D O R E A N U Ce m a i e p e - a i c i ? VICTOR

A L . O. T E O D O R E A N U

A L . O. T E O D O R E A N U

M a i b e m u n «Very dry»? ADRIAN

Cum merge teatrul ?

MANIU

VICTOR

Să fie !

ADRIAN

A L . O. T E O D O R E A N U

p i e s a ş'aici ?

MANIU

Bine. VICTOR

Nu!

A L . O. T E O D O R E A N U

D a c ă fac e u s ' o j o a c e în s t a g i u n e a a s t a ? — Apare chelnerul cu sticla — ADRIAN MANIU

Bine. VICTOR EFTIMIU

C u m o s ă ţ i - o j o a c e E f t i m i u , frate, te-ai î m ­ bătat ? — P e m ă s u r ă ce V e r y - d r y - u l s c a d e d i s c u ţ i a se suie ( p r i n c i p i u l v a s e l o r c o m u n i c a n t e ) d e v e n i n d din ce în ce m a i o p t i m i s t ă .

A i mai scris c e v a ? A L . O. T E O D O R E A N U D a , o p i e s ă 'n

( p e - u n ton i n t r o d u c t i b i l g r a f i c e ş t e , c h i a r c u torul notelor muzicale)

MANIU

aju

Bine, biiine.

Câte reprezentaţii poate face la Iaşi o piesă care prinde ? A L . O. T E O D O R E A N U

AL.

O. T E O D O R E A N U

Da nu singur . . .

Trei, patru, chiar cinci.

VICTOR

MANIU

A ! parc'am a u z i t . . .

U i t e c e - i . D a c ă p i e s a n o a s t r ă v a face d o u ă s p r e ­ z e c e r e p r e z e n t a ţ i i , c o n s i m t s'o p r e z i n ţ i c o m i t e t u l u i de l e c t u r ă d e - a i c i .

EFTIMIU Cu Maniu ! Bine !

A L . O. T E O D O R E A N U Bine, bine, da n u

A L . O. T E O D O R E A N U Am

versuri.

VICTOR EFTIMIU

A L . O. T E O D O R E A N U Prosit !

ADRIAN

EFTIMIU

încolo ?

AL. 0 . TEODOREANU

ADRIAN

EFTIMIU

B i n e . . . D a l a Iaşi ?

A L . O. T E O D O R E A N U A s c u l t ă , n u vrei să prezentăm

EFTIMIU

Bine.

tocmai.

VICTOR EFTIMIU

înţeles! ADRIAN

De ce, n e n e ?

MANIU

D a r n i c i în cazul- a c e s t a , m ă ' n ţ e l e g i , n u te a u t o r i z s ă r n ă a m e s t e c i î n n i c i u n fel de d e m e r s f a ţ ă de d i r e c ţ i e . V r e a u s ă te c o n v i n g i şi t u ce ' n s e a m n ă literatul r o m â n la putere.

AL.

O. T E O D O R E A N U

A m v r e a s ' o p r e z e n t ă m ş'aici ş i . . . ş t i i . . A d r i a n M a n i u , d o m n u l D r a g o m i r e s c u . . . în f i n e . .

66

© BCU Cluj

A L . O. T E O D O R E A N U , singur, la u ş ă . Sale m é t i e r !

VICTOR EFTIMIU Ce-are aface ! Prezint-o.

T A B L O U L

A L . O. T E O D O R E A N U

VICTOR EFTIMIU Sigur ! A L . O. T E O D O R E A N U V r a s ă z i c ă s'ar p u t e a . . .

cu toate c ă . . .

VICTOR EFTIMIU Mai r ă m â n e

vorbă!

A L . O. T E O D O R E A N U

A L . O. T E O D O R E A N U

Le directeur général ?

Când putem vorbi ?

BULUM

VICTOR EFTIMIU

M e c h i é le d i r e c t e u r chette après-midi.

M â n i . T r e c i pe l a t e a t r u . N u m a i de v r e m e de 4 însă.

patru,

eşti

la teatru,

prin

général

n'est

pas

venu

A L . O. T E O D O R E A N U

A L . O. T E O D O R E A N U (bucuros) Mâni la salutare.

IV

— A d o u a z i . Orele patru. L a Teatrul N a ţ i o n a l — A l . O . T e o d o r e a n u şi B u l u m . B u l u m e u n f o a r t e s i m p a t i c i n d i v i d , a p a r ţ i n â n d r a s e i n e g r e şi p e r s o ­ n a l u l u i s e r v i l a l T e a t r u l u i N a ţ i o n a l din B u c u r e ş t i H o r i a F u r t u n ă 1-a b o t e z a t « C o d o ş u l n e g r u » . E o c a l o m n i e . B u l u m n ' a fost m ă c a r « e n t r e m e t t e u r e n scène». B u l u m p r e z i n t ă u n m a r e a n v a n t a j a s u ­ p r a m a i m u l t o r foşti d i r e c t o r i : v o r b e ş t e f r a n ţ u z e ş t e m a i p u ţ i n s t r i c a t . Se z i c e c ă u n u i fost d i r e c t o r îi s e r v e a de i n t e r p r e t f a ţ ă de a c t o r i i s t r ă i n i .

Aşaaa ?

Et vous croyez qu'il ne viendra plus? urmare,

BULUM C h e ne péo r i e n v o u s d i r e , m é c h i é , e c h c u s e z .

VICTOR EFTIMIU Salutare !

A L . O. T E O D O R E A N U T A B L O U L

III

R a p p e l e z - l u i s. v . p . que M o n s i e u r T e o d o r e a n u est p a s s é le v o i r , c o m m e il était c o n v e n u et q u ' i l r e g r e t t e b e a u c o u p de n e l ' a v o i r pas t r o u v é .

— D u p ă două ceasuri. L a cafenea. Intre amici — A . — sosind —

BULUM

Ce faci d r a g ă , ce m a i e pe l a I a ş i ? e t c . A m a u z i t c ă p r e z i n ţ i «Rodia» l a N a ţ i o n a l . E ş t i c o p i l ? C u m o s ă ţ i - o j o a c e E f t i m i u «mon c h e r » ? D o a r d a c ' a r şti c ă ţ i - o p o a t e d a peste c a p . . . A l t f e l greu.

Je n e m a n q u e r a i p a s , m é c h i é , je n e m a n q u e r a i pas. T A B L O U L La

A L . O. T E O D O R E A N U

t e l e f o n , d u p ă trei

V săptămâni

A L . O. T E O D O R E A N U

Ce t o t v o r b e ş t i ? Nici n ' a c e t i t - o !

Allo ! Allo ! Domnişoară, daţi-mi, vă rog, Tea­ trul Naţional, cabinetul directorului. D a ! D a ! A l l o ! T e a t r u l N a ţ i o n a l ? Cine-i a c o l o ? Şeful de c a biiiet? Aici T e o d o r e a n u ! Salutare, domnule A n t o n i u , d o m n u l E f t i m i u e a c o l o ? D a ? II pot v e d e a ? B u n ! Mersi !

A. F ă c u m c r e z i , d a r e u ţ i - o s p u n p r i e t e n e ş t e . II c u n o s c e u de m u l t pe A l b a n e z . B . — sosind — S a l v e P ă s t o r e l . Ce f a c i ? V r a i s ă p r e z i n ţ i «Rodia» l a N a ţ i o n a l ? V e z i - ţ i de t r e a b ă , m ă , c ă n u v ' o j o a c ă E f t i m i u . N u v e z i c ă n u p u n e d e c â t piese care cad ? D a c ă m a i stă u n an la direcţie r ă m â n e e l , s i n g u r u l a u t o r r o m â n . Şi n i c i pe el n u se joacă. E prudent.

T A B L O U L

VI

La teatrul Naţional. Pe culoar. A L . O. T E O D O R E A N U Monsieur Eftimiu V i c t o r ?

C . — sosind —

BULUM

B i n e , m ă i T e o d o r e a n u te c r e d e a m b ă i a t în t o a t ă f i r e a . A i de g â n d s ă p r e z i n ţ i «Rodia» l a N a ţ i o n a l ? C u m o s ă ţ i - o j o a c e E f t i m i u , bre ? Şi l a u r m a u r ­ mei a r e d r e p t a t e . T u , s a u A d r i a n , d a c ' a ţ i fi di­ rectori i-aţi j u c a m a r m e l a d e l e lui ?

M o n s i e u r le d i r e c t e u r

général v o u s attend !

T A B L O U

LVII

Cabinetul directorului

D . — sosind —

A L . O. T E O D O R E A N U

E a d e v ă r a t c ă p r e z i n ţ i «Rodia» l a N a ţ i o n a l ? A c u de t i n e m a i î n ţ e l e g c ă eşti m a i t â n ă r , d a A d r i a n ? T o t n ' a prins m i n t e ?

C o n s t a t c ă n u t e t e m i de c o n c u r e n ţ ă . VICTOR EFTIMIU

E F , G , H , I, J, L , M , N , O , P , Q , R , S, T , U , V , X , Y , Z , s o s e s c pe r â n d ţ i n â n d a c e l a ş d i s c u r s .

Nu

6

'nţeleg!

7

© BCU Cluj

A L . O. T E O D O R E A N U

VICTOR

Nu c r e z i c ă g e n i u l e o l u n g ă r ă b d a r e ? Şi cred că mi-a trebuit destulă c a să putem vorbi. E r a m pe c a l e s ă d e v i n g e n i u . N ' a i s ă - m i s p u i c ă n u t e - a i fi t e m u t de m i n e c h i a r d a c ă a ş i fi d e v e n i t g e n i a l ! VICTOR Ha! ha! ha! Ha! ha!

T A B L O U L

XI

— L a Teatrul Naţional. Cabinetul directorului —

EFTIMIU

A L . O. T E O D O R E A N U

ha!

Bună ziua.

A L . O. T E O D O R E A N U

VICTOR

H e ! h e ! h e ! H e ! h e ! he ! Ai

BULUM ( v â r â n d c a p u l pe u ş ă si Hi! hi! hi! Hi! hi! hi!

EFTIMIU

Nu pot să-i a d u n d o m n u l e , e n e m a i p o m e n i t . S c e n a se r e p r o d u c e , i d e n t i c ă de 1999 o r i .

EFTIMIU

venit? A L . O. T E O D O R E A N U

retrăgându-se)

Am

venit. VICTOR EFTIMIU

C O R U L C O N F R A Ţ I L O R (la cafenea)

T e i n t e r e s e z i de p i e s ă ?

Ho! ho! ho! Ho! ho! ho!

'

A L . O. T E O D O R E A N U U i t e c e - i . Ş t i u c ă j u c ă r e a u n e i piese d e p i n d e în p r i m u l l o c de d i r e c t o r . D i r e c t o r u l e î n t r ' u n teatru, c a să zic aşa, marele T o t . (în gândul l u i : sau marele N e - T o t ) . De aceea aşi vrea s ă m ă a s i g u r în p r e a l a b i l d a c ă în c a z u l c â n d c o m i t e t u l ar p r i m i p i e s a pe c a r e v r e a u s ' o p r e z i n t , ai m i j ­ l o a c e l e şi i n t e n ţ i a s ' o m o n t e z i . VICTOR EFTIMIU

,

A L . O. T E O D O R E A N U

T o c m a i . N ' o m a i p r e z i n t . D ă - m i - o te r o g . VICTOR EFTIMIU D e ce s ă n ' o m a i p r e z i n ţ i d o m n u l e , de ce s ă n'o mai prezinţi ? AL. M'am

Imediat.

VICTOR

A L . O. T E O D O R E A N U C â n d poţi c o n v o c a c o m i t e t u l de

O. T E O D O R E A N U

plictisit. EFTIMIU

Stai d o m n u l e , c ă - i c o n v o c .

lectură?

A L . O. T E O D O R E A N U

VICTOR EFTIMIU Imediat.

D a c ă poţi să-i a d u n i . . . A L . O. T E O D O R E A N U VICTOR

Bun. L a revedere. T A B L O U L

VIII

A L . O. T E O D O R E A N U

— Peste două luni. Pe calea Victoriei —

Ce-i c u p i e s a ? VICTOR EFTIMIU

T A B L O U L — L a Teatrul «Regina Măria». tămâni —

Uite,

Marţi. AL.

IX Peste două

săp­

VICTOR EFTIMIU Sigur. A L . O. T E O D O R E A N U

VICTOR EFTIMIU Nu pot să-i a d u n , d o m n u l e , e n e m a i

pomenit.

