ISTORIA ARTEI E.H. Gombrich Traducere de Nicolae Constantinescu
EDITURA
ART
Cuprins
PREFAJA
7
INTRODUCERE Arta
Si
artistii
t5
lNcEpuruRr MTsTERIoASE Americd
Popoare preistorie Si popoare primitiue; uechea
39
O ARTA PENTRU VE$NICIE Egipt, Mesopotamid,
Crctd
55
MAREA DE$TEPTARE Crecia ln secolele
Vll-V l.Hr.
zs
TINUTUL FRUMUSETII Crecia gi lumea greacd tn secolele
IV l.Hr.-l
d.Hr.
CUCERITORII LUMII Romanii, biliStii, eureii gi cregtinii in
secolele
gg
l-IV d.Ht 1t7
RASCRUCEA Roma Si
Bizanlil
PRIVIND
ln secolele
V-XIII
t33
SPRE RASARIT
lslamul si China in secolele
ll-XIII
t43
CREUZETUL ARTEI OCCIDENTALE Ewopa tn secolele
VI-XI
r57
BISERICA MILITANTA Seeolul al XII-lea ryt
IO
BISERICA TRIUMFATOARE Secolil al
II
XIV-lea
zo7
CUCERIREA REALITATII inceputul secolului al
r3
r85
CURTENI $I BURGHEZI Secolul al
I2
Xlil-lea
XV-lea
TRADITIE SI INOVATIE (I) SJdrSitul secolului al XV-lea ln
r4
ltalia
247
TRADITIE $I INOVATIE (II) Secolul al XV-lea ln ldrile din
r5
zz3
Nord z69
ATINGEREA ARMONIEI Roma Si Toscana la inceputul secolului al
t6
XVI-lea
LUMINA $I CULOARE Vnelia gi ltalia de Nord la lneputul seeolului al
287
XVI-lea
325
17
RENA$TEREA LA NORD DE ALPI Germania si fdrite deJos la tneeputul secolului al
I8
O PERIOADA CNTUCA XVI-lea
Europala sfirSitul secolului al
19 20
Europa utolicd tn prima jumdtate a secolului al
XVll-lea
doua
jumdtate
XVil-lea
a secolului al
Arsttia
Si
la sfLrsitul secolulil al
SECOLUL LUMINILOR Si Franla tn secolul al XVilI-lea
XVil-lea si
435
lnceytutul secolilui al
Si
Frunlala sfdrSit*l secolului al XVIIIJea
XIX-lea
Si
4gg
iN cAuranEA uNoR cRITERII NoI SfdrSitil secoluld al
XIX-lea Y5
27
O ARTA EXPERIMENTALA Prima jumdtate a secolulti al XX-lea 557
28
o ISToRIE rAnA srAngIr Triumfulmodemismului 599 de atitudine 618 IJn trectt care trcbuie permanent rcdescopetit 626
O altd schimbare
Noti referitoare la clrgile Tabele
cronologice
Hirgi
despre
artl
Index
638
655
664
Lista ilustra;iilor dupl situarea geo 674
Mulgumiri
687
XVlll-lea
457
REVOLUTIAPERMANENTA Secolul al
26
XVill-lea
RUPTURA CU TRADITIA Anglia, America
25
si tn secolul al
PUTERE $I GLORIE (II)
Anglia
24
187
+t3
PUTERE $I GLORIE (I)
Franla, Cermania
23
XVII-lea
OGLINDA NATURII
Italia in a
22
34t
36t
DIVERSITATE iN VIZIUNE
Olanda ln secolul al
2r
XVI-lea
gtafi'ci
67o
lnceputul secolului al
XIX-lea
+75
447
INTRODUCERE Arta
Si
artiStii
