Valeriu Stoica
Drept civil Drepturile reale principale Edifia 3 - revizuitd qi ad[ugitd -
Editura C.H. Beck Bucureqti 2017
Noul vechi Cod civil
XIII
Abrevieri PARTEA I. PREMISE CONCEPTUALE. Capitolul I. Patrimoniul...............
.........3
Introducere
Secliunea 1. ..................... 3 Secliunea a 2-a. No{iunea juridicd de patrimoniu..........................................4 ................4 $1. Considerafii $2. Elementele definitorii ale notiunii juridice de patrimoniu................... 6 $3. Prerogativele puterii juridice asupra patrimoniului ........................... 19
preliminare..............
$4.Modalitdfilejuridicealepatrimoniului...........,
..............20 ......................21 ..........21
............ $1. Consideratii introductive.................
Secliunea a 3-a. Functiile patrimoniului
$2. Subrogaflareald generald (subrogaJia reald universald gi subrogatia real6 cu titlu ................22 ....................26 $3. Garanlia comund a $4. Transmisiunea universald gi transmisiunea cu titlu universa1............29
universal)................. creditorilor..................
Capitolul II. Clasificarea drepturilor patrimoniale..................................... 31 Sectiunea 1. Drepturile reale gi drepturile de
crean!5....
Sectiuneaa2-a.Drepturipatimonialeatipice
prealabile.................. reale
$1. Consideratii $2. Obligaliile
...........31 .........................37 .............37 ..................... 38
$3.Drepturilerealeasuprabunurilorincorporale..
patrimoniale.................
..............44
..............48 $4. Drepturile potestative Sectiunea a 3-a. Clasificarea drepturilor reale ............................................. 50
Capitolul III. Posesia ca stare de fapt protejati juridic..............................53
fapt.........
Sectiunea 1. Nofiunea posesiei ca stare de ............... 53 posesiei Reglementarea ca stare de fapt in Codul civil romdn.......... 53 $1. Elementele definitorii ale noiiunii posesie de ca staxe fapt........... de 55 $2. Secfiunea a2-a.Dovada" dobdndirea gi pierderea posesiei.......................... 63 .............. 63 $1. Dovada ..............64 $2. .................. 65 $3. Pierderea Sectiunea a3-a. Calitdyle gi viciile ........67 Sectiunea a 4-a. Intervertirea precaritalii in .............73 $ 1. Notiunile de precaritate gi de intervertire a precaritiilii in posesie..... 73 ............75 $2. Cazurile de intervertire a precaritilii in Secfiunea a 5-a. Protectia juridicd a ....... 78
posesiei....... Dob0ndireaposesiei. posesiei posesiei posesie.... posesie posesiei
VI
Drept civil. Drepturile reale principale $1. Acliunile
posesorii.....
............78
$2. Luarea mdsurilor pentru conservarea bunului posedat ...................... 83 SecJiunea a 6-a. Efectele juridice ale ........................ 84 $1. Calitdfile posesiei qi efectelejuridice ale acesteia............................. 84
posesiei..
$2" Prezumlia de
proprietate...............
.............84
$3. DobAndirea fructelor ca efect al posesiei de bunb-credinld............... 86
PARTEA A II.A. TIPOLOGIA DREPTURILOR REALE PRINCIPALE.......91 Capitolul I. Diferite perspective asupra dreptului de proprietate.............. 93 Capitolul II. Dreptul de proprietate
privati
........99
privati......