Bine. La revedere. VICTOR Pe

T A B L O U L de

O. T E O D O R E A N U

Sigur ?

Ce-i c u p i e s a ?

gara

(în g â n d u l l u i )

VICTOR EFTIMIU pomenit!

A L . O. T E O D O R E A N U

— In

eu!

S h a k e s p e a r e a a ş t e p t a t trei s u t e de a n i p â n ă s ă fie j u c a t în R o m â n i a şi t o t u ş i n u s ' a d e z e t e r n i z a t . ( T a r e ) . C â n d îl c o n v o c i , c ă plec l a I a ş i .

A L . O. T E O D O R E A N U

Nu pot să-i a d u n , d o m n u l e , e n e m a i

EFTIMIU

E h e i , d a c ' a i şti d u m n e a t a , c â t a m a ş t e p t a t

EFTIMIU

Marţi.

X

N o r d . P e s t e trei s ă p t ă m â n i —

A L . O. T E O D O R E A N U Ce-i c u p i e s a ? *) A s t a - i c u totul n e v e r o s i m i l . A m pus-o a n u m e , în bătaie de j o c .

T A B L O U L

XII

— L a Teatrul Naţional. Intr'o Marţi. Odaia şe­ fului de c a b i n e t . L â n g ă u ş ă , în c u i e r , m a n t a l e de cauciuc, cortele, galoşi, toate ude — A L . O. T E O D O R E A N U Bună ziua, domnule

Antoniu.

© BCU Cluj

T A B L O U L XIII — A c e l a ş d e c o r c a în p r e c e d e n t u l —

D - l A N T O N I U , şef de c a b i n e t , Cu

dragoste.

A L . O. T E O D O R E A N U A u venit toţi? ANTONIU Discuţie aprinsă.

A L . O. T E O D O R E A N U S'a întrunit comitetul? D-l A N T O N I U A c u ş trebuie să termine

A L . O. T E O D O R E A N U Ei, aşi!

şedinţa.

A L . O. T E O D O R E A N U

V I C T O R E F T I M I U (roşu

( z ă r i n d pe m a s a ş e f u l u i de c a b i n e t « V i a ţ a R o ­ m â n e a s c ă » c o n ţ i n â n d a c t u l a l I I - l e a c u filele n e ­ t ă i a t e , în g â n d u l lui) V r a să zică, un act nu l'au cetit, două nu le-au p r i c e p u t . B i n e s t ă m . ( T a r e ) . C r e d c ă . . . o s ă fie bine. D-l

ANTONIU

A ş a c r e d şi e u . V I C T O R E F T I M I U (apărând în p r a g u l u ş e i ) A a ! A i c i e r a i ? F e l i c i t ă r i l e m e l e . P i e s a e c a şi primită. A L . O. T E O D O R E A N U

(uluit)

Cum aşa? Quasi primită? Simili a d m i s ă ? Ş t i a m c ă o piesă e primită sau n u . Situaţie inter­ mediară nu cunosc. VICTOR EFTIMIU Stai s ă v e z i . B r ă t e s c u V o i n e ş t i a c e t i t c o m i t e ­ t u l u i a c t u l al I I I - l e a c a r e a p l ă c u t . A d e c l a r a t t o t o d a t ă c ă l e c u n o a ş t e pe c e l e l a l t e şi c ă e p e n t r u p r i m i r e a p i e s e i . A u a d e r a t t o ţ i , a f a r ă de d-l M i h a i l D r a g o m i r e s c u , c a r e a s u s ţ i n u t c ă n u se p o a t e î n c h e i a p r o c e s - v e r b a l d e o a r e c e n u s ' a c e t i t în­ t r e a g a p i e s ă . Ar fi i l e g a l . S u n t e m siliţi s ă m a i ţ i n e m o ş e d i n ţ ă n u m a i de h a t â r u l d - s a l e , c a r e p r e t i n d e s ă a u d ă şi r e s t u l . O p u r ă f o r m a l i t a t e . A L . O. T E O D O R E A N U A ş a ? Atunci e bine. VICTOR EFTIMIU N ' a i nici o g r i j ă . P e M a r ţ e a v i i t o a r e . Şi t e - a ş s f ă t u i c e v a . V i n o s ă ceteşti s i n g u r . P o a t e să-1 c â ş t i g i şi pe M i h a l a c h e . A L . O. T E O D O R E A N U Nu

ţin. VICTOR

EFTIMIU

In o r i c e c a z ai c i n c i v o t u r i p e n t r u şi u n u c o n t r a . A L . O. T E O D O R E A N U Fracţiile nu

contează. VICTOR

EFTIMIU

Cum? AL.

O. T E O D O R E A N U

A r r ă m â n e să ne ostenim la reconciliarea dintre Vs c o m i t e t ( D - l M . D r a g o m i r e s c u ) şi V2 a u t o r (adică eu). VICTOR EFTIMIU A!

da!

Fii

(cam

ca un

nedormit) m a c , din

uşă)

b u n t e r o g şi i n t r ă .

A i c i , iubiţi a m i c i , începe farsa. I n t r u î n t o v ă r ă ş i t de V i c t o r E f t i m i u c a r e în pragul uşei face s t â n g a împrejur (intuiţie soldă­ ţească, deoacere n'a făcut armata) sub pretext c ă se d u c e s ă p r e p a r e c e a i u l . In j u r u l u n e i m e s e , pe s c a u n e : m a e s t r u l N o t t a r a , d o m n u l C a t o n T h e o d o r i a n şi d o m n u l profesor d o c t o r M i h a i l D r a g o ­ m i r e s c u . In p i c i o a r e , d o m n u l I. A l . B r ă t e s c u V o i n e ş t i c a r e d ă c e t i r e ( a ş a d e o d a t ă şi f ă r ă p r e a ­ m b u l ) u r m ă t o a r e i hotar î r i : «Comitetul T e a t r u l u i N a ţ i o n a l , g ă s e ş t e c ă s u c c e ­ s u l o b ţ i n u t de d - v o a s t r ă pe s c e n a T e a t r u l u i N a ţ i o ­ n a l din I a ş i , e o s u f i c i e n t ă î n c u r a j a r e p e n t r u d o i tineri d e l a c a r e s u n t e m î n d r e p t ă ţ i ţ i s ă a ş t e p t ă m l u c r ă r i m a i bune». C r e d e a m c ă d-l B r ă t e s c u - V o i n e ş t i g l u m e ş t e . Z i c într'o d o a r ă : A ş a ? D o m n u l profesor, doctor Mihail D r a g o m i r e s c u , r ă s p u n d e s p i r i t u a l şi s p o n t a n : — Păi! N u a t â t f a p t u l c â t m a i a l e s m o t i v a r e a lui î m i a p ă r e a a t â t de n ă t â n g ă , c ă n ' a m p u t u t s ă t a c . D a c ă a ş i fi s c r i s p i e s a s i n g u r , b u n e l e u z a n ţ e m i - a r fi i n t e r z i s c u v â n t u l . N u e r a c a z u l . Şi d a c ă e r a m silit s ă s u p o r t o r i c e p e n t r u j u m ă t a t e a de p i e s ă s c r i s ă de m i n e , o e l e m e n t a r ă c u r t u a z i e c o ­ legială m ă obliga să apăr cu orice chip j u m ă t a ­ t e a s c r i s ă de A d r i a n M a n i u . De aceea nici n ' a m ezitat să reliefez ridicolul procesului verbal pentru redactarea căruia nu e r a n e v o i e de p r e z e n ţ a d o m n u l u i B r ă t e s c u - V o i n e ş t i , s i n g u r u l s c r i i t o r de t a l e n t şi prin u r m a r e n e l a ­ l o c u l lui în a c e a c o m i s i u n e . D e a l t f e l , g r a ţ i e d-sale p r o b a b i l c u v â n t u l «succes» a fost g r a b n i c s c h i m b a t c u r e p r e z e n t a r e ( P ă s t r e z d o c u m e n t u l . V r e a u să-1 î n r ă m e z ) . Cineva din comitet m i - a declarat îna­ i n t e de d e s p ă r ţ i r e c ă e d r e p t c ă l a T e a t r u l N a ţ i o n a l s ' a u p r i m i t piese p r o a s t e , d a r , c ă e r a u s c r i s e de o a m e n i b ă t r â n i , şi c ă e r a c e r t i t u d i n e c ă ei n u pot d a m a i m u l t . In t i m p u l d i s c u ţ i i l o r a a p ă r u t şi d-l E f t i m i u , s i m u l â n d o a l t e r c a ţ i e c u d o m n u l profesor d o c t o r Mihail Dragomirescu, relativ la respingerea piesei. Scena a prins. A m aflat mai târziu că inexplicabila conversi­ u n e a c o m i t e t u l u i d e l a o ş e d i n ţ ă l a a l t a se d a t o reşte a m â n d u r o r a . D o m n u l profesor d o c t o r M i ­ hail Dragomirescu însă, e singurul care a lucrat pe f a ţ ă . C u m v e d e ţ i , i u b i ţ i a m i c i , c o n f l i c t u l e r i d i c o l . In u l t i m ă a n a l i z ă , e t r i s t t o t u ş c a e u , c a r e în c i r c u m s t a n ţ ă r e p r e z e n t a m o j u m ă t a t e de A d r i a n M a n i u (şi a s t a e m u l t ) p l u s o j u m ă t a t e p r o p r i e (şi a s t a e c e v a ) , s ă fiu r ă p u s de d o m n u l Dragomirescu, care n u era decât a cincea parte din d o m n u l E f t i m i u ( d a t f i i n d c ă d i r e c t o r u l e t o t ) , şi c o n s i d e r â n d c ă o n u l ă n u se p o a t e d i v i d e n i c i chiar printr'o altă n u l ă .

