lll
ARGUMENT Cursul opţional DIFICULTĂȚI ÎN ANALIZA SINTACTICĂ A FRAZEI este conceput spre a se derula pe parcursul unui an şcolar (o oră pe săptămână), adresându-se elevilor din clasele gimnaziale a VIII-a. Orientarea spre studiul aprofundat al analizei sintactice a frazei a pornit din necesitatea de a clarifica o serie de aspecte controversate care ridică probleme elevilor de clasa a VIII-a în stabilirea felurilor anumitor propoziţii subordonate. Prin acest curs opţional, elevii vor dobândi o pregătire corespunzătoare pentru înţelegerea aprofundată a relaţiilor sintactice la nivelul frazei şi pentru a identifica în mod corect tipul unor propoziţii subordonate mai dificil de recunoscut. Totodată, informaţiile şi exerciţiile de analiză gramaticală vor clarifica multe aspecte asupra analizei sintactice a unor propoziţii eliptice sau construcţii incidente, pentru a căror aprofundare nu există posibilitatea în cadrul disciplinei de limba română, timpul afectat de programa şcolară fiind destul de redus pentru aceste probleme ale limbii. Prin acest curs opţional se oferă elevilor o reală posibilitate de dezvoltare a abilităţilor lingvistice şi a celor de analiză gramaticală, precum şi dezvoltarea gândirii critico-analitice.
COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată 3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse 4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
VALORI ŞI ATITUDINI Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural
1
lll
COMPETENŢE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1.Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare Competenţe Conţinuturi asociate specifice sesizarea - abateri de la normele limbii literare; particularităţile vorbirii regionale; particularităţilor identificarea categoriilor gramaticale învăţate; observarea relaţiilor sintactice lexicogramaticale într-o propoziţie sau într-o frază, în funcţie de intenţionalitatea comunicării; ale unui mesaj - sintaxa propoziţiei şi a frazei (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă, ascultat subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă, atributul şi propoziţia subordonată atributivă, complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă, complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă, complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop; propoziţiile circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, condiţională, concesivă, consecutivă); 2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată Competenţe Conţinuturi asociate specifice utilizarea corectă a - enunţul, fraza; relaţionarea părţilor de propoziţie în propoziţii şi a propoziţiilor relaţiilor sintactice în fraze, în funcţie de intenţionalitatea comunicării; rolul elementelor de legătură în textele orale în frază; contragerea unor propoziţii în părţile de propoziţie corespunzătoare sau proprii expansiunea unor părţi de propoziţie în propoziţiilecorespunzătoare; 3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse Competenţe specifice Conţinuturi asociate sesizarea valorii expresive a corectitudinea şi expresivitatea părţilor de propoziţie şi a categoriilor morfosintactice, a propoziţiilor într-un text dat; rolul părţilor de propoziţie şi al mijloacelor de îmbogăţire a propoziţiilor în funcţie de intenţia şi specificul comunicării într-un vocabularului şi a categoriilor text dat; cuvinte şi construcţii incidente; semantic studiate 4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse Competenţe specifice Conţinuturi asociate utilizarea în redactarea - enunţul, fraza, părţi de propoziţie şi propoziţii unui text propriu a (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă, cunoştinţelor de subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă; atributul şi propoziţia morfosintaxă, folosind subordonată atributivă; complementul direct şi propoziţia subordonată adecvat semnele completivă directă; complementul indirect şi propoziţia subordonată ortografice şi de completivă indirectă; complementele circumstanţiale şi propoziţiile punctuaţie ubordonate circumstanţiale; complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, propoziţiile circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop; propoziţia subordonată circumstanţială condiţională; propoziţia subordonată circumstanţială concesivă; propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă); - aplicarea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul frazei (coordonare, subordonare, incidenţă); realizarea expresivităţii cu ajutorul semnelor de punctuaţie; aplicarea cunoştinţelor
2
lll
SUGESTII METODOLOGICE MODALITĂŢI DE EVALUARE Conţinuturile învăţării vor fi grupate în compartimentul Sintaxa frazei, care va cuprinde informaţii cu privire la relaţiile sintactice la nivelul frazei şi tipurile de propoziţii subordonate. În acest context, se vor studia următoarele noţiuni: Relaţiile sintactice la nivelul frazei; Etapele de analiză sintactică a frazei; Conectori gramaticali la nivelul frazei; Tipuri de propoziţii subordonate; Anacolutul; Construcţii şi propoziţii incidente.