Secliunea 1. Definirea dreptului de proprietate ......99 Seciiunea a 2-a. Con{inutul juridic al dreptului de proprietate privatd....... 100 Sectiunea a 3-a. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate privatd,.. 123
Capitolul III. Limitele exercitirii dreptului de proprietate privati ........129
Secliuneal.Consideraliigeneraleqiclasificare
....................129
Secliunea a 2-a. Limite materiale ale exercitirii dreptului de
proprietateprivati
....131
Secliunea a 3-a. Limite legale stabilite in interes privat, in materie
imobiliard, in cadrul raporturilor de vecindtate
.................. 135
Secliunea a A-a.Limitejudiciare stabilite in interes pivat, in materie
imobiliarS, in cadrul raporturilor de vecindtate ..................I47 Seciiunea a 5-a. Limite voluntare stabilite in interes privat, in materie imobiliard, in cadrul raporturilor de vecindtate .................. 151
Capitolul IV. Regimul juridic al terenurilor gi al construcfiilor proprietate privat[... ts2 Sec{iunea 1. Regimul juridic al terenurilor proprietate privatb........ .......... I52 Secliunea a2-a.Limite ale exercitdrii dreptului de proprietate privatd asupra construcliilor .................. ......... 158
CapitolulV.Rechizifia,expropriereagiconfiscarea.......... Secliunea 1. Rechizilia, limitd a exercitdrii dreptului de proprietate Secliunea $ 1 . Sediul materiei, principii, obiectul, natura juridicb gi
privati.....,... a2-a.F"xproprierea
.,,164
..............164 ........ 165
exproprierii. .......... 165 exproprierii................. ............ 173 exproprierii................ ................. 180 Confiscatea........... ................... 190 Capitolul VI. Dreptul de proprietate public5... ...................... 191 definirea
$2. Procedura $3. Efectele juridice ale Sectiunea a 3-a.
Secliunea 1. Bunurile domeniale qi dreptul de proprietate publicd............ 191 Secliunea a2-a.Exercitarea dreptului de proprietate publicd.. ..................206 SecJiunea a 3-a. Dobdndirea qi incetarea dreptului de proprietate ..............221
publicd........
Cuprins
Capitolul VII. Dezmembrimintele dreptului de proprietate privati ......224
generale uzufruct
Sec{iunea 1. Consideralii Seciiunea a2-a.Drepfirl de
.....................224 ..................229
Noliunea, caracterele juridice, obiectul 9i dobdndirea dreptului de uzufruct.. ..........229 $2. Drepturile qi obligaJiile uzufructuarului qi ale nudului proprielat ...235
$ 1.
uzufructului
$3. Stingerea Secliunea a 3-a. Dreptul de uz qi dreptul de Secliunea a 4-a. Dreptul de
servitute servitute.
.......... 243
abitalie
..............244 ..................246 ...............246
$1. No{iunea dreptului de $2. Nagterea, exercitarea gi stingerea dreptului de servitute . ................. 253 Secliunea a 5-a. Dreptul de ...................259
superficie.................
PARTEA A III-A. DINAMICA DREPTURTLOR REALE PRINCIPALE..... 269
Titlul I. Modalit[{ile juridice ale drepturilor reale principaIe......................271 Capitolul I. Nofiunea de modalitate a drepturilor reale principale.........27l
condifional5........... Capitolul III. Proprietatea comun5.................. Seciiunea 1. Noliune qi cazuri......
Capitolul II. Proprietatea
....273
,.,277 ......................27'7
Secliunea a2-a.Drepfiil de proprietate comund pe cote-p6(i. ................2'78 Caractertzare generald qi Secliunea a 3-a. Dreptul de proprietate comund pe cote-pbrfi obignuitd.... 281 ................... 304 Secliunea a 4-a. Proprietatea ..............310 Secliunea a 5-a. Coproprietatea Sec{iunea a 6-a. Dreptul de proprietate comund in devSlmdgie ................. 319
cazuri......
periodicd............... forfatd
Titlul II. Moduri Capitolul I.
de dobAndire a
drepturilor reale principale......................323
Infroducere................
....................... 323
Capitolul II. Hotlrirea judec[toreasc[o ocupafiunea gi tradifiunea........324 Secliunea 1. HotdrAreajudecdtoreascd................ ...................324 SecJiunea a2-a. Sec{iunea a 3-a.
Ocupatiunea.......... Tradi1iunea.........,.