69

© BCU Cluj

C R O N I C A

A R T I S T I C Ă

A DOUA E X P O Z I Ţ I E A SOCIETĂŢII «GRAFICA» : PORTRETUL IN G R A V U R A F R A N C E Z Ă de Pinx

A f o s t f e r i c i t pe d e a n t r e g u l g â n d u l d-lor J e a n S t e r i a d e şi F i s c h e r - G a l a ţ i , de a oferi p u b l i c u l u i în c e a d e - a d o u a e x p o z i ţ i e a «graficei», o î n f ă ţ i ş a r e c â t m a i d e s ă v â r ş i t ă a p o r t r e t u l u i f r a n c e z din s e ­ c o l u l X V I p â n ă a s t ă z i . P o a t e l u c r u l a r fi fost c u n e p u t i n ţ ă , în ţ a r a r o m â n e a s c ă , s ă r a c ă în c o l e c ţ i i pe î n d e l e t e şi î n d e l u n g î n z e s t r a t e , d a c ă n ' a r fi e x i s t a t t e z a u r u l de a r t ă a l d - r u l u i J e a n C a n t a c u z i n o . Se p a r e c h i a r c ă m u l t ă v r e m e de a c u m a , de c â t e ori n e v a m â n a g â n d u l l a a s e m e n i a d e v ă ­ r a t e s ă r b ă t o r i de a r t ă , f o n d u l e x p o z i ţ i i l o r se v a h r ă n i tot n u m a i din a c e a s t ă c o l e c ţ i u n e , r a r e o r i î n t r e c u t ă c h i a r peste g r a n i ţ e . Cele a p r o a p e trei s u t e de g r a v u r i , î n c e p â n d c u p o r t r e t u l l u i L u d o v i c de L o r e n a a l l u i T h o m a s de L e u şi s f â r ş i n d l i t o g r a f i i l e lui C a r r i e r e , r e p r e z i n t ă a p r o a p e t o t c e e x i s t ă m a i c a r a c t e r i s t i c în m e ş t e ­ ş u g u l fin a l p o r t r e t u l u i , în c a r e f r a n c e z i i s ' a u d o ­ v e d i t f ă r ă p e r e c h e . D e s b r ă c a t de p o d o a b e l e a r t e i italiene contemporane, portretul secolului al X V I , a p a r e s i n c e r şi s i m p l u , n u a n ţ a t în u m b r e p â n ă l a s t r ă d u i n ţ a de a s u r p r i n d e f i n e ţ a p i e l e i , s o b r u şi graţios totodată, pregătind acele portrete m a s i v e de b u r g h e z i e «onestă» c u m le n u m e a î n t r ' o c o n ­ f e r i n ţ ă d-1 F o c i l l o n , c a r a c t e r i s t i c e s e c o l u l u i a l X V I I - l e a . T h o m a s de L e n , G a u t h e r , G o u r m o n t , minunatul Callot, neastâmpăratul împământen i t o r al a q u a - p o r t r e t în F r a n ţ a , s u n t r e p r e z i n t a ţ i în e x p o z i ţ i e de 25 g r a v u r i , î n t r ' o s t a r e p e r f e c t ă , c u m a r a r e o r i pot f a c e m â n d r i a u n e i c o l e c ţ i u n i . D i n c e l de a l X V I I - l e a s e c o l , p o r t r e t e l e lui C l a u d e M e l l a n , J e a n M o r i n e l e v u l lui P h i l i p p e de C h a m p a i g n e şi a l T u i V a n D y c k , R o b e r t N a n t e i u l , M a s s o n şi E d e l i n c k î n g ă d u i e u r m ă r i r e a de a p r o a p e , a i n f l u e n ţ e i lui R e m b r a n d şi V a n D y c k , p o r n i t ă din F l a n d r a şi O l a n d a , şi d e s ă v â r ş i t a l a P a r i s u l ce a t r ă g e a t o ţ i a r t i ş t i i t i m p u l u i . T e h n i c a p e r f e c ­ ţ i o n a t ă , c o m p l i c a t ă c u î n c r u c i ş ă t u r i de linii şi de p u n c t e , c o m p a c t ă în p l a c ă , i s b u t e ş t e î n t â i a o a r ă s ă o b ţ i n ă e f e c t e de c o l o a r e din a l b şi n e g r u . D e aci, până l a gravurile secolului al X V I I I - l e a , de­ c o r a t i v e şi de l a r g i p r o p o r ţ i i , n u e de c â t u n pas — d a r u n u l pe u n d r u m p r i m e j d i o s . F i i n d c ă a c e s t v e a c , l - a m n u m i a c e l de e x a g e r a t ă v i r t u o z i t a t e în m e ş t e ş u g , b ă t u t ă din c a l e a d r e a p t ă , p â n ă l a c o n ­ siderarea figurei c a u n simplu, pretext pentru de­ c o r u l c a t i f e l a t şi m ă t ă s o s de s t o f e , d a n t e l e , d r a ­ perii şi c i n c u r i . E b i r u i n ţ a d e t a l i i l o r — s e m n al d e c a d e n ţ e i . Nici t a l e n t u l c e l o r trei D r e v e t , n i c i T a r d i e u şi D a u l l e , n u s c a p ă de a c e a s t ă i s p i t ă , de care s'a eliberat n u m a i F i q u e t , întors la minia­ t u r i l e fine î n c e p u t e în g e n i u l c e l o r d i n s e c o l u l al X V I - l e a , c u o m a i u ş o a r ă a t i n g e r e de b u r i n şi c u o d e l i c a t e ţ ă de i n c i z i e , s i g u r ă şi g r a ţ i o a s ă c a r e în a r a m ă ţ e s e fire de m ă t a s ă .

P e n t r u a c e s t e o s u t ă c i n c i z e c i de g r a v u r i a l e c e l o r d i n t â i u trei s e c o l e , e m a i c u s e a m ă i n t e r e ­ santă ş p r e ţ i o a s ă e x p o z i ţ i a «graficei», f i i n d c ă aduce publicului un material aproape inedit cu­ noştinţelor sale artistice, rudimentare. G r a v u r a s e c o l u l u i a l X l X - l e a şi X X - l e a ; J u q r e s , V e r n e t , Dupont, Deveria, Gavarni, Gigoux, Manet, Fantin-Latour, Legros, Toulouse-Lautrec, Rops, Car­ riere ori B e s n a r d , e m a i m u l t c u n o s c u t ă , p o p u l a ­ r i z a t ă de e s t a m p e , a l b u m u r i şi c o l e c ţ i i de a r t ă . Umbrele romantice dela începutul v e a c u l u i al X l X - l e a , c a r i c a t u r i l e - ş a r j e a l e b u r g h e z i e i de pe l a 1830, a u s t r ă b ă t u t m a i r e p e d e şi s ' a u f a m i l i a r i z a t p u b l i c u l u i , c a r e le r e g ă s e ş t e c u o a r e c a r e p r i e ­ t e n i e de v e c h i c u n o ş t i n ţ e . R o s t u l a c e s t e i e x p o z i ţ i i , e de prisos să-1 s u b l i ­ n i e m când c u n o s c u t ă ne e tur ora cu îndestulare, s ă r ă c i a de m u z e e şi p i n a c o t e c i , de c o l e c ţ i i şi m a ­ n i f e s t ă r i a r t i s t i c e r e t r o s p e c t i v e , în ţ a r a u n d e se c h e l t u e s c m i l i o a n e p e n t r u a r c u r i de t r i u m f de m u c a v a şi c a t e d r a l e c o m e m o r a t i v e de b r â n z ă de B r ă i l a . P e î n d e l e t e , s o c i e t a t e a a l c ă t u i t ă de d. S t e r i a d e şi F i s c h e r - G a l a ţ i , v a p u r t a p u b l i c u l pe c ă r ă r i l e l u m i n a t e a l e u n e i altei a r t e , de c â t a c e e a c u c a r e îl d e p r i n d e d e o p i l d ă d-1 C o s t i n P e t r e s c u . A d m i r a b i l u l c a t a l o g , t i p ă r i t în a t e l i e r e l e «Culturei N a ţ i o n a l e » , î n s o ţ i t de r e p r o d u c e r i de r a r ă f i ­ n e ţ a t e h n i c ă , a î n s e m n a t p e n t r u i u b i t o r u l de t i p ă ­ rituri alese o a d e v ă r a t ă b u c u r i e . O s i n g u r ă m u ­ s t r a r e se c u v i n e — ş i a c e a s t a p r e s e i , c a r e a î n t â r ­ ziat să dea tot concursul cuvenit unei manife­ s t ă r i a r t i s t i c e , ce a v e a p e n t r u n o i şi u n r o s t e d u c a ­ t i v . S'ar fi m â n a t a s t f e l , s p r e M u z e u l C a l i n d e r u , m a i m u l t ă l u m e , d i n t r e a c e e a c a r e ştie p r e ţ u i şi alte g r a v u r i d e c â t e t e r n e l e r e p r o d u c e r i d u l c e g e p o p u l a r i z a t e de c ă r ţ i l e p o ş t a l e i l u s t r a t e . ;

* A c e a s t ă e x p o z i ţ i e a d a t prilej c o n f e r i n ţ e l o r r o ­ stite de d-1 H e n r i F o c i l l o n , profesor de i s t o r i a a r t e ­ lor l a U n i v e r s i t a t e a din L y o n şi o a s p e a l n o s t r u p e n t r u c â t e v a z i l e . N u se p u t e a u n l ă m u r i t o r m a i p r i c e p u t şi c u m a i m u l t ă d r a g o s t e de a r t ă , c a a c e s t p r i e t e n , c a r e n e - a î n ţ e l e s şi a i u b i t d e l a î n c e p u t s ă l b a t e c i l e n o a s t r e d i b u i r i a r t i s t i c e , şi n e - a a d ă ­ postit a c o l o , în M u z e u l din L y o n , pe l â n g ă p â n ­ z e l e m a e ş t r i l o r n o ş t r i m a i b ă t r â n i şi m a i t i n e r i ; m i n u n a t e c o l e c ţ i i de c h i l i m u r i şi c ă m ă ş i r o m â ­ n e ş t i , de u l c i o a r e şi t r o i ţ e , de i c o a n e , s c o r ţ u r i şi ş a l a c e , din ţ a r a H a ţ e g u l u i şi din ţ i n u t u l Ş o r i c e i ; de peste t o a t e p l a i u r i l e u n d e pe v r e m e a c â n d T h o ­ m a s de L e u , s g â r i a c u b u r i n u l pe a r a m ă c h i p u l lui « H e n r y I I I , R o y de F r a n c e et de P o l o g n e » , b ă ş t i n a ş i i se a p ă r a u î n c ă c u a r c u l î m p o t r i v a s o t n i i l o r t ă t ă r e ş t i şi m o n g o l e .

70

© BCU Cluj

C R Ò N I C A S L O B O Z I A e u n t â r g u ş o r i a l o m i ţ e a n , de c â t e v a m i i de s u f l e t e , c u u l i ţ e s t r â m b e şi s p a r t e de h o p u r i , c u l ă c a ş u r i n e v o i a ş e pitite p r i n t r e s a l ­ c â m i f i r a v i şi p r ă f u i ţ i , în j u r u l u n e i foste m â n ă stiri ctitorite o d i n i o a r ă în c o a s t a B ă r ă g a n u l u i de M a t e i V o d ă B a s a r a b . D e l a s l o b o z i a ţ i g a n i l o r robi m ă n ă s t i r e ş t i p â n ă a s t ă z i , p u ţ i n e b i n e f a c e r i ale c i v i l i z a ţ i e i a u a v u t v r e m e s ă s t r ă b a t ă şi p â n ă a c o l o . V a r a , a r ş i ţ a s o a r e l u i j o a c ă i n c a n d e s c e n t peste f â n e ţ e l e a r s e , c u n ă l u c i r i de m i r a g i u ; i a r n a , v i s c o ­ lele î n f u n d ă liniile de d r u m de fier c u m e t e r e z e de t r o i e n e ; a ş a c ă şi v e ş t i l e g a z e t e l o r s t r ă b a t t â r z i u şi î n v e c h i t e . O a m e n i i d u c o v i a ţ ă o b s c u r ă şi în­ d e p ă r t a t ă de c o l o n i ş t i , a r u n c a ţ i u n d e v a î n t r ' u n m i e z de p u s t i u , c a r e n u se b u c u r ă n i c i m ă c a r de u m b r a şi r ă c o a r e a u n e i o a z e . O ş c o a l ă ori d o u ă , p r i m a r e ; c â ţ i v a o a m e n i de l e g i , c ă r t u r a r i n e c ă j i ţ i şi s ă r a c i ; şi c â r c i u m i m u l t e , c u m se c u v i n e î n t r ' o u r b e u n d e n e g u s t o r i i şi s a m s a r i i t ă b ă r ă s c n e c o n ­ t e n i t , p e n t r u a î n c h e i a cele m a i b ă n o a s e a f a c e r i de g r â n e şi de v i t e , din a c e s t B ă r ă g a n c u p ă m â n t u l n e g r u şi u n t o s . D i n c â n d în c â n d îşi f a c e d r u m c â t e u n v â n ă t o r , a d e m e n i t de c â r d u r i l e de dropii c a r e m a i r ă t ă c e s c şi a c u m în i a r b a c u s p i c u l c o p t , c a în m i n c i n o s u l t r a t a t de v â n ă t o a r e a l lui O d o b e s c u . D e l a a c e ş t i v â n ă t o r i ş t i a m î n t â m p l ă t o r şi v a g , c â t e v a a m ă n u n t e despre u r b e a i a l o m i ţ e a n ă — şi c u m a m ă n u n t e l e n u e r a u de fel d i n t r e a c e l e ispititoare, a m r ă m a s , cu drept c u v â n t , n e d u m e ­ riţi, când ne-a venit sub ochi scrisoarea s e m n a t ă de p ă r i n t e l e c o m u n i i şi de c o l o n e l u l c o m a n d a n t a l u n e i şcoli o s t ă ş e ş t i , p o f t i n d u - n e c u c â ţ i v a s c r i i ­ tori, să cetim literatura cetăţenilor slobozeni. V a fi s ă m ă r t u r i s i m a i c i c ă n e - a m u r c a t în t r e n s ă r ă s p u n d e m chemării, cu oarecare fereală; — ne t e m e a m de p r i v i r e a b a t j o c o r i t o a r e a c o n f r a ţ i l o r pregătiţi să umple cafeneaua cu ironii legitime, p e n t r u e x a g e r a t a n o a s t r ă p r o m p t i t u d i n e de v a j n i c i «misionari ai c u l t u r i i » , g a t a s ă se a v e n t u r e z e î n t r ' u n a u t e n t i c b ă r ă g a n , ce se î n t â m p l a , de a s t ă d a t ă s ă fie n u n u m a i al l i t e r e l o r r o m â n e , d u p ă c u m f i e c a r e d i n t r e n o i ştie, c ă se g ă s e s c c u înde­ s t u l a r e şi d i n c o l o de s t r i c t a definiţie g e o g r a f i c ă . B a , u n u i c ă l ă t o r , în v a g o n , i - a m şi r ă s p u n s , mi-se pare, cu pudoare, că m e r g e m aşa, la o vână­ toare oarecare, fiindcă nici u n u l dintre noi nu s i m ţ i a e r o i s m u l s ă înfrunte a s c u ţ i ş u l u n e i g l u m e fără putinţa unei replici. M ă r t u r i s i m a c e s t e o m e n e ş t i l a ş i t ă ţ i , p r e c u m şi fireasca noastră neîncredere, fiindcă întâmplarea v a s ă s l u j e a s c ă pilduire şi a l t o r a , a l t ă d a t ă . In p u s t i u l B ă r ă g a n u l u i , l â n g ă a p a v â n ă t ă a I a l o m i ţ e i , a c o l o u n d e a n e v o i e s t r ă b a t g a z e t e l e , şi n i m i c n u se ştie despre c e a din u r m ă s c ă r m ă n e a l ă l i t e r a r ă c a r e î n f o c a t se d i s c u t ă de o s ă p t ă m â n ă l a C a p s a , a m d e s c o p e r i t t o t u ş o a m e n i c e t i n d cele din u r m ă c ă r ţ i a p ă r u t e , tăind filele celei din u r m ă r e v i s t e şi d e s b ă t â n d c e l p u ţ i n c u v r e d n i c i a u n u i capşist, problemele culturii, desbrăcate ce e drept, de a r g u m e n t e l e p a s i o n a t e ale p ă r u e l i i . Se a f l ă a c o l o , d i n c o l o de l i n i a g ă r i i , o ş c o a l ă m i l i t a r ă , a d ă p o s t i t ă î n t r ' u n e d i f i c i u z i d i t de m u l t , c u n u ştiu c e d e s t i n a ţ i e o r â n d u i t ă în g o s p o d ă r i a o ş t i r i i . Un parc c a arbuştii crescuţi atât cât îngăduie do­ goarea soarelui, drumuri cu prundul plivit, ră­ z o a r e de flori şi i a r b ă m ă r u n t ă ; m ă r t u r i i de l u p t ă o m e n e a s c ă d â r z ă c u î m p o t r i v e l i l e n a t u r i i . Şi m a i d â r z ă l u p t ă î n c ă , c u a c e a pustiire de g â n d ce b â n -

