ELENA ENGRICH
KINETOTERAPIA pe
intelesul tuturor ,
edifia a ll-a, revizuiti qi adiu$iti Recuperarea in afectiuni: - reumatice - posttraumatice - neurologice - cardiovasculare Recuperarea dupi operafia de cancer la sin: - drenaj limfatic - kinetoterapie
ITIE
uM EDITURA MEOICEIA Bucuregti, 2016
Cuprins Prefald Introducere
5 11
Tandemul pacient-terapeut ............ Reguli debaz6, in kinetoterapie............. A. AFECTIUNILE SISTEMULUI OSTEOARTICULAR Coloana vertebrali..
15 1,9 21.
21
Kinetoterapia in spondiloze si discopatii...
22
Spondiloza cervicald..... Spondiloza dorsald Spondiloza lombard...... Discopatia lombard...... Spondilita anchilopoeticd ................ Deficienfele fizice ale coloanei vertebrale
23 26 28 32 38
Lordoza
44 44 48
Scoliozele...
53
Clfoza
Umeri, articulafia coxof emuralS, genunchi ................... Kinetoterapia in boala arttozicd. Periartrita scapulohumerald (PSH) Coxartroza Gonartroza.
56 56
POSTTRAUMATICE ALE MEMBRELOR.................... Recuperarea posttraumatici............ Recuperarea in sechelele posttraumatice ale membrului superior ... Umdrul posttraumatic ................
'7'7
B. AFECTTUNTLE
56 64 71.
78 79
79
Fractura humerusului...................
81
Cotul posttraumatic
83
Recuperarea in sechelele posttraumatice ale membrului inferior.....,r. poldul posttraumatic.................
Genunchiul posttraumatic ................
ingrijirea bolnavului imobilizat la pat Escarele......
Tratarea escarelor
..........
85
85
87 89 90 91.
KINETOTERAPIA PE
i
ELESUL TUTUROR
C. AFECTIUNILE NEUROLOGICE.
Accidentul vascular cerebral (A.V.C.) Hemiplegia Rolul familiei in recuperarea hemiplegicului Reguli debazd,in activitatea de recuperare la hemiplegici
93 93 93 95
97 100
Kinetoterapia pentru hemiplegici Exercifii pentru recuperarea membrului superior Exercitii pentru recuperarea membrului inferior....... Redob6ndirea autonomiei ................. Mersul Reeducarea mersului..... I]rcarea si coborArea scdrilor....... Tehnica imbrdcatului ;i dezbrdcatului............. Igiena personald... P areza faciald......... Recuperarea vorbirii....... Reintegrarea in anturaj.
102 114 118
121 126 128 130 130 131 131 1,32
Boala Parkinson ...........
134
Kinetoterapia in boala Parkinson Corectarea mersului D. RECUPERAREA MEDTCALA
1.02
iN
errclruNrlE
135 135
CARDTOVASCU_
LARE
Tromboflebita Cardiopatia ischemici Infarctul miocardic
L39 1.42
143
144
E. RECUPERAREA
DUPA OPERATIA DE CANCER LA SAN (POSTMASTECTOMIE SAU SECTORIAL) Ce este limfa gi cum circulS ea Cauzele edemului limfatic Factorii care contribuie la reducerea edemului limfatic Reguli de b azd pentru kinetoterapie postmastectomie .................. Program de kinetoterapie postmastectomie .... Drenajul limfatic postmastectomie ........... BeSrIi de bazd,pentru drenajul limfatic manual postmastectomie Automasajul pentru prevenirea si tratarea edemului limfatic......
F. TERAPIA PRIN MISCARE iN PRACTICA GERIATRICA
Gerontoprofilaxia
1.47 1.48 1,49
151
152 153 159 1,59 1,62
165 1,65
CUI VA PUTETI ADRESA CANP AVETI lN TEUNM PERSOANE CU
PROBLEME DE SANATATE ..................-.:-..