.................."326 ....................332
Capitolul III. Accesiunea ....... Secliunea 1. Sensurile
....334
accesiunii
.......................334
Sec{iunea a2-a.Tipologia accesiunii ca alipire a doud lucruri sau ca
principal
incorporare a lucrului accesoriu in lucrul ............337 Secliunea a 3-a. Accesiunea imobiliard artifrciald ..................................... 339 Sec{iunea a 4-a. Accesiunea imobiliard .................... 355 Secliunea a 5-a. Accesiunea .................... 360
naturald mobiliar6.,............. Capitolul IV. Uzucapiunea............ .......................
361
Sec{iunea l. No{iunea de u2ucapiune.................. ...................361 Secliunea a2-a.Uzt:capiunea in reglementarea Codului civil din 1864.... 368
VIII
Drept civil. Drepturile reale principale
generale......
91. Aspecte $2. Uzucapiunea de la zeceladouizeci de
............36g
ani..........
........37I
93. Cursul prescrip{iei achizitive. inceputul qi implinirea
prescripfiei achizitive.... .......377 94. Cursul prescriptiei achizitive. Jonc{iunea posesii1or........................ 3Zg $5. Cursul prescripfiei achizitive. Suspendarea gi interoperea
achizitive
prescriptiei Sec{iunea a3-a.IJnrcapiunea in regimul de carte funciari
din Decretul-lege nr.
115/193g
........... 3gl
....................... 3g4 ..... 3gg 91. Domeniul de aplicalie. Tipologia ............ 3gg $2. uzucapiunea imobiliarr extratabular[ gi uzucapiunea imobiliari
actual.......... uzucapiunii.
Sectiunea a 4-a.IJzucapiunea in Codul civil
tabular6....... mobiliari
..... 3g9
93. Uzucapiunea
........396
capitolul v. Posesia de buni-credin{r asupra bunurilor mobile........ .....3g7
introductive
Sectiunea 1. Aspecte ......................3g7 Sec{iunea a 2-a. Ipoteza prevdzuti in art. 937 alin. ( I C.civ. ) [art. 1909 alin. (l) C.civ. din 1864] ......402 Sectiunea a 3 -a. Ipoteza prevdzutd. in art. 937 alin. (2) C. civ. lart. 1909 alin. (2) C.civ. din ......40g sectiunea a 4-a. Revendicarea bunurilor mobile in ipoteze speciale ......... 415
..........
18641..........
aparenti................
Capitolul VI. Proprietatea
Titlul III. Publicitatea imobiliari
qi
...417
apirarea drepturilor
principa1e............... Capitolul I. Publicitatea imobi1iarn.................. Secliunea l. Consideralii introductive ................. reale
................. 433
...433 ..................433
SecJiunea a 2-a. Sistemul de publicitate imobiliari reglementat in Codul civil in vigoare qi in Legea nr.7/1996
$1. Intrarea in vigoare qi punerea in aplicare a noului sistem de
publicitate
.......................441
92. Regimul juridic general al cadastrului qi al publicitd{ii imobiliare. cadrul institulional al activitrlilor cadastrale gi de publicitate
imobiliar5....
$3. Carfile funciare $4. Inscrierile in cartea funciari $5. Acfiunile de carte
funciard.......
.....443 ....................44g
....................462 ................465
Capitolulll.Apirareadrepturilorrealeprincipale..
generale
............471
Sectiunea 1. Consideratii ......,..............471 Sec{iunea al-a. Apdrarea dreptului de proprietate privatr. Actiunea in
revendicare.
.............474
$1. Actiunea in revendicare intemeiati pe dreptul de proprietate
privat6. Aspecte
generale...... imobiliard....
$2. Actiunea in revendicare
...................474
......47i
Cuprins
$3. Corelatia dintre actiunea in revendicare imobiliarl qi acliunile de apdrare a dreptului de proprietate imobiliard prevdzute
in legi
speciale
$4. Ac{iunea in revendicare
mobiliar6..