M Ă R U N T Ă t u e t â r g u r i l e o s â n d i t e s ă s t e a ferite din d r u m u l t u t u r o r î n d e s t u l ă r i l o r c u a r t ă şi c u l i t e r a t u r ă . N e - a fost d a t s ă a f l ă m şi m i n u n e a b i b l i o t e c i l o r de c â t e v a m i i de v o l u m e , p e n t r u f i e c a r e c o m p a n i e a ş c o l i i ; s ă p u t e m d i s c u t a c u c a r t e a s u b m â n ă , şi u l ­ t i m u l v o l u m de c e r c e t ă r i i s t o r i c e a l d-lui P â r v a n ; s ă g ă s i m şi s a l a de c e t i t p r e a p u ţ i n î n c ă p ă t o a r e pentru publicul îmbulzit la o desfătare ce nu a v e a a t r a c ţ i a d a n s u r i l o r , c o s t u m e l o r , c â n t ă r i l o r şi c u ­ p l e t e l o r , c a l a f o a r t e p o p u l a t u l «Cărăbuş» al C a p i ­ t a l e i . M i n u n e a v a fi f i i n d , în m a r e p a r t e , d a t o r i t ă d o r u l u i de c a r t e d o v e d i t ă de a c e l c o l o n e l c a r e a a s c u l t a t c â n d v a , în v r e m u r i c â n d d. I o r g a f ă c e a n u m a i politică pentru cultură, cursurile dela Văle­ nii de M u n t e . S ă m â n ţ a a r u n c a t ă a t u n c i a rodit în m u l t e a s e m e n e a s u f l e t e ce se a f l a u g a t a d e s c h i s e c a b r a z d e l e î n t o a r s e de o ţ e l , în a ş t e p t a r e a g r ă u n ­ telui b u n . Ne g â n d i m c ă a c e s t e o a z e în n i s i p u r i se c u v i n a j u t o r a t e s ă - ş i l ă r g e a s c ă v e r d e a ţ a . Noi n e - a m î n t â m p l a t t r e c ă t o r i , p o a t e p r e a puţin pre­ g ă t i ţ i p e n t r u c h e m a r e . P o a t e se v a g ă s i prin a t â t e a b i u r o u r i de p r o p a g a n d ă a c u l t u r i i , şi o m u l v r e d n i c c a r e s ă î n f ă p t u e u n p r o g r a m , statornicit pe o o a r e c a r e i e r a r h i e în a l e g e r e a p u r t ă t o r i l o r de c u v â n t c ă r t u r ă r e s c . A r f i , în a s e m e n e a colţuri u i t a t e de ţ a r ă , s ă se t r i m i t ă m a i des c â t e - u n cetitor de l i t e r a t u r ă p o t r i v i t ă •— n u n u m a i p u b l i c u l u i s u b ţ i a t în g u s t , d a r şi a c e l u i m u l t , care s'a grăbit să t i x e a s c ă până la ultimul scaun sala. Fiindcă şi î n ţ e l e p c i u n e a cărţilor, c a şi o t r a v a lui M i t r i d a t , pe îndelete se c u v i n e d o z a t ă .

PE O p a g i n ă î n t r e a g ă d i n t r ' o f o a i e de u m o r i s ­ t i c ă a v a n t g a r d ă , u n d o m n de s p a s m o d i c ă m e s e r i e literară, ne învaţă c u m trebuie să s c r i e m r o m â ­ n e ş t e . I n s u l t e l e de t o a t ă m â n a de a c o l o n u n e p o t a t i n g e . L a i n s u l t e — e p i d e r m a d-lui F . A d e r c a o ştie •— se r ă s p u n d e atlfel d e c â t c u c o n d e i u l . D a r m a i e v o r b a t o t a c o l o de — h a i s ă z i c e m a ş â — o a r e c a r e principii l i t e r a r e c e s ' a r fi i z b i n d c a p în c a p . A s t a , f i i n d c ă d. F r a n z W e r f e l a c o l a b o r a t şi v a m a i c o l a b o r a a i c i . P e n t r u a c e a s t ă g r a v ă i n ­ fracţiune, s u n t e m denunţaţi opiniei publice, a d i c ă celor c i n c i - ş a s e c i t i t o r i s p e c i a l i ai « c o n t e m p o r a ­ nului». Intru sprijinirea acestei denunţări, a m i n ­ teşte despre cele d o u ă piese ale p o e t u l u i g e r m a n , « S p i e g e l m e n s c h » şi « B o c k s g e s a n g » (a m a i s c r i s u n a , d-le A d e r c a , se c h i a m ă « S c h w e i g e r ! ) c u u ş u ­ r i n ţ a c u c a r e ş i - a c i u p i t i n f o r m a ţ i i l e din « R a m p a » . In a c e l a ş n u m ă r , d. A d e r c a a t o t ş t i u t o r , s ' a şi g r ă ­ bit s ă d e a o p r o b ă de c o m p e t i n ţ ă . A t r a d u s şi e l o p o e z i e de W e r f e l : «An d e n L e s e r » . G ă s i t ă c u o c h i i închişi. D ă m ca mostră u n singur vers. (Altele m a i g r e u de t r a d u s , a u şi fost pur şi s i m p l u î n l ă ­ t u r a t e ) . E v o r b a despre h a r p i s t e l e ce se s i m t s t i n ­ g h e r i t e în o r c h e s t r e l e de s t a ţ i u n e b a l n e a r ă : r

«Ich w e i s s «Das G e f ü h l v o n e i n s a m e n H a r f e n i s t i n n e n i n K u r ­ tkapellen...» «Ştiu t r a d u c e d. A d e r c a , « S i m ţ i r e a h a r p i ş t i l o r s i n g u r a t i c i în c o r u l din [capele». «Harfenistinnen», a u d e v e n i t p r i n t r ' o m i r a c u ­ l o a s ă s c h i m b a r e de s e x , h a r p i ş t i ; i a r b i e t e l e or-

© BCU Cluj

c h e s t r e de s t a ţ i i b a l n e a r e , « K u r k a p e l l e » , c o r u l d i n c a p e l e . D o u ă n ă z b â t i i , t r a d u s e d u p ă u r e c h e , înt r ' u n s i n g u r v e r s . V ă î n c h i p u i ţ i ce iese din t o a t ă poesia l u i W e r f e l , trecută prin l u p a s t r â m b ă a is­ t e ţ u l u i t r a d u c ă t o r . E a d e s v ă l u i e în s ă r m a n a - i g o ­ l i c i u n e , b a g a j u l de i n f o r m a ţ i i c u c a r e se î n d r e a p t ă spre «arta de a v a n t g a r d ă » , p i p ă i n d c u v â r f u l d e g e ­ telor a g e r u l «Contemporan». Intr'adevăr, a c e a s t ă îndrăzneală a i g n o r a n ţ e i e posibilă, c u m zice c o m ­ p e t e n t d. A d e r c a — «numai din p r i c i n a t o t a l e i nfeştiinţe a p u b l i c u l u i » . A d i c ă a c e l o r c a r i , de b u n ă c r e d i n ţ ă , p r i m e s c f a r s a « C o n t e m p o r a n u l u i » . P e d. A d e r c a îl c u n o a ş t e m . P a n a s a de g â s c ă r i t u a l ă n u se l a s ă u ş o r i n t i m i d a t ă . D e a c e e a , p e n t r u a-1 r e ­ c u n o a ş t e , o r i d e c â t e o r i se v a m a i a v e n t u r a , c o m ­ p e t e n t , în n e c u n o s c u t , îi a t â r n ă m o t i n i c h e a de c o a d a p r e a f r u m o s u l u i s ă u n u m e : «F. A d e r c a Kurkapelle».

CÂND a a p ă r u t în «Viaţa R o m â n e a s c ă » s e m n ă ­ t u r a : L u c i a M a n t u , în j o s u l c â t o r v a s c h i ţ e fine şi s i g u r e , c a t r a s e pe p l a c a de a r a m ă de b u r i n u l u n u i g r a v o r s t ă p â n pe t o a t e t a i n e l e m e ş t e ş u g u l u i , n u n e - a m îndoit o clipă că sub pseudonimul fem e n i n se a s c u n d e c a p r i c i u l v r e u n u i s c r i i t o r v e c h i u , o s t e n i t de m o n o t o n i a p r o p r i u l u i n u m e . P r e a c u ­ m i n t e şi m a t u r ă e r a i r o n i a î n g ă d u i t o a r e , c o l o r a t ă de o t i n c t u r ă d i s c r e t ă de d u i o ş i e ; p r e a d e f i n i t i v e r a alea- a d j e c t i v u l ; p r e a d e s c ă r c a t ă e r a i m a g i n e a de t o a t e î n f l o r i t u r i l e p r i s o s e l n i c e , fireşti î n c e p ă t o ­ rului. A t â t a siguranţă aproape descuraja, fiindcă s u n t e m d e p r i n ş i a d e s c o p e r i b o g ă ţ i e de r e s u r s e m a i de g r a b ă în s t â n g ă c i i şi lipsuri d e c â t în d e s ă v â r ­ şire ; şi m a i g u s t o a s ă n e p a r e a p a i z v o r u l u i r e c e şi ţ â ş n i t ă d i r e c t c u fire de n i s i p , de s u b l e s p e d e a de p i a t r ă u m e d ă şi c u c u n u n ă de m i n t ă c r e a ţ ă î m ­ p r e j u r , d e c â t l i c h i d u l filtrat şi a l a m b i c a t p â n ă l a s t e r i l i z a r e . P e u r m ă t a i n a p s e u d o n i m u l u i a fost şi m a i e r m e t i c ă . E r a s i g u r a c u m c ă d e d e s u b t n u se a s c u n d e a d e c â t o « î n c e p ă t o a r e » ; dar a t â t de în­ g r i j i t m a s c a t ă î n c â t de trei ori pe l u n ă , e t i c h e t a e r a l i p i t ă a l t u i n u m e , a u t e n t i c , c u a c t de s t a r e c i v i l ă în r e g u l ă . V o l u m u l a p ă r u t în e d i t u r a «Vieţii R o m â n e ş t i » ( M i n i a t u r i , s c h i ţ e şi i m p r e s i i ) n ' a d e s l e g a t î n t r e ­ b a r e a , şi c a r t e a ne p l a c e p o a t e m a i m u l t a ş a ; darul unei necunoscute. Sunt însemnări scurte, f ă r ă o b i ş n u i t u l l i r i s m f e m e n i n , n ă c l ă i o s , de c a r e ne-a descurajat, bunăoară, d-na P a p a d a t - B e n g e s c u ; f ă r ă c ă u t a r e a de s i n g u l a r i t ă ţ i s i n t a c t i c e c u c a r e t a l e n t u l i n e d i t şi s t r a n i u a l lui A r g h e z i a m o l i p s i t o î n t r e a g ă g e n e r a ţ i e de s l u g a r n i c i i m i t a t o r i ; c h i a r f ă r ă p r e t e n ţ i a f o a r t e l a m o d ă a t i m p u l u i , de a a t r i b u i s i m b o l u r i e t e r n e şi d e f i n i t i v e , e v e n i m e n t e l o r celor m a i c o t i d i a n e . D - r a L u c i a M a n t u n u s c r i e c u a m b i ţ i a de a t r e c e c u s l o v a s a , peste v e a c u r i . P o v e s t i r i l e s c u r t e , a m ă ­ nuntele surprinse cu u n ochiu a g e r , îngăduiala cu care urmăreşte v i a ţ a obscură a copiilor, n u n e l i n i ş t e s c d e c â t d o a r prin a c e a d e s ă v â r ş i r e a m e ş t e ş u g u l u i s c r i i t o r i c e s c , despre c a r e a m i n t e a m m a i s u s ; d e s ă v â r ş i r e în c a r e se î n t â m p l ă a d e s e o r i s ă z a c ă p r i m e j d i a s t e r i l i t ă ţ i i . S u n t , în c ă r t i c i c a de a p r o a p e o s u t ă c i n c i z e c i d e p a g i n i , c â t e v a file ce pot m e r g e d e a d r e p t u l în a n t o l o g i e : C o a d a lui Tărcuş, Busuiocul, Prima aventură, Grădinarul, Gromolitografii, Metamorfoză. Cetiţi, da, cetiţi, a c e a d r a m ă în s t r a d ă , r e d a t ă din n u a n ţ e i m p a l p a ­