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE -
Analiza de text (morfologică, sintactică); Exerciţii de recunoaştere şi identificare ; Eseul argumentativ.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ O 1. Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere a relaţiilor sintactice la nivelul frazei 1.1. să recunoască relaţiile de coordonare copulativă, adversativă, disjunctivă sau conclusivă; 1.2. să recunoască relaţia de subordonare în frază. O 2. Dezvoltarea capacităţii de utilizare corectă a conectorilor gramaticali la nivelul frazei 2.1. să recunoască conectorii gramaticali la nivelul frazei (conjuncţii coordonatoare, subordonatoare, locuţiuni conjuncţionale subordonatoare, adverbe relative, pronume sau adjective pronominale relative, pronume sau adjective pronominale nehotărâte, adverbe nehotărâte) 2.2. să utilizeze corect conectorii gramaticali în comunicarea scrisă sau orală. O 3. Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere a felurilor propoziţiilor subordonate 3.1. să respecte etapele de analiză sintactică a frazei; 3.2. să identifice corect felul propoziţiilor; O 4. Dezvoltarea capacităţii de argumentare şi gândire critică 4.1. să realizeze scheme de relaţionare a propoziţiilor în frază; 4.2. să construiască fraze după scheme date.
3
lll
MODALITĂŢI DE EVALUARE Evaluarea curentă (formativă)
Evaluarea sumativă
probe orale probe scrise teste cu diferite tipuri de itemi observarea directă a elevilor
investigaţia probe scrise portofoliul
CONŢINUTURI
Sintaxa frazei relaţiile sintactice în frază ; propoziţii subordonate ; construcţii şi propoziţii incidente ; propoziţii eliptice ; anacolutul.
BIBLIOGRAFIE 1.
Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti 2001
2.
Capotă, Teodor, Gramatica limbii române, Editura ProVita, Cluj-Napoca, 2003
3.
Coteanu, Ion, Gramatica de bază a limbii române, Bucureşti, 1986
4.
Gencărău, Ștefan, Sintaxa limbii române, Editura Polirom, Iași, 2000
5.
Goran, Vasile, Limba română. Comunicare – clasa a VIII-a, Editura Nomina, Pitești, 2009
6.
Iliescu, Ada, Gramatica practică a limbii române actuale, Editura Corint, București, 2007
7.
Ionescu, Nicoleta, Limba română pentru clasa a VIII-a – Exerciții, Editura Booklet, București, 2010
8.
Ivănuș, Dumitru, Probleme de gramatică a limbii române, Editura Universitaria, Craiova, 2001
9.
Popescu, Ştefania, Gramatica practică a limbii române, ediţia a VII-a, Ed.Lider, 1988
10. Ghid metodologic, MEC, C.N.C., 2002
4
lll
CONŢINUTURI PROPUSE CAPITOLUL I – NOŢIUNI INTRODUCTIVE DE SINTAXĂ ENUNȚUL. PROPOZIȚIA. FRAZA. FELUL PROPOZIȚIILOR RELAȚII SINTACTICE ÎN PROPOZIȚIE FUNCȚII SINTACTICE RELAȚII SINTACTICE ÎN FRAZĂ CUVINTE ȘI CONSTRUCȚII INCIDENTE ANACOLUTUL EXPANSIUNEA ȘI CONTRAGEREA CAPITOLUL II – PROPOZIŢII SUBORDONATE NECIRCUMSTANŢIALE PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ PREDICATIVĂ PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ SUBIECTIVĂ PROPOZIȚIA PRINCIPALĂ INSUFICIENTĂ PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ ATRIBUTIVĂ PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ COMPLETIVĂ DIRECTĂ PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ COMPLETIVĂ INDIRECTĂ CAPITOLUL III – PROPOZIŢII SUBORDONATE CIRCUMSTANŢIALE PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANȚIALĂ DE LOC PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANȚIALĂ DE TIMP PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANȚIALĂ DE MOD PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANȚIALĂ DE CAUZĂ PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANȚIALĂ DE SCOP PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANȚIALĂ CONDIȚIONALĂ PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANȚIALĂ CONCESIVĂ PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANȚIALĂ CONSECUTIVĂ CAPITOLUL IV – TESTE COMPLEXE
5
lll
CAPITOLUL I Enunţul, propoziţia, fraza REȚINE!