.....................485
......... 498 $5. Efectele admiterii actiunii in revendicare........................................ 498 Secliunea a 3-a. Apdrarea dreptului de proprietate privat[. Actiunea negatorie qi actiunea in ....................... 502 .......... 502 $1. Acliunea .......... 502 $2. Actiunea in Secfiunea a 4-a. Apdrarea dezmembrdmintelor dreptului de proprietate privatii prin acliunea ................... 504 Sec{iunea a 5-a. Apdrarea dreptului de proprietate publicd gi a drepturilor reale principale intemeiate pe ................ 506 $ I . Actiunea in revendicare intemeiati pe dreptul de proprietate publicd .. 506 $2. Ap[rarea drepturilor reale principale intemeiate pe dreptul de proprietate .......... 507
grdnifuire negatorie..... grinituire confesorie...
acesta
publici
Bibliografie
509
Tabla analiticl de materii
s29
PARTEA I PREMISE CONCEPTUALE
Capitolul I Patrimoniul Sec{iunea 1. Introducere
1. Scurt istoric al nofiunii juridice de patrimoniu. A. Teoria personalistd a patrimoniulul. in dreptul francez modern, noliunea de patrimoniu a fost consacratdin Codul Napoleon. Redactorii acestui cod nu au fost insd preocupali si defineascd nofiunea juridicd de patrimoniu. Textele qi, mai ales, principiile acestui cod au permis, dupd mai bine de o jumdtate de secol de aplicare practicS, elaborarea teoriei personaliste a patrimoniuluil. ,,Pafimoniul, fiind o emanalie a personalit5lii gi expresia forfei juridice cu care o persoand este tnvestiti ca atare, rezuk6: cd numai persoanele fizice gi morale pot avea un patrimoniu; cd orice persoand are cu necesitate un patrimoniu, chiar dacd ea nu posedd tn prezent niciun bun; cd o persoand nu poate avea decdt un singur patrimoniu in sensul propriu al cuvdntului"2. Aceasta este, intr-o formulare rdmasd celebr[, esen{a teoriei personaliste a patrimoniului. Legdtura dintre persoanb gi patrimoniu nu mai este doar implicitS. Ea devine explicitb, mai mult, definitorie gi fundamenteazl, in aceastd teorie personalistii, ideea indivizibilit5lii patrimoniului. B. Patrimoniul-scop. Tocmai aceastd legdtur[ a fost considerati,, la un moment dat, o piedicd in calea evolufiilor vietii comerciale. A apdrut astfel, mai ales in gcoala germand de drept civil, tendinta depersonalizdrii patrimoniului. Teoria patrimoniului
de afectatiune sau a patrimoniului-scop (Zweckvermdgen) este rezultatul acestei tendinfe3. Aceasti teorie a culminat, in ipoteza fundafiilor, cu recunoagterea existentei unui patrimoniu ftrd o persoand de la care sd emanea. C. Teoria modernd a patrimoniului. Compatibilitatea dintre teoria personalistd a patrimoniului qi teoria paffimoniului de afectaiiune a devenit posibild pe mdsurd ce subiectele colective de drept au fost recunoscute, in forme multiple, nu numai in dreptul public, ci qi in dreptul privat. Pe ldngd stat, comunitdli locale, institufii publice, au apirut, ca subiecte colective de drept, societ5lile comerciale, anonime sau I Pentru aceasteteorie, a se vedea C. Aubry, C. Rau, Cours de droit civil frangais, tome 6c'", Cosse, Marchal et Billard, Imprimeurs-f,diteurs, Paris, 1873, p.229-260. 2 ldem, p.231. 3 Aceastd teorie, conceputd de juriqtii germani Brinz gi Bekker gi preluatb apoi in Franla, prin intermediul lui Saleilles, nu mai leagi unitatea patrimoniului de persoana titularului sdu, ci de scopul cdruia ii este afectat patrimoniul. Ideea de afectaliune devine astfel definitorie pentru patrimoniu. a in legdturi cu aceastd ipotez6, a se vedea L. Josserand, Cours de droit civil positiv frangais, tome premier, 3d'" 6dition, Recueil Sirey, Paris, 1938, p. 378. in leg6tur6 cu o ipotezl asemdndtoare, dar care nu este analizatd in mod expres din perspectiva patrimoniului fhrd titular, a se vedea G. Moffat, Trusts Law. Text and Materials, fourth edition, Cambridge University Press, 2008, passim. Pentru ipoteza fiduciei, care este o masd patrimoniald, iar nu un patrimoniu fEr6 titular, a se vedea infra,nr.6, lit. D, c), (vi).