b i l e : « M e t a m o r f o z ă » . S u n t n u m a i d o u ă p a g i n i şt c â t e v a rânduri, destule pentru a s a l v a s i n g u r e , d e - a r fi n u m a i a t â t e a , d e s t i n u l u n u i v o l u m .

S N O B I S M U L c â t o r v a c u c o n i ţ e , plictisite de m o ­ n o t o n i a interiorurilor c u m o b i l i e r u l a p r o v i z i o n a t de fabricile a p u s e n e , a a d u s de c â ţ i v a ani la «modă» a r t a r o m â n e a s c ă . O r i c â t s'ar î n c e r c a a e x p l i c a altfel s u b i t a îngrijorare pentru o a r t ă c e - a fost d i s ­ preţuită p â n ă m a i e r i , a d e v ă r a t a pornire d e l a î n ­ c e p u t u l î n c e p u t u r i l o r , trebuie c ă u t a t ă în a c e s t o r i ­ bil s n o b i s m . Dealtfel n i m i c de o s â n d i t : L e m a î t r e m i se pare, d a c ă n u c u m v a F a g u e t , au l ă m u r i t c â n d v a c ă s n o b i s m u l este u n h o t a r îtor factor d e progres. F a p t este c ă pe î n c e t u l a r t a ţ ă r ă n e a s c ă a i n t r a t şi în preocupările m a r e l u i p u b l i c , iar s u c c e s u l p a ­ v i l i o n u l u i de industrie c a s n i c ă dela e x p o z i ţ i a de a c u m doi a n i , din P a r c u l C a r o l , f ă c e a î n d e s t u l ă d o v a d ă c ă a s i s t ă m l a o renaştere a g u s t u l u i pentru a r t a r o m â n e a s c ă , a j u t a t ă de a s t ă d a t ă de price­ perea c â t o r v a s p e c i a l i ş t i . E î m b u c u r ă t o r şi plin de f ă g ă d u e l i . Cărţi despre a c e a s t ă a r t ă n a ţ i o n a l ă s ' a u s c r i s puţine p â n ă a c u m : o a d u n a r e de articole ale d-lui T z i g a r a - S a m u r c a ş , v o l u m e l e d-lui I o r g a , a r t i c o l e risipite în diferite publicaţii, a l b u m e l e de c u s ă t u r i , broderii, scoarţe şi ţesături c u puţine şi g r ă b i t e c u v i n t e i n t r o d u c t i v e . Studii m a i pe î n d e l e t e , c u c e r c e t ă r i m a i a m ă n u n ţ i t e a înrudirilor cu a r t e l e v e c i n e , n u c u n o a ş t e m altele în a f a r ă de cele de m a i sus şi în afară de v o l u m u l d-lui G e o r g e O p r e s c u : «Arta ţ ă r ă n e a s c ă l a români», a p ă r u t ă în c o l e c ţ i a «Ţara Noastră» şi a l c ă t u i t cu o pricepere c u b a i e n u prea s u n t e m deprinşi. V o l u m u l e însoţit d e aproape 60 planşe fotografice, a ş a c ă l e c t o r u l a r e p u t i n ţ a c o m p a r a ţ i i l o r şi l ă m u r i r i l o r i m e d i a t e . Se poate v e d e a de a c o l o treptata înflorire şi decădere pe a l o c u r i , a c e r a m i c e i , a ţesăturilor, a s c u l p t u r i i în l e m n , a broderiilor. D i n p â n z a şi b u m b a c u l u n u i ştergar b u c o v i n e a n , din înfloritura de m ă t a s ă a u n e i c ă m ă ş i m e h e d i n ţ e n e , din t i v u l u n e i b r o ­ boade din ţ a r a H a ţ e g u l u i , dintr'o c e a p s ă b ă n ă ­ ţ e a n ă , dintr'o m a r a m ă de b o r a n g i c din ţ i n u t u l M u s c e l u l u i ori din a c e l e m i n u n a t e c o n c i u r i b ă n ă ţ e n e , se p o a t e u r m ă r i de a p r o a p e s t r ă d u i n ţ a a c e s t u i n e a m de p l u g a r i şi c i o b a n i , de a-şi împodobi cu m i g a l ă şi odihnitoare c ă u t a r e de f r u m o s , v e s t m i n ­ tele şi obiectele casnice de fiecare z i . O b i e c t i v i ­ t a t e a profesorului dela U n i v e r s i t a t e a C l u j a n ă , ne s c u t e ş t e de a s t ă d a t ă şi de a c e l e frenetice şi c o p i ­ lăreşti e n t u z i a s m ă r i , ce c o m p r o m i t îndeobşte a r t i ­ colele de o c a z i e a s u p r a artei n a ţ i o n a l e . A u t o r u l c ă r ţ i i s p u n e n e t e d în c u v â n t u l de î n c h e i e r e , c ă c e r a m i c a n o a s t r ă n u e a t â t de v a r i a t ă şi c o n ş t i i n ­ cios lucrată ca a Saşilor; că n ' a v e m covoare atât de fine şi frumos lucrate c a b a l c a n i c i i ; c ă n ' a m a j u n s l a m e ş t e ş u g u l s c u l p t u r i i în l e m n a c o l o u n d e m a r i artişti s u n t S ă c u i i , c ă n u c u n o a ş t e m brode­ riile fine ale m a c e d o n e n i l o r şi d a l m a t i n i l o r . D a r c u a t â t m a i v â r t o s apare m i n u n a t a însu­ şire a poporului de a izbândi în toate aceste a r t e p o p u l a r e l a u n l o c , c u d e o p o t r i v ă pricepere, f ă r ă s c ă d e r i l s u n e i striete s p e c i a l i z ă r i , a ş a c u m n i c i u n u l in c e l e l a l t e n e a m u r i n ' a u ş t i u t . E o . m o b i ­ lare a d e c o r u l u i c o t i d i a n , care a fost b ă g a t ă în s e a m ă şi de r e p r e z e n t a n ţ i i c i v i l i z a ţ i i l o r m a i î n a ­ i n t a t e , ce ne s o c o t fără s f i a l ă printre n e a m u r i l e c u cele m a i î n s e m n a t e c i v i l i z a ţ i u n i populare din

72

© BCU Cluj

l u m e . C a r t e a d-lui O p r e s c u e m a i m u l t d e c â t u n a l b u m obişnuit, e, , s p e r ă m , începutul unei serii de studii a m ă n u n ţ i t e ce n e v o r s l u j i să ne c u n o a ş t e m î n s f â r ş i t ţ a r a , altfel de c u m o p r e z i n t ă statisticile m o a r t e şi prospectele întreprin­ derilor p e t r o l i f e r e .

DESPRE

F r a n k Wedekind, dramaturgul care a v e a s ă r e v o l u ţ i o n e z e s c e n a g e r m a n ă , îşi p u b l i c ă a m i n t i r i l e în f o i l e t o n u l l u i «Neue Z i i r c h e r Z e i t u n g » r o m a n c i e r u l Heinrich M a n n . Sunt pagini scrise cu m l ă d i o a s a prietenie c u c a r e A n d r é G i d e a e v o c a t pe O s c a r W i l d e . A p r o p i e r e a n e v i n e în m i n t e spontan. W e d e k i n d a fost u n W i l d e al Germaniei c o n t e m p o r a n e . L i p s i t de e l e g a n ţ ă şi de s p i r i t u l a r i s t o c r a t i c , e l se î n t â l n e ş t e c u s c r i i t o r u l e n g l e z în s u b m o r a l u l s c a n d a l o s u n d e îl a f u n d a d e m o n u l erotic. Din acele adâncimi animalice a ţâşnit, ne­ c r u ţ ă t o a r e , şi a r t a l u i c u o p u t e r e de r e v o l t ă ce d e p ă ş e ş t e e s t e t i s m u l pur a l lui W i l d e . H e i n r i c h M a n n l a s ă v ă l u l peste m u l t e şi n u m a i ici şi c o l o , p r i n t r e m o m e n t e de d u r e r e o m e n e a s c ă , a r a t ă f r â n t u r i din c i n i s m u l lui W e d e k i n d . II e v o c ă c u g h i t a r a î m p a n g l i c a t ă , c â n t ă r e ţ v a g a b o n d de c a ­ b a r e t , s p u n â n d u - ş i c u p l e t e l e în s t r â m b ă t u r i de g u r ă «prea o b r a z n i c e p e n t r u u n u l ai c ă r u i o c h i t r ă d a u a t â t a a d â n c i m e » . In v r e m e a a s t a W e d e k i n d s c r i a p i e s e . N i m e n i n u i l e j u c a . S e t e a s u c c e s u l u i îl în­ f u r i a . F u n e v o i t s ă a p a r ă în ele el î n s u ş a c t o r . D i r e c t o r i i de t e a t r u îl a f i ş a u c a n u m ă r de s e n ­ z a ţ i e . A b i a t â r z i u , peste d o u ă z e c i de a n i de c â n d o s c r i s e s e , p i e s a lui « D e ş t e p t a r e a P r i m ă v e r i i » , t r a ­ g e d i e din v i a ţ a a d o l e s c e n ţ i l o r , r ă s b a t e c u s g o m o t . W e d e k i n d se c u t r e m u r ă : « E r a m o b i ş n u i t c u i n ­ s u c c e s e l e !». C o n ş t i i n ţ a l u i , d e v a s t a t ă de p e r v e r ­ s i t ă ţ i şi î n r ă i t ă de v e n i n u l n e r e c u n o a ş t e r i i , se m a i e c h i l i b r a . Ii r ă m a s e t o t u ş v e c h e a lui p i c ă pe o a ­ m e n i . U n e o r i îi a t a c a din s e n i n , c u o b r u t a l i t a t e de c a r e , a p o i , el î n s u ş s u f e r i a m a i a d â n c . A l t e o r i era îngăduitor. P e t r e c e a m nopţi, zice Heinrich Mann, cu cunoscuţi întâmplători a căror încre­ dere el o f i i n d c ă e r a b u n , şi pe c a r e îi r e s ­ p i n g e a din n o u , f i i n d c ă el c u n o ş t e a u r a de o a m e n i . A c e e a ş v i a ţ ă îl î n v ă ţ a s e şi u n a şi a l t a . C â n d dis­ p ă r e a o r e v i s t ă , e l s t r i g a : «Un d u ş m a n înfrânt». N ' a p o z a t n i c i u n u i p i c t o r , d a r se f o t o g r a f i a : «Fo­ tograful e prietenul m e u , pictorul e criticul meu». I n v r e m e a r ă s b o i u l u i f a i m a lui c r e s c u . R e c u n o a ­ ş t e r e a îl î n c u n u n ă . S u c c e s u l îl f ă c e a s ă s u f e r e în acelaş timp. Voia să simtă ură împrejurul lui. Ura o socotea o dovadă că e încă tare, că n'a îmbă­ t r â n i t . In r ă s b o i u a v e a c r e d i n ţ a c ă G e r m a n i a v a î n v i n g e , d a r n u se b u c u r a . C u n o ş t e a s u b o f o r m ă p r e a j o s n i c ă pe o a m e n i c a s ă p o a t ă s p e r a , el c i ­ n i c u l , î n t r ' u n v i i t o r m a i b u n al u m a n i t ă ţ i i . A m u ­ r i t în 1918.