S-o spunem clar, de la inceput: ,,afti' na are existengi proprie. Exist5 doar artiqti. tn timpuri foarte indepirtate, oamenii, cu ajutorul unor bucigi de plmint colorat, schilau formele unui bizon pe peretii grotelor; in zilele noastre, cumpirl culori qi fac afiqe: in acest interval, a:urealizat foarte multe lucruri. Nu existi niciun inconvenient in a numi arti ansamblul acestor activitili, cu condilia de a nu uita niciodatl cI un asemenea cuvint caplti multe sensuri deosebite, in momente qi locuri diferite, qi de a in;elege bine ci arta in abstract, Arta cu A mare, nu existS. Este evident ci, in ziiele noastre, aceasti ArtI cu A mare a devenit un fe1 de ideal, dublat de o sperietoare. Poli si distrugi un artist spunind cI ceea ce a flcut poate ci nu e riu in genul 1ui, dar nu e ,,artl". $i poli si uluieqti un om cumsecade, care admir; un tablou, spunind cI ceea ce ii place in acea operi nu e arta in sine, ci cu totul aitceva. tn realitate, cred cI nu existl motive proaste ca s5-1i placi o statuie sau un tablou. Poate sl-;i placi un peisaj pentru cI ili aminteqte de gara ta, sau un portret pentru cI evoci chipul unui prieten. Nu-i nimic absurd in asta. Este inevitabil - qi toli suntem o ap5 qi-un pimint - ca un tablou si stirneasci in noi o mie qi una de amintiri care suscitl o plScere sau o aversiune. Atnta timp cit aceste amintiri ne ajutl sI apreciem ceea ce vedem, nu e cazul sI ne facem griji. Dar, daci vreo amintire nepotrivitl ne falsifici judecata, cind, de exemplu, ne intoarcem instinctiv fala de la o picturi reprezentind un peisaj alpin admirabil, pentru cI avem oroare si ne cIlSrIm pe munte, atunci devine necesar si examinlm temeinic motivele unei aversiuni care anuleazl o pllcere pe care am fi putut s-o avem. Existi cu siguranld motive injuste de a disprelui o operi de art5. ln gerrerrl, oamenilor le place si glseasci intr-un tablou ceea ce le place in realitate. O astfel de preferingi e cit se poate de natural5. Togi iubim frumuselea in naturi qi suntem recunoscitori celui care a qtiut s-o fixeze in opera sa. Desigur, un artist nu se gAndeqte sI ne ofenseze. CAnd Rubens a desenat un portret al fiului sIu (il. r), marele pictor flamand era mindru de frumusegea copilului. Dorea, cu siguranll, si ne faci s5-l admirlm. Dar aceasti tendinli spre lucruri drigilaqe qi plicute ar putea s5 ne faci sI ne poticnim dacl ne impinge sI dlm deoparte operele cu subiecte mai pu;in seducitoare. Cu siguranlS ci marele pictor german
r6
,:ii':'-,i{t ,.1i i:.!:.:.ti.l:!i : ,l''.:,l.iir'';
i**iiffi I
Pieter Paul Rubens, Portretulfi.ulu; sdu Nicolas, cca 16zo cirbune
qi
sanguini
pe hirtie, z5,z x zo,3 cm. Viena, Graphische Sammlung Albertina
.,
fl1
.A
/) fi .,,
l1 [!
i,''.y,;,ny
17
ARTA
II
ARTIS
I]I
1r3q*
*1
"4
& *".m*+S.nnt
\..'T-. .- .
):i r!'r,
-:,,lrr, r5f4
::rlin.
!{
i iI
il
{
'"
I
't"'z
A-\..
t.' 1.