4
premise conceptuale
cu rdspundere limitati, precum gi diferite asociatii qi fundafii fbrd scop lucrativ. Ca gi persoana fizicd, persoana juridicd (persoana moralS) este titulard a unui patrimoniu
propriu' Nu a mai fost necesar sd se multiplice patrimoniul unei persoane fizice prin intermediul ideii de afectaliune, cAt timp persoana fizicd respectivd se putea asocia, intr-un fel sau altul, pentru a intemeia o persoand morald cu un patrimoniu distinct. Mai mult, s-a recunoscut, chiar in dreptul francez, posibilitatea infiintdrii unei societdJi comerciale cu rdspundere limitatd de cdtre o singuri persoands. Ca urmate, ideea de afectatiune a incetat sd mai submineze legdtura indisolubil6 dintre patrimoniu gi persoanafizicd sau juridicd, devenind temeiul recunoaqterii divizibilirdiipatrimoniului in mai multe mase de bunuri cu regimuri juridice distincte. Agadar, dupd o indelungatd evolufie, notiunea juridicd de patrimoniu r6mdne legatd de ideea de persoanS, care explicd unitatea sa, fb.rd a mai exclude ins6 ideea de divizare 9i de afectafiune, dar numai in cazurile prevdntte de lege. Aceastd restric{ie este necesard pentru a impiedica depersonalizarea patrimoniului pe o cale ocolitd, printr-un exces de divizdri gi afecta{iuni.
ca qi in dreptul roman, pafimoniul rdmdne al nostru (nostrum patrimonium), chiar dacd el este divizatin mai multe mase de drepturi gi obligalii pecuniare6, fiecare cu un regim juridic distinct. Secfiunea
Nofiunea
^2-a. $1. Considerafii preliminare
juridici
de
patrimoniu
2. Nofiunea de patrimoniu in codul civil din 1864 qi in codur civil actual. A. Utilizarea noliunii de patrimoniu in Codul civil din 1864. Noliunea de patrimoniu eralutllizatd in mai multe texte din Codul civil din 1864. in Codul civil din
1864, in arr. 781, era menlionatd ,,separafia patrimoniului defunctului de acela al eredelui", iar in art. 784 se preciza:,,creditorii eredelui nu pot cere separatria patrimoniilor in conffa creditorilor succesiunii". Art.. 1743 C.civ. din 1864 reia aceeagi noJiune, tot in legdturd cu separaJia patrimoniilor. Legile civile speciale recurg la noliunea de patrimoniu fie in legdturb cu persoana juridicX in general, fie in legdturd cu societbtile comerciale. Astfel, patrimoniul este un element constitutiv al persoanei juridice qi poate fi impdrfit in caztsl divizdiiacesteia. PAnd la intrarea in vigoare a Codului civil actual, degi era frecvent folositl in normele juridice civile, noliunea de patrimoniu nu a avut o definilie legald generald. Totugi, fird a face expres referire la noliunea de patrimoniu, arr. lTlg c.civ. din 1g64 se apropia, prin conJinutul sdu, de o astfel de defini1ie. Conform acestui text, ,,oricine este obligat personal este tinut de a indeplini indatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile gi imobile, prezerrte qi viitoare". indatoririle, bunurile mobile si imobile, prezente Si viitoare constituie tocmai continutul patrimoniului ca no{iune juridicd. 5 . tn acest sens, a se vedea Al. weilt, F. Terrd, ph. simler,
3d'" 6dition, Dalloz,Paris, 1985, p. 14. 6
Droit civil. Les
biens,
Termenulpecuniar este folosit, aici qi in continuare, cu sensul de,,evaluabil in bani',, iar nu cu sensul de ,,avdnd ca obiect o sumd de bani".