câştiga,

A. a p ă r u t d i s c r e t o c a r t e f r a n c e z ă d e s p r e n o i , a p r o a p e n e l u a t ă în s e a m ă de p r e s a de a i c i : «Chants R o u m a i n s » de H é l è n e D o n i c i . E d . C h i b e r r e . P a r i s . 1922 p r i x 8 f r . ) . A u t o a r e a , o b a s a r a b e a n c ă a ş e z a t ă în F r a n ţ a , c o b o a r ă din boierii orh e e n i c a r i a u d a t pe f a b u l i s t u l A l e c u D o n i c i , — e a î n s ă ş i fiind o s c r i i t o a r e în g r a i u l patriei a d o p ­ tive. L u c r a r e a d-şoarei D o n i c i e s t e m e n i t ă î n t â i u de toate propagandei pentru R o m â n i a întregită cu B a s a r a b i a . I n t r ' o a l e a s ă v e r i f i c a ţ i e f r a n c e z ă , d-ra

D o n i c i a t r a n s p u s < : e v a din c â n t e c e l e p o p u l a r e b a s a r a b e n e , în c a r i m o l d o v a n u l n o s t r u b l e s t e m ă sil­ n i c i a j u g u l u i r u s e s c (din c o l e c ţ i a M a d a n şi A l e ­ x a n d r i ) , poezii din scriitorii cari a u slăvit Mol­ d o v a e r o i c ă ( A l e x a n d r i , E m i n e s c u şi B o l i n t i n e a n u ) , încheindu-se cu c â t e v a strofe originale, pline de m e l a n c o l i i l e n o s t a l g i c e a l e p l a i u r i l o r n a ­ tale depărtate. Pentru cunoaşterea talentului strănepoatei lui Alecu D o n i c i , c i t ă m din v o l u m câ­ teva fragmente: « P O H O D N A S I B I R » , de A l e x a n d r i : Sous u n ciel gris, u n ciel p l o m b é , D a n s u n c h a m p b l a n c de n e i g e , Se t r a î n e l e n t e m e n t c o u r b é , Un lugubre cortège D ' h o m m e s tristes et tout glacés, Par leurs chaînes b l e s s é s . . . D i n « D U L C E B U C O V I N Ă » , de A l e x a n d r i : Douce Boucovine, Province divine A u x arbres fruitiers, A u x b e a u x gars altiérs ; Nid de j o u v e n c e l l e s A l e r t e s et belles, A u regard prenant, D'un leu fascinant. . . Din «ŢARA MEA» (originală) : A l o r s que l ' â p r e h i v i e r a r r i v e M e s r e g a r d s se p o s e n t a u l o i n Sur d ' a u t r e s p l a i n e s , d ' a u t r e s r i v e s ; Sur u n v e r d o y a n t p e t i t c o i n . . . In a c e ş t i a n i de înteţire a t u t u r o r s c r i e r i l o r de propagandă, când R o m â n i a s'a înfăţişat străină­ tăţii în c e a m a i s ă r ă c ă c i o a s ă a r m u r ă s p i r i t u a l ă , o p e r a l i t e r a r ă a d-şoarei E l e n a D o n i c i e s t e u n pre­ ţ i o s d a r , d e s t i n a t c u d i s c r e ţ i u n e b i r o u r i l o r de p r o ­ p a g a n d ă d e l à diferite m i n i s t e r e , c e î n g h i t m i s t e ­ r i o a s e f o n d u r i p e n t r u şi m a i m i s t e r i o a s e î n d e l e t ­ niciri.

Ni

iu e v o l u m i n o a s ă c a r t e a de p o v e s t i r i a d-lui J e a n B a r t : «Prinţesa B i b i ţ a » e d i t a t ă de V i e a ţ a R o ­ m â n e a s c ă şi p r e u i s c t e cu cel m a i m a r e p r e m i r e din a c e s t a u , a l a c a d e m i e i , A b i a 120 p a g i n i , în c a r e a u î n c ă p u t şase s c h i ţ e . D a r a ş a p u ţ i n ă l a înfăţişare c u m e, î n s e a m n ă p e n t r u cititor d o u ă c e ­ asuri de r a r ă odihnire s u f l e t e a s c ă , a s e m e n i a c e l o r s c u r t e r ă t ă c i r i cu b a r c a , pe m a r e p o t o l i t ă , n u prea departe de ţ ă r m , de u n d e te î n t o r c i c u p l ă m â n i i aerisiţi de b r i z a s ă r a t ă şi cu g â n d u l c a l m a t şi î m p ă c a t c u tine î n s u ţ i . F i r e ş t e , d-1 J e a n B a r t , n u a d a u g ă o înnoire s c r i s u l u i s ă u , c u n o s c u t şi i u b i t de lectorii c r e d i n c i o ş i ce-i a ş t e a p t ă cărţile r a r e , c a d a r u r i l e u n u i z g â r c i t . «Prinţesa Bibiţa» e p o v e s t e a unei fete, î m b ă t r â n i n d c r e d i n c i o a s ă unei d r a g o s t e , ce n ' a e x i s t a t d e c â t în î n c h i p u i r e a ei şi în f a r s a c â t o r v a a m r i n a r i , c u t i n e r e ţ e a c r u d ă c a t o a t e ti­ nereţile f a ţ ă de t r a g e d i i l e o b s c u r e şi n e m ă r t u r i ­ site ce f i e c a r e o m a s c u n d e s u b c e a m a i i n o f e n ­ s i v ă şi p l a t ă î n f ă ţ i ş a r e . «Cu r u ş i i în deltă», «Ca­ z u l d e l a f a r u l O l i n c a » ; «In Gibraltar», a d u c o a m ­ eni şi privelişti de a p ă , z u g r ă v i t e cu a c e l m e ş t e ­ ş u g fără p e r e c h e l a noi şi cu a c e a v i o i c i u n e în

73

© BCU Cluj

care d u i o ş i a se î m p l e t e ş t e c u u n u ş o r h u m o r ce a u f ă c u t s u c c e s u l c e l o r dintâi scrieri ale a c e s t u i p o v e s t i t o r , situat sin g u r a t i c , a p a r t e , în l i t e r a t u r a n o a s t r ă de d o u ă de cenii î n c o a c e .

IVÎONTEVIDEO, a c e a s t ă c e t a t e c u n u m e s o n o r a c o n t i n e n t u l u i n o u , a dat F r a n ţ e i p â n ă a c u m trei poeţi, dintre a c e i fără de care n u se p o a t e scrie i s t o r i a u n e i l i t e r a t u r i . L a v ă r s a r e a f l u v i u l u i cu u n d e l e l e n e ş e L a P l a t a , d o u ă ţări o d i n i o a r ă duş­ m a n e a u r i d i c a t d o u ă oraşe ce se întrec în fru­ m u s e ţ i şi b e l ş u g : B u e n o s - A i r e s «regina sudului» şi M o n t e v i d e o , o r a ş c o c h e t , c u v e g e t a ţ i e l u x u r i ­ a n t ă cu b u l e v a r d e m ă r g i n i t e de arbori stufoşi şi c u edificii a ş e z a t e în a m f i t e a t r u ; d o u ă c a p i t a l e m i n u n a t e între care p r i e t e n o s c i r c u l ă bărci a l b e pe a p e l e a r g i n t i i ale m a r e l u i e s t u a r . In a c e s t M o n t e v i d e o şi-au p e t r e c u t c o p i l ă r i a Con­ tele de L a u t r é a m o n d , Jules L a f o r g u e şi Jules S u ­ p e r v i e l l e , poetul cu f a i m a c r e s c u t ă în u l t i m i i trei a n i . Contele de L a u t r é a m o n d , cu a d e v ă r a t u l n u m e Isi­ dore D u c a s s e , a s e m n a t o d i n i o a r ă celebrele «Chantsde Maldoror», c a r t e c i u d a t ă de p r o z ă l i r i c ă u n d e se întâlnesc virtuţile şi c u s u r u r i l e cele m a i e x a g e ­ r a t e ale r o m a n t i s m u l u i , c r u z i m i copilăreşti şi t r u ­ c u l e n ţ e s a t a n i c e , împestriţate cu strofe de o g i n ­ gaşă armonie. Jules L a f o r g u e a părăsit M o n t e v i d e o l a v â r s t a de şase a n i , c u f a m i l i a care se î n t o r c e a în F r a n ţ a d u p ă î n d e l u n g i ani petrecuţi l a R i o de L a P l a t a . T a t ă l lui L a f o r g u e , d e s c h i s e s e î n c ă foarte t â n ă r o ş c o a l ă l i b e r ă u n d e preda lecţii particulare de l a ­ t i n ă şi f r a n c e z ă , a c o l o a a v u t e l e v ă fiica u n u i n e ­ g u ţ ă t o r f r a n c e z c u care îşi î n t o v ă r ă ş i v i e a ţ a ; c ă s ­ n i c i e c u rod î m b e l ş u g a t de d o i s p r e z e c e copii, printre cari al d o i l e a a fost Jules L a f o r g u e . Cel de al t r e i l e a p o e t d ă r u i t F r a n ţ e i de c a p i t a l a U r a g u a i u l u i e Jules S u p e r v i e l l e , ale c ă r u i Débar­ cadères, a d u c în p o e z i a f r a n c e z ă o n o t ă n o u ă şi f r a g e d ă , o inspiraţie f r ă m â n t a t ă şi s p u m o a s ă , c a u n c h i o t în p a m p a s în p r a g u l a s f i n ţ i t u l u i , r ă c n i t din p l ă m â n i i l a r g i ai călăreţilor profilaţi a s e m e n i c e n t a u r i l o r n e g r i pe c e r u l r o ş u . D e trei ori, M o n t e v i d e o , a t r i m i s F r a n ţ e i câte u n p o e t . T o ţ i trei s u n t înrudiţi prin n o u t a t e a i n s p i r a ­ ţiei şi p r i n t r ' o d i r e c t ă ironie s t r e c u r a t ă în paginile de c e l m a i cald l i r i s m . P o a t e toţi trei, d a c ă ar fi r ă m a s în o r a ş u l de n a ş t e r e , ispitiţi de g r a i u l l o c a l plin de s o n o r i t a t e şi n o b l e ţ e , şi-ar fi scris operile în l i m b a lui C e r v a n t e s şi R u b e n D a r i o . î n t â m ­ plarea a v r u t s ă fie atraşi de P a r i s , să-şi g ă s e a s c ă a d o u a patrie s u f l e t e a s c ă a c o l o şi astfel, în c i u d a o c e a n u l u i despărţitor, s ă p r e f a c ă p o r t u l c o c h e t delà g u r a e s t u a r u l u i L a P l a t a î n t r ' u n «parnas francez», c u m îl n u m e ş t e J e a n - A u b r y în «La r e v u e de l ' A ­ m é r i q u e latine».