169
Bibliografie
171,
,fi],
ill
t: il j
TAN DEM
UL PACI ENT.TERAPEUT
Pentru ingrijirea r.rnui pacient se mobilizeazd. o intreagd armatd de specialisti in domeniu. impreund ipi unesc eforturile gi igi folosesc cunostintele in vederea realizdrii scopului final pe care-l reprezintd eradicarea suferinfei bolnavului. De la primul contact cu pacientul, datoria fiecdrui cadru medical este ca, prin atitudinea fald de acesta, sd-l ajute sd se elibereze de emofii gi inhibifii si astfel sd se poatii integra si el in acest pluton. Prima condifie este ca firtre bolnav gi terapeut sii se realizeze un climat favorabil, pentru cd numai asa se poate spera la obfinerea unui rezultat favorabil. Parafrazdndu-l pe Tolstoi, putem spune: ,,Tofl oamenii s5ndtosi seamdnd trtre ei. Fiecare om bolnav, este bolnav in felul lui". Desigur, nu m-am gAndit numai la faptul cd fiecare are altd boala, ci 9i la situalia ir care, bol:ravi cu aceeasi afecfiune au atitudini gi reacfli diferite la aceleasi forme de manifestare a bolii. Pentru cd - se poate spune suferinta nu-i numai de un fel, aceasta ne obligd sd-i tratdm diferi! sd stim sd alegem cdile pentru a ajunge la sufletul celui in suferintd, sd-i insufldm fircrederea pi speranfa cd a ajuns exact acolo unde trebuie, cd. noi suntem cei ce il pot ajuta ir rezolvarea problemelor sale. Este momentul ca bolnavul sd infeleagd cd tot personalul medical, cu care urrneazd. sd se ir:rtAlneascd, este acolo pentru el, cu dorinta de a-1 ajuta sd-gi recapete sdnitatea. Numai ir aceste condifii bolnaqrl se poate prezenta relaxat la firtAlnirea cu terapeutul, poate s5-si adune gAndurile si astfel sd ofere cele mai relevante informafii legate de starea lui de sdndtate.
Privirea gi intonafia vocii, politefea si cdldura cu care este intAmpinat un pacient, bundvoinla, rdbdarea si atenlia cu care este ascul-
'9861"'[nn
,sPrlTulnc T
I IS-qS rs alelarf,os
ps puraJdns unp ap 16 ppoq rcIa: rs ruPpJolP rrrJe
d
ru1uad {1epa: I p1:adsay
al ]ol lnlg} l.Ue s - rou l1f, e-\atrl_a P-au Pfep relunu P
)ulpnlltraf n) Jep alap urq alPof" u lPlP
'eJlsPo,\
lrd a:pr 'ruarnL9P-r IS eluFarns
alY ?lsPaqt'l{
Pryl :r,.iis IS'l:1. b ap :rn--'nq :.... 5 arr.qaJl 'tugu:j nie :: lBir:ls ;:-. tr'{ns :zLUnU a;?l
g: ;i.jarr-n e- ap rP+U:T,IL'J
'a.i:r:jp :1a-:e'-:: jo 3i-r ll:rat Jnrnr:
ruauri ps '{ueralo} rulJ FS a}sa /rol e1eoq nc p1dn1 p+seaDe t4 lefe8ue ue -au aJe) Jola) e 'prlseou erJo+e6l 'axaldruot alaun .rerqr 16 luaurepodruoc ap rrpJrJrpour aza6uelJap ps eiuua;ns Jndurq n) 'aueoslad alaun e1 ec pqrsod alsg'rirpd alaque ap ruslu4do rdelare rri arepqpr r6eaare nc lpder e1 pugd p8.reau as FS r.rrnrp lsare ad lrurod e-s aJ plepo 'el alsa luepodrul 'runl allntu azaJnp ps areradnJar ap epeorrad er pqrsod alsa rJoaun 'alrqrsJalalr Jerrp aleod'a1e1da16eau reur aIaJ aJlurp rJEurJn eale aleod aJ 'ernlsa)e eaJelrJrlose;dns elrla e nrluad 'a;1seou alaiurrar e1 mp^eLqoq e pnrleldepe ealelnedec aldarpru.rn as a{ua1e F+Inru nJ 'role;adnrar In1)u ug .rolasarSord earauriqo nrluad raiuararrasrad e{uepodrq ap elsaJe ad p8urrruoc 1-ps'aluauroru ap lapse r6pdap e ap eiur.rop rd eiurorr azalnuqs r-ps'1n1uaned azaferncr4 ps a.rer ur.rd Jolapo+aur rri rolareolfrru eara8ap W pplnadeJa] Inus{euorsaJ -o.rd 16 1nluale+ arnlralur DrV 'p)pJ 1-ps aleod pr ;n8rs urr16 a.rer ad nrirc -Jaxa un aln)axa ps ruaund IJ aJef, pdnp 'rup1n[n fl6 lerpaur rurualJalur ezrleJouap as nu e nJluad 'pldurrs arerdrur o azairqrs ps JEJpru rlru aleod nu In^euloq'arde;alolar"ql ap aiurpad alaurrd e1 'a.rer uq rrienlrs lung 'rio1 rurrop au apun oloce a8unfe ealnd e n;1uad arrole8qqo alsa 'lepaye lsoJ e nu ml Inpalalu aJe) ur Inzw W 'a1n)axa o FS arnqaJ+ aJe) ad rrlpc6nu rrra8alaiug 1e 16 rep )rzrJ rnln+roJa IE arapal ap lrund urp sale retu 'rnlnluaned earednq;ed aJeD rrr Inruauop alsa erdera]o+aur) 'lern8rse