Patrimoniul
5
B. Reglernentarea noliunii de patrimoniu tn Codul civil. Noliunea de patrimoniu este definitb ?n mod explicit in art. 31 alin. (1) C.civ.: ,,Orice persoand fizicL sau persoand juridicd este titulard a unui patrimoniu care include toate drepturile gi datoriile ce pot fi evaluate in bani qi apa(in acesteia". ln a[n. (2) gi (3) se adaug6: ,,(2) Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectafiuni numai in cazurile gi conditiile prevdzvte de lege.
(3) Patrimoniile de afectaliune sunt masele patrimoniale fiduciare, constituite potrivit dispoziliilor Titlului IV al Cd(ii a III-a, cele afectate exercitdrii unei profesii autorizale, precum qi alte patrimonii determinate potrivit legii". Conform art.32 C.civ.: ,,(1) in caz de diviziune sau afectatiune, transferul drepturilor qi obligaliilor dintr-o mas6 patrimoniald in alta, in cadrul aceluiaqi patrimoniu, se face cu respectarea condiliilor prevdzute de lege gi ftrb a prejudicia drepturile creditor^ilor asupra fi ecdrei mase patrimoniale.
(2) In toate cantrile prevSzute la alin. (1), transferul drepturilor gi obligaliilor dintr-o mas[ patrimoniald in alta nu constifuie o instrdinare". In plus, in art. 33 C.civ. se prectzeazd:,,(1) Constituirea masei pafimoniale afectate exercitirii in mod individual a unei profesii autorizate se stabilegte prin actul incheiat de titular, cu respectarea condifiilor de formd gi de publicitate prevdzute de lege. (2) Dispoziliile alin. (1) se aplicd in mod corespunzdtor qi in cazul mbririi sau micgordrii patrimoniului profesional individual.
(3) Lichidarea patrimoniului se face in conformitate cu dispoziliile art.
194l-1.948, daci prin lege nu se dispune altfel".
In strAnsd legdturl cu notiunea de patrimoniu, in art. 2324 alin. (3) qi (a) C.civ. se mentioneaz[: ,,(3) Creditorii ale cdror creante s-au ndscut in legitur[ cu o anumitd diviziune a patrimoniului, autorizatd de lege, trebuie sd urmdreascd mai intdi bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale. Dacd acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanlelor, pot fi urmdrite qi alte bunuri ale debitorului. (4) Bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectat de exerciliul unei profesii autorizate de lege pot fi urmdrite numai de creditorii ale cdror creanfe s-au nbscut in legdturi cu profesia respectivd. Aceqti creditori nu vor putea urm5ri celelalte bunuri ale debitorului". Din simpla citare a acestor texte rezultd c5, spre deosebire de Codul civil din 1864, Codul civil in vigoare conline o reglementare cu caracter general a notiunii de patrimoniu. Din aceste texte rezultd cd ele conJin atdt elemente de continuitate, cdt gi elemente de reformd in raport cu situalia anterioard intrbrii in vigoare a actualului Cod civil. Dar chiar gi atunci cdnd este vorba de elemente de continuitate, este de observat cd ele nu se raporteazd, decdt in micd mdsur6, la texte existente in Codul civil din 1864. intr-adevdr, atdtlegiuitorul romAn de la 1864, cAt gi legiuitorul francez de la 1804 nu au fost preocupaJi de o anumitd teorie cu privire la patrimoniu. Textele din cele doud coduri care cuprind termenul patrimoniu au permis insd doctrinei sd elaboreze ulterior, cum am v5zut, diverse teorii asupra paffimoniului. Din aceastl perspectivS, Codul civil adoptat in anul 2009 gi intrat in vigoare la data de I octombrie 2011 cuprinde texte mult mai elaborate despre patrimoniu, in care regdsim elemente de continuitate in raport cu aga-numita teorie modernd a patrimoniului, dar gi elemente reformatoare, mai ales in legiturd cu aqa-numitul patrimoniu de afectaliune.