ştiinţi î m p r o s p ă t a t e . E p r e g ă t i r e a s u f l e t e a s c ă pentru z ă m i s l i r e a acelei E u r o p e , care pe h a r t ă s ă î n s e m n e patria u n i c ă a rasei i n d o - e u r o p e n e . A p a r p u b l i c a ţ i i , se înfăptuesc t o v ă r ă ş i i între cei m a i de frunte in­ telectuali ai n a ţ i i l o r , a p a r apostolii celor dintâi drumuri deschise. D o u ă reviste f r a n c e z e a p ă r u t e în d e c u r s u l lunei t r e c u t e , întind r a m u r a î m p ă c i u i t o a r e a înfrăţirilor. «Europe», s u b c o n d u c e r e a d-lor R e n é A r c o s şi P a u l C o l i n , r e p r e z i n t ă g r u p u l din j u r u l lui D u hamel ; — J u l e s Romains, Vildrac, Chennevière, Leon W e r t h , J e a n R i c h a r d B l o c k , l a care se a d a u g ă colaborări streine c a : G o r k i , B o u n i n , K a s i m i r E d schmidt. L a «Revue E u r o p é e n e » , r e i a s u b o f o r m ă n o u ă şi s u b c o n d u c e r e a d-lor E d m o n d J a l o u x , V a l é r y L a r b a u d , A n d r é G e r m a i n şi P h i l i p p e S o u p a u l t , pro­ g r a m u l acelei a d m i r a b i l e publicaţii care a u fost «Ies E c r i t s n o u v e a u x » . A m â n d o u ă , — c e a d i n t â i u şi s u b f o r m ă p o l i t i c ă - s o c i a l ă cu o u ş o a r ă t i n c t u r ă e x t r e ­ m i s t ă de s t r â n g ă , c e a de a d o u a n u m a i în d o m e ­ n i u l l i t e r a t u r i i , — îşi propun să u ş u r e z e c u n o a ­ şterea r e c i p r o c ă a culturilor e u r o p e n e , să apropie scriitorii între e i , să b ă t ă t o r e a s c ă d r u m u r i n e u m ­ b l a t e , n u c ă t r e u t o p i i i n t e r n a ţ i o n a l i s t e , ci către a c e l spirit de u n i v e r s a l i t a t e ce se p l ă m ă d e ş t e d u p ă r ă s b o i u î m p o t r i v a oarbelor deslănţuiri i m p e r i a l i s t e şi m i l i t a r i s t e . D e s p r i n d e m din p a g i n i l e d-lui R e n é A r c o s , a c e a s t ă c h e m a r e de e m o ţ i o n a n t ă h u m a n i t a t e : «Un o r a ş , o ţ a r ă , pentru u n c ă l ă t o r care a stră­ b ă t u t toate ţ i n u t u r i l e , ce este d e c â t o oprire l a u n h a n înainte de a păşi m a i d e p a r t e ? Cel care a a s c u l t a t m e l o p e e a m u e z i n u l u i în t u r n u r i l e m o s c h e e lor din C o n s t a n t i n o p o l e , c â n t e c u l pescarului n a p o ­ li t a n , d o i n i r e a b a r c a g i u l u i de pe V o l g a , i m n u l s a lutiştilor în asfinţit, pe străzile ploioase ale L o n ­ drei, h o h o t i r e a g h i z i l o r c o b o r â n d m u n ţ i i , n u are n e v o i e s ă î n ţ e l e a g ă c u v i n t e l e pentru a fi de fiecare d a t ă p ă t r u n s de a c e e a ş e m o ţ i e . V o c e a o m e n e a s c ă p ă s t r e a z ă a c c e n t u l s ă u pur în toate g r a i u r i l e . P e care dintre a c e s t e glasuri a m v r e a s ă le a l u n g ă m din a m i n t i r e , c â n d toate n e - a u stors l a c r i m i ? P e care o r a ş a m îndrăzni să-1 o s â n d i m l a d i s t r u g e r e , d a c ă ar cere-o îndată u n z e u n e c r u ţ ă t o r ? P a r i s u l , carnea noastră ? A t e n a ? W e i m a r unde e mormântul lui G o e t h e ? F l o r e n ţ a ? Cairul cu sutele lui de m i ­ n a r e t e ? R o m a cu g l o r i a ei ? N e w - y o r k u l u r i a ş şi forfotind, a s e m e n e a u n u i b u b u i t de o a m e n i ? B u d a ­ pesta cu podurile ei ? B r u x e l l e s cu p i a ţ a s a r e ­ g a l ă ? L o n d r a care se întinde în toate zările ori­ z o n t u l u i ? P e c a r e , orice alt o r ă ş e l , r ă s f ă ţ a t c u l e ­ n e v i e d e a l u n g u l unei c o a s t e , s a u pitulat î n f r i g u r a t în v ă g ă u n a u n u i m u n t e , a m c o n s i m ţ i să-1 o s â n ­ d i m ? Cel m a i u m i l s ă t u c pierdut pe c u l m i , cel m a i s ă r ă c ă c i o s c ă t u n cu ale s a l e d o u ă z e c i de c o ­ libe lipite u n a de a l t a , ne s u n t d e o p o t r i v ă de s c u m p e . A m v r e a s ă a n e x ă m în d r a g o s t e a n o a s t r ă toate teritoriile. L u m e a n u e p r e a m a r e pentru n o i . Ideea de patrie, a ş a c u m e î n c h i p u i t ă îndeobşte, e o idee de a v a r . H a r p a g o n încleştat d e a s u p r a puţinului s ă u a v u t , u r ă ş t e toţi v e c i n i i şi se î n f r i c o ş e a z ă de propria-i u m b r ă . O m u l liber într'o c a s ă cu ferestrele l a r g deschise pentru a l ă s a s ă pă­ t r u n d ă î n l ă u n t r u t o a t ă l u m i n a din a f a r ă . In l o c s ă v e g e t ă m m i z e r a b i l î n t r ' u n colţişor de g r ă d i n ă s ă i n t r ă m în s t ă p â n i r e a î n t r e g u l u i d o m e n i u ce n i - a fost h ă r ă z i t . Să ne l ă r g i m p â n ă l a u n i v e r ­ salitate..."

traeste

S t R Ă B A T E tot m a i biruitor g â n d u l u n e i «patrii e u r o p e n e » . C e e a c e n ' a u i z b u t i t diplomaţii purtaţi în trenuri s p e c i a l e l a toate conferinţele s t r ă m u t a t e din l u n ă în l u n ă , de patru a n i , în t o a t e t â r g u r i l e Europei, încearcă a c u m oamenii scrisului. Nu e v o r b a de a r m i s t i ţ i i pe t ă r â m m i l i t a r ori e c o n o m i c , n i c i de ş t e r g e r e a a r b i t r a r ă a frontie­ relor. D e pretutindeni se î n n a l ţ ă d o r i n ţ a u n e i c o n -

74

4

© BCU Cluj

P o T O L I T , ca nişte vădane pensionare, îmbă­ t r â n e s c t â r g u r i l e m o l d o v e n e ş t i . D i n c o l o de u l i ţ a p r i n c i p a l ă , c u firmele ei r u g i n i t e şi c u z i d u l n o u al u n e i clădiri î n n ă l ţ a t e t i m i d printre case b ă ­ t r â n e şi s c u n d e ; d i n c o l o , se resfiră m ă h ă l ă l i cu l i ­ v e z i p a t r i a r h a l e , u n d e n u c i i întind u m b r a u m e d ă şi a m ă r i e peste p a j i ş d c â m p e n e ş t i . S e a r a r ă s u n ă l ă t r a t u l câinilor c a î n t r ' u n c ă t u n d e p ă r t a t . N i m i c din s v â r c o l i r e a n o a s t r ă n u m a i a j u n g e a c o l o . V i e a ţ a c u r g e c a o a p ă d o m o a l ă între m a l u r i c a t i f e l a t e de m u ş c h i , c a să î n n ă b u ş e cel m a i m i c v u e t . D u p ă a n i , p ă ş i n d din n o u d r u m u r i l e u n d e ai h o i n ă r i t c o p i l , c u g h i o s d a n u l s u b s u o a r ă şi c u frica lecţiilor î n t â r z i a t e , trăeşti fioruri pe cari le-ai c r e z u t u i t a t e şi s t r ă v e c h i r e v o l t e c o p i l ă r e ş t i ce m u ­ r i s e r ă în t i n e . A m r e g ă s i t în t â r g u l lui R o m a n - V o d ă , şi g i m ­ n a z i u l c u z i d u r i l e de c ă r ă m i d ă r o ş i e , şi u n i i dintre dascălii ce d e s c h i d e a u c a t a l o g u l pe c a t e d r ă , î n t r ' o t ă c e r e de c a v o u în c a r e p ă r e a c ă s'ar fi î n g r o p a t d e o d a t ă t o a t e e l a n u r i l e tinereţii celei d i n t â i u . F i ­ r e ş t e , cei b u n i , a c e i a c ă r o r a m i n t i r e a m p u r t a t - o s e n i n ă , - — a u m u r i t , c a în t o a t e povestirile triste. Şi d a s c ă l u l de r o m â n ă , cu f ă p t u r a lui u r i a ş ă , c a r e a î n d r e p t a t şi p u s n o t e pe cele dintâi c a e t e cu «compoziţii» ale lui M i h a i l S a d o v e a n u ; şi d a s c ă l u l de l a t i n ă c u f i n a î n ţ e l e g e r e a t u t u r o r subtilităţilor din odele lui H o r a ţ i u , — n u m a i s u n t a s t ă z i , cu t o a t e c ă v o i n i c i a lor ni-i a r ă t a din b ă n c i l e n o a s t r e de copii f i r a v i , n e m u r i t o r i p e n t r u t o t d e a u n a . A r ă m a s t o t u ş s ă u c i d ă t o t ce e m a i b u n a s c u n s î n t r ' u n suflet c o p i l ă r e s c , s t a f i a d i r e c t o r u l u i c a r e ne a m u ţ i a g l a s u r i l e pe c u l u o a r e . Cu a c e e a ş m â n ă t r e m u r ă t o a r e p i c u r ă n o t e l e cu c e r n e a l ă r o ş i e p e foile c a t a l o g u l u i . Cu a c e e a ş o d i o a s ă n e î n ţ e l e g e r e u r m ă r e ş t e u c i d e r e a a tot ce e f r a g e d şi c o p i l ă r e s c în m i c i l e v i e t ă ţ i v e n i t e l a u c e n i c i a c ă r ţ i l o r . A m v ă z u t din n o u , c u m b i b l i o t e c a e f e r e c a t ă c u z e c e c h e i , f i i n d c ă d a t o r i a ş c o l a r i l o r trebuie să m e a r g ă n u m a i şi n u m a i l a l e c ţ i i , n u l a r ă t ă c i r i de lite­ r a t u r ă . A m a f l a t şi despre cele 150 v o l u m e , tri­ m i s e de e l e v i i liceului p a r i z i a n L o u i s le G r a n d , c o l e g i l o r lor n e c u n o s c u ţ i din ţ a r a M o l d o v e i , cărţi închise în d u l a p u r i şi i n t e r z i s e ş c o l a r i l o r c a păc ă t u i r i n e î n g ă d u i t e . Ce s'o fi p e t r e c â n d în c r e e r u l osificat al stafiei directoriole ? Ce g â n d ş i - o fi fă­ c â n d despre îndatoririle de p e d a g o g ? Copiii s u n t osândiţi l a s t r i c t a r e s p e c t a r e a p r o g r a m e l o r n ă ­ t â n g i , c a r e a p r o v i z i o n e a z ă ţ a r a cu m a n e c h i n e o m e ­ n e ş t i , g ă u n o a s e de suflet şi sterpe de c u l t u r ă S t r ă b ă t â n d c u l u o a r e l e pe u n d e a l e r g a m l a o r a în­ t â r z i a t ă , m ' a s t r ă b ă t u t a c e l a ş fior, c a î n t r ' o h r u b ă u n d e a fost r ă s t i g n i t ă t o a t ă f e c i o r i a de g â n d a c o p i l ă r i e i . In e l e v i i cu obraji ofiliţi şi cu g l a s u r i î n n ă b u ş i t e a m r e c u n o s c u t fraţi întru a c e e a ş o s â n d ă . Şi a m c ă u t a t f o s t u l director de o d i n i o a r ă , pentru a-i l ă m u r i t o a t ă c r i m a de c u l t u r ă s ă v â r ş i t ă cu e r o i c ă şi n ă t â n g ă m e t i c u l o z i t a t e . D a r v i t e a z , di­ r e c t o r u l s ' a a s c u n s , î m p i n g â n d u - ş i în fundul b u z u n ă r i l o r c h e i a d e l a l ă z i l e c u c ă r ţ i , c a şi c u m d i a v o l u l a v e a să-1 i s p i t e a s c ă l a n e e r t a t e r ă t ă c i r i . A s e m e n e a v r ă j m a ş i ai c ă r ţ i l o r , n u se c u v i n oare trimişi o d a t ă l a o d i h n ă , l a c a f e n e a şi l a p l i m ­ b a r e a de s e a r ă , p e n t r u a n u m a i u c i d e g e n e r a ţ i i şi g e n e r a ţ i i c a r e - i ies din m â i n i , cu s u f l e t e l e m o t o ­ t o l i t e , c a b a t i s t e l e d i n t r e d e g e t e a s u d a t e şi v â s ­ coase ?