':-'i.'t' f-#-.-
r\
portretul mamei sale (i1. z) cu aceeaqi. dragoste qi devoliune cu care a schigat Rubens chipul fiuiui siu. Acest studiu pitrunzltor a1 bltrinelii poate si ne qocheze, dar, dacl luptim contra acestui dezgust instinctiv, vom fi pe deplin recompensali. Pentru c5, in teribila lui sinceritate, desenul lui Diirer este o capodoperi. Vom inEelege
Albrecht Diirer
a desenat
r8
INIRODUCERE
Bartolonr6 Estebin Muri1lo, Copii
juilnd
zaruri,
cct t67o t675 ulei pe pinzi, 146 x ro8 cm. Miinchen, Alte Pinakothek
4
Pieter de Hooch, Interior cuJemeie curdldnd mere, t 663 uiei pe pinzi, 7o,5 x j4,u cm. Londra. Wallace Collection
destul de repede ci frumusegea unui tablou nu coincide cu natura agreabili unui subiect. N-aq putea sI hotlrisc dacl acei copii in zdrenge, pe care ii picta cu atita plScere Murillo, erau sau nu frumoqi (il. 3), dar . ,igr. a
ci, aqa cum i-a pictat, au un farmec nespus. La fe1, vom considera poate destul de neinteresant copilul din pictura de interior a olandezului pieter de Hooch (i1. a), qi rotuqi este un tablou splendid qi de o mare seduc;ie.
19
i
ARTA $I ARTISTI]
I tNcrpuruRr Popoare preistorice
Si
MISTERIoASE
popoare
primitiue;
uechea
Americd
i I
lnceputurile artei sunt la fet de misterioase ca qi cele ale lirnbajului. DacI ci afia consti in a construi temple qi case, in a face tablouri qi sculpturi sau a lese dupi un motiv ornamental, nu existl popor care sI nu fi elaborat o forml de artl. in schimb, in cazul in care considerim arta un fel de lux splendid, destinat muzeelor qi expozigiilor sau impodobirii admitem
unei inciperi de gali, trebuie sI ne d5m seama cI folosirea cuvintului este cnt se poate de recentl qi cI mul;i dintre cei mai mari arhitecgi, pictori qi sculptori din trecut nu s-au gAndit niciodati la asta. Arhitectura ilustreazi cel mai bine cele doul conceplii. Toli qtim ci existl clidiri frumoase qi cI unele sunt adevlrate opere de art5. Totuqi, nu existl edificii care sI nu fi fost construite intr-un scop anume. Cei care le folosesc ca locuri de reuniune sau ca locuinpe le consideri doar din punct de vedere utilitar. Dar, pe ldng5 aceasta, poate sI le placi sau nu designul ori proporliile unui edificiu, sI aprecieze eforturile unui arhitect bun care nu a urmirit doar o construcfie practici, ci a dorit qi sI arate ,,bine". tn trecut, atitudinea fagi de picturi qi sculpturi era adesea aceeaqi. Erau considerate nu atAt opere de arti, cit obiecte create intr-un scop precis. Cine ar judeca o casi firi sI qtie cirui scop ii e destinatl ar fi un judecitor jalnic. Nu avem mai multe qanse sI ingelegem arta din trecut daci nu cunoa$tem ce scopuri urmirea. Pe misurl ce ne deplaslm in trecut, acest scop devine din ce in ce mai precis qi, in acelaqi timp, din ce in ce mai surprinzltor. La Gl stau lucrurile cAnd plrlsim oraqele qi ajungem lagaria sau, qi mai bine, cXnd plrisim g5rile civilizate qi ne deplasim spre popoarele a clror existengS actuali inci seamlnl cu cea a strimoqilor noqtri indeplrtaqi. DacI numim aceste popoare ,,primitive'0, nu o facem pentru c\ ar fi mai simple decAt noi - modul lor de a gindi este deseori mai complicat decit al nostru -, ci pentru ci sunt mai apropiate de punctul de pornire comun al intregii omeniri. Printre ace;ti primitivi, construcgia qi imageria provin din acelaqi spirit de utilitate. Colibele lor ii feresc de vint, de ploaie, de soare, ca qi de spiritele care provoacl aceste fenomene naturale; imaginile lor sunt ficute ca s5-i protejeze contra altor puteri, care, pentru ei, sunt la fel de reale ca qi for;ele naturii. Cu alte cuvinte, desenele gi sculpturile sunt creafii magice.