ENUNŢUL: este o comunicare independentă și suficientă; o unitate sintactică fundamentală, prin care se transmite sau se cere o informație. Enunțurile pot fi: PROPOZIŢIA: enunțul cu un singur predicat; FRAZA: enunțul alcătuit din două sau mai multe propoziții ENUNŢURILE NEPROPOZIŢIONALE: alcătuite dintr-un adverb de afirmație sau negație Citește cu atenție textul de mai jos, apoi rezolvă cerințele: „Conul Alecu mai stă ce stă în fundul divanului, apoi vine și dânsul. Înainte de a începe să citească, se uită peste carte, la cocoana Elencu, dând din cap: − Doamne! Doamne! Pe buzele coanei Elencu flutură un zâmbet.” (Emil Gârleanu, O zi ca altele...) Cerințe: 1. Identifică numărul predicatelor din textul dat și felul acestora. 2. Transcrie din text: a. o propoziție; b. o frază; c. un enunț nepropozițional. 3. Rescrie prima frază din text și identifică propozițiile din care este alcătuită. Felurile propoziţiilor REȚINE! Felurile propozițiilor se stabilesc după următoarele criterii: după structură: simple (alcătuite din părți principale de propoziție); compuse (cuprind și părți secundare de propoziție); după aspectul predicatului: afirmative; negative; după scopul comunicării: enunțiative: exclamative nonexclamative; interogative: exclamative nonexclamative; după înțeles: principale; secundare / subordonate regente.
6
lll
Aplicaţii Citește cu atenție textul următor, apoi rezolvă cerințele: ACTUL I. Scena VII (TIPĂTESCU, ZOE, apoi CETĂȚEANUL TURMENTAT) ZOE: Cine e ăsta? TIPĂTESCU: Ce poftești d-ta? CETĂŢEANUL: Eu?... (sughite.) Eu sunt alegător... TIPĂTESCU (nervos) : Cum te cheamă? CETĂŢEANUL: Cum mă cheamă? Ce trebuie să spui cum mă cheamă... vorba e, sunt alegător? (șovăie.) ZOE: E turmentat? TIPĂTESCU: Dracul să-l ia! nu e nimeni afară: lasă să-mi intre aici toți nebunii, toți bețivii... 'Aide, ieși! CETĂŢEANUL: Nu sunt turmentat... (zâmbind) coană Joițico... Las' că ne cunoaștem... Mă cunoaște conul Zaharia de la 11 Fevruarie... Nu e vorba, ținem la d. Nae Cațavencu... e din Soțietate... dar vorba e, eu alegător... eu... (sughite) apropritar, eu pentru cine votez? (sughite) d-aia am venit. (șovăie.) ZOE: Trimite-l, Fănică, dă-i drumul... e amețit de tot... TIPĂTESCU (luându-l cu binișorul) : Fii bun, cetățene, du-te. Aldată mai vorbim. CETĂŢEANUL: Dar ce să vorbim aldată? Acu ce treabă avem?... Nu vă uitați la mine că sunt așa de... Am făcut-o de oaie de tot. Să vezi d-ta cum de a devenit la băutură... (sughite) că a fost lată de tot... TIPĂTESCU (necăjit) : Fii bun, omule, și-nțelege. (vrea să-l apuce.) CETĂŢEANUL: Eu am găsit (sughite) o scrisoare… TIPĂTESCU și ZOE: O scrisoare! CETĂŢEANUL: Da. (cătră Tipătescu) A d-tale cătră coana Joițica... Am găsit-o alaltăieri seara pe drum, când ieșeam de la întrunire... Fă-ți idee, (sughiță) de alaltăieri seara până azi-dimineață s-o duci într-un chef!... TIPĂTESCU (răpezindu-se și apucându-l cu amândouă mâinile de gât) : Mizerabile! CETĂŢEANUL: Nu mă-mpinge, că amețesc... (sughite) ZOE: Lasă-l, Fănică, să vedem. CETĂŢEANUL: Lăsați-mă să vedeți. Când am găsit-o, de curiozitate am deschis-o și m-am dus subt un felinar, s-o citesc. N-apucasem s-o isprăvesc bine... și haț! pe la spate, d. Cațavencu dă să mi-o ia. TIPĂTESCU: Și (desperat) ți-a luat-o? ZOE (același joc) : Ți-a luat-o? (I.L. Caragiale, O scrisoare pierdută) Cerințe: 1. Selectează și transcrie din secvența citată câte un exemplu de: a. o propoziție simplă; b. o propoziție dezvoltată; c. o propoziție afirmativă; d. o propoziție negativă; e. o propoziție enunțiativă exclamativă; f. o propoziție interogativă; g. o frază alcătuită din două propoziții. 2. Rescrie fraza următoare: Când am găsit-o, de curiozitate am deschis-o și m-am dus subt un felinar, s-o citesc., apoi rezolvă cerințele: a. identifică predicatele; b. marchează elementele relaționale; c. delimitează fraza în propoziții; d. rescrie fiecare propoziție, arătând felul lor după înțeles.
7