IvAN ' M e s t r o v i c i , v e s t i t u l s c u l p t o r j u g o s l a v , r e î n v i e , prin d e v e n i r e a lui a r t i s t i c ă , v e c h e a p o ­ v e s t e c u pajişti şi c l o p o t e de oi a lui G i o t t o . F e c i o r de ţ ă r a n d a l m a t i n , d i n t r ' u n s a t n u departe de C o s o v a - M i c ă , M e s t r o v i c i s ' a p o m e n i t pe l u m e cioplindu-şi v e d e n i i l e în l e m n şi în p i a t r ă şi p ă z i n d în m u n ţ i t u r m a s ă r a c ă a casei p ă r i n t e ş t i . D a r u l îl m o ş t e n i â d e l a t a t ă , m e ş t e r i s c u s i t în s i m c e l i r e a p o d o a b e l o r g o s p o d ă r i e i s a l e . Copilul m i n u n a t t r ă i a cu t u r m a şi cu b a l a d e l e , a l e g â n d cu fericit i n ­ s t i n c t pietre din m u n t e l e s t e r p al D a l m a ţ i e i şi dăltuind în ele c h i p u r i l e eroilor n a ţ i o n a l i v ă ­ z u t e pe file de a l m a n a h . Nu c u n o ş t e a n i m i c din ce se p e t r e c e a d i n c o l o de h o t a r u l s a t u l u i , dar v e s t e a m i n u n ă ţ i e i începuse s ă sboare din g u r ă în g u r ă ş i ' n z i a r e l e p r o v i n c i e i . M e s t r o v i c i sculptase şi u n c r u c i f i x pentru care s u p e r i o r u l u n e i m ă n ă s t i r i din v e c i n ă t a t e îi oferi tin g u l d e n . C i o b ă n a ş u l , c o n ş t i e n t de v a l o a r e a operii l u i , îl d ă d u m a i bine de p o m a n ă , î n t â i a c u n o ş t i n ţ ă de a r t ă a d e v ă r a t ă o c ă p ă t ă c â n d tatăl îl s c o a s e din i g n o r a n ţ a satului î n t r ' o p l i m ­ bare l a S e b e n i c o şi-i a r ă t ă sculpturile g o t i c e ale c a t e d r a l e i de a c o l o . U n u n c h i u u m b l a t îi deşteptă m o m e l i din l a r g u l l u m i i . U n c ă p i t a n p e n s i o n a r , în­ tors în sat, îi v o r b i de d o m u l S f â n t u l u i Ş t e f a n , de m a r m u r e l e şi de b r o n z u r i l e V i e n e i . P e n t r u înm u g u r i t u l artist, toate aceste lucruri erau năluci l u m i n o a s e de pe t ă r â m u l c e l ă l a l t . E l e r ă c o p i l de o m s ă r a c . C ă p i t a n u l p e n s i o n a r , î n d r ă g o s t i t de d a r u l b ă e ţ a ş u l u i , v o i a să-1 v a d ă t o t u ş a j u n s l a V i e n a . î n t r e p r i n s e o c o l e c t ă prin s a t , f ă r ă i z b â n d ă : pre­ t u t i n d e n i , în j u r u l lui M e s t r o v i c i , e r ă preţuirea a p r o a p e r e l i g i o a s ă a o a m e n i l o r s i m p l i , dar totde­ o d a t ă s ă r ă c i e l u c i e . Cu m a r i s t r ă d a n i i , t a t ă l i z b u t i să-1 d u c ă l a S p a l a t o , în a t e l i e r u l m o d e s t al u n u i cioplitor de p i a t r ă . Ce u r m e a z ă , se p r e v e d e : în c â ­ t e v a s ă p t ă m â n i , u c e n i c u l ştia m a i m u l t c a m e ş t e r u l . In p r e a j m a lui 1900, iată-1 însfârşit l a porţile V i e n e i . A v e a 15 a n i . P r o t e c t o r u l lui e a c u m uti c e h , ser­ v i t o r , c a r e îi d ă g ă z d u i r e în a c e e a ş odaie s ă r m a n ă , d e a v a l m a cu f a m i l i a l u i . E p a r ' c ă o m i n u n e în tot acest drum lung, cu mari piedici, dela Otavice, s a t u l n a t a l , p â n ă în m e t r o p o l a i m p e r i u l u i : n u m a i o a m e n i i simpli cred în g e n i u l c i o b ă n a ş u l u i şi n u ­ m a i s ă r ă c i a lor îl a j u t ă . In V i e n a , p o v e s t e a se în­ t u n e c ă î n t â i u , p e n t r u a s t r ă l u c i m a i apoi şi m a i v i u biruinţa. P r o t e c t o r u l c e h u m b l ă din u ş ă în u ş ă , cu p ă l ă r i a în m â n ă , să-i g ă s e a s c ă u n profesor. Celebrul B i t t e r l i c h r e f u z ă «gloria d e - a descoperi g e ­ n i u l u n u i fecior de ţ ă r a n croat». D i s p r e ţ u l lui îl r ă s c u m p ă r ă H e l m e r , d i r e c t o r u l A c a d e m i e i de a r t e , care primeşte pe M e s t r o v i c i l a ş c o a l ă , fără c o n ­ c u r s , d u p ă ce îi v ă z u s e l u c r ă r i l e . D e - a c u m , dru­ m u l f a i m e i se d e s c h i d e l a r g . R o d i n , î n c ă n u c e ­ l e b r u , în t r e a c ă t prin V i e n a , l e a g ă prietenie pe t o a t ă v i e a ţ a cu a r t i s t u l c r o a t . S c u l p t u r a lui i n t r ă b i r u i t o a r e în t e m p l u l de l a u r a u r i t şi de iederă v e r d e al S e c e s s i o n u l u i . G l o r i a lui c a p ă t ă proporţii e u r o p e n e şi c u l m i n e a z ă — s u n t c â ţ i v a ani dea t u n c i •— în e x p o z i ţ i a t r i u m f a l ă d e l a L o n d r a , or­ g a n i z a t ă de S t a t u l j u g o s l a v . P e n t r u c ă I v a n M e s t r o v i c i e, î n a i n t e de t o a t e , u n s c u l p t o r n a ţ i o n a l . In pietrele lui t ă i a t e a b r u p t , u n e o r i c u stilizări a s i r i e n e , se î n c o r d e a z ă în m a r i c o n v u l s i u n i f i g u r i l e l e g e n d a r e ale e p o s u l u i s â r b : M a r c o C r a l e v i c i , M i l o s Obilici • — f r a g m e n t e pe care a r t i s t u l le v i s e a z ă g r u p a t e c â n d v a în t e m p l u l dela Cosovo.

75

© BCU Cluj

Cu acest număr «Gândirea» intră, ca în fiecare an, în vacanţă, până în Septemvrie. Cerem iertare cu acest prilej, cititorilor, pentru întârzierea de apariţie a ultimelor numere, pricinuită de şezătorile care au mobilizat timp de două luni aproape pe toţi colabora­ torii noştri. Unul din cele dintâiu numere din toamnă, va fi închinat în întregime literaturii ruseşti, cu ar­ ticole, proză şi versuri, trimise în acest scop «Gândirii», de: Dimitri Merejkovski, Z . Hippius, Ivan Bunin, A . Kuprin, A l . Feodorov, Smielov, etc. şi ilustrat cu d:sene şi reproduceri inedite de N. Gontcharova Archipenko, B. Grigoriev, W. Suhaiev, Şudbinin, A. Iacovlev, S. Cehonin, V. Feodorov, etc, etc.

TIPARUI.

CVLTVRA

NAŢIONALĂ,

CLIŞEELE

BUCUREŞTI

M A R V A N

© BCU Cluj

IOA.CHENV BITVRICVS IN SENATV PAWsimsiP^moNvs.jpţ^T.Lx. M.DC.'XX. LÉONARD GAULTIER P O R T R E T U I , I,UI IOAN CHENU NO. 13

GÂNDIREA

© BCU Cluj

JEAN MORIN PORTRBTtTI, I/UI A N T O I N E V I T R É No. 50

GÂNDIREA

© BCU Cluj

AUGUSTIN DE SAINT-AUBIN P O R T R E T U I , I,UI S A V A t E T E D E BTJCHECAY No. 144 • , 1

GÂNDIREA

© BCU Cluj

GÂNDIREA

© BCU Cluj

AN«O ivo

I

CONVEGNO

L

ANN0IVO

RIVISTA MENSILE DI L E T T E R A T U R A E DI CULTURA Direttore: ENZO F E R R I E R I ha raccolto gli scrittori italiani più significativi, commenta la vita letteraria, artis­ tica, musicale del tempo presente dà notizie delle riviste e dei libri nuovi. Publica il bollettino della vita del circolo. Collaboratori fissi: la letteratura Italiana : Carlo Linati, Eugenio Levi, Cesare Per Angelini. Per la letteratura Francese: Giuseppe Prezzolini. Per la letteratura Inglese : Emilio Cecchi. Per altre letterature : Giacomo Prampolini. Per i libri di critica : Vlad. Arangio Ruiz. Per la letteratura classiche : Ettore Bignone. Per i libri d'arte : Giuseppe Raimondi. la musica : Giannotto Bastianolli. Per

A APĂRUT:

A APĂRUT:

IONEL

TE ODOREANU

ULIŢA COPILĂRIEI UN VOLUM 154 PAGINI CARTONAT 30 LEI EDITURA

CVLTVRA

NAŢIONALĂ

•A A P Ă R U T :

A APĂRUT

POEME IN PROZĂ DE E M I L

ISAC

EDITURA «TIPOGRAFIA ROMÂNEASCĂ» S. A . O R A D E A - M A R E PREŢUL UNUI VOLUM 20 LEI

DELTA

RIVISTA MENSILE T V

T T ?T

T P

A

RIVISTA MENSILE

Redattori : Arturo Marpicati, Bruno Neri e Antonio Widmar Redazione e Amministrazione : Via Giosuè Carducci l i , Fiume Abonamento

per

l'estero : Un anno

L i r e 25.—

© BCU Cluj

CVLTVRA NAŢIONALĂ SOC.

ANONIMĂ DE

S E D I U L

CAPITAL SOCIAL LEI 50.000.000

EDITURA

C E N T R A L

S E D I U L

B U C U R E Ş T I S T R A D A

PARIS

No.

TELEFON

No.

/

57/63

B U C U R E Ş T I i

S T R A D A

ADRESA

C Ă R Ţ I

C E N T R A L PARIS

TELEGRAFICĂ

N O U I

No.

«CULTROM»

A P Ă R U T E

7.

SLAVICI: CEL DIN URMĂ ARM AŞ (Roman)

G. BĂNEA: D I C Ţ I O N A R IT AL I A N - R O M Â N

fî.

DELAVRANCEA: A DOUA CONŞTIINŢĂ

R.

TAGORE: NAŢIONALISMUL

I.

BASSARABESCU: M O Ş S T A N

E.

FROMENTIN: D O M I N I Q U E

I.

V.

ALECSANDRI: SINZIANA ŞI PEPELEA

TOLSTOI: C A D A V R U L

V.

ALECSANDRI: P A S T E L U R

1

L.

VIU

ANDREIEW: ECATERINA IVANOVNA

7. TEODORE ANU: U L I Ţ A COPILĂRIEI

G. HAUPTMANN: SUFLETE STINGHERE t. CHIARELLI: M A S C A ŞI O B R A Z U L

ŞT. NENIŢESCU: TREI MISTERE

PETRONIUS: SATYRICON

I

DE V Â N Z A R E LA T O A T E L I B R Ă R I I L E D I N ŢARA

A T E L I E R E L E DE T I P O G R A F I E C A L E A S E R B A N - V O D Ă N o . 143 T E L E F O N 24/83

/

LITOGRAFIE

BUCUREŞTI

/

LEGATORIE

CALEA Ş E R B A N - V O D Ă N o . 143 T E L E F O N 24/83

G Â N D I R E A

EXEMPLARUL

12 LEI

© BCU Cluj