40
iNcspurunlvts']]saroasl
Nu se poate pune problema ingelegerii acestor ciudate inceputuri ale artei dacS nu incercim sr pricepem spiritul popoarelor primitive. Trebuie sI incercrm si in;elegem ce anume le-a flcut si considere imaginile o for;i ce trebuie sr fie folositr, qi nu lucruri plrcute la
privit. Nu cred ci ar fr chtar atit de greu sI pricepem acest sentiment. Va fi de ajuns sI vrem cu adevirat sI fim cnt se poate de cinstiEi cu noi inqine gi si vedem daci nu a rlmas ceva ,,primitiv" in noi. in loc si incepem cu perioada glaciari, si incepem cu noi inqine. Iati in
ziarul de astizi fotografia campionului sau actorului nostru preferat: ne-ar face plicere si-i in;epIm ochii cu un ac? Ne-ar fi la fel de indiferent ca infeparea ziartlui in alt 1oc? Nu cred. Gnndirea mea conqtienti qtie foarte bine cr ceea ce fac nu poate sr provoace niciun rru prietenului sau eroului meu; totuqi, simt o anumitr teami de a nu-i face r5u. ln adancul meu stiruie un sentiment absurd ci gestul ar putea aduce un prejudiciu personajului. Daci nu mi inqel, dacl aceasti idee lipsitl de ra;iune qi ciudatl persisti in mintea noastrr in aceste timpuri de uimitoare descoperiri qtiingifice, poate cI nu este chiar atit de surprinzitor cr astfel de idei au existat aproape peste tot in rindul popoarelor numite primitive. in toate pirpile tLrmii,
vindecitori qi vrijitori au vrut astfel si facl o operi magicr. Ei au modelat mici figuri ale duqmanilor 1or qi le-au ingepat inima sau le-au ars, spernnd cr duqmanii vor suferi din acest motiv. cand manifestangii i;i ard adversarul in efigie, nu putem vedea aici persistenga unei astfel de supersti;ii? Uneori, ,,primitivii...nu qtiu mai mult decit copiii si deosebeascS imaginea de realitate. irrt.-o zi, unui artist europe at1, care le desena vitele, indigenii i-au spus, indignagi, aritind ,p.. ,.hig., ,,Daci le vei lua cu tine, noi cu ce vom mai trii?,, Aceste idei pot si ne facl sI ingelegem mai uqor cele mai vechi picturi care au ajuns pnnl la noi. E7e dateazS, dintr-un trecut la fel de indepirtat precum cele mai vechi lucrlri ficute de mina omului. Totuqi, cind au fost descoperite, in secolul al XIX-lea, pe pere;ii unor grote sau pe stinci in Spania (i1. r9) qi in sudul Franfei (i1. zo), arheologii au refuzat mai intii si cread5 ci niqte reprezentfui animaliere atxt de vii qi naturale au fost ficute de oamenii din perioada glaciari. Dar, treptat, descoperirea, in aceleaqi regiuni, a unor instrumente rudimentare din piatri sau os a adus certitudinea cibizonii, mamu;ii qi renii au fost intr-adevir reprezentafi prin incizii sau picturi de oamenii care vnnau aceastl pradi;i o cunotteau foarte bine. E o experien;r ciudati sI cobori in aceste grote, uneori prin coridoarejoase qi inguste, in adAncurile intunecoase ale muntelui, qi si vezi brusc lanterna ghidului luminand o picturr ce reprezint; un taur. Este sigur ci nimeni nu s-ar fi tirit plni in miruntaiele misterioase ale pimantului doar ca si decoreze un
r9
Bizoni, cca r5 oooro ooo i.Hr. grora de la Altamira. Spania
20
Cal, cca r5 oooro ooo i.Hr. grota de la Lascaux, Franfa
r{
t:
.a
J
*
# ad' -*u-,.u
*
.,L-h
J
E
\\+ tt,
r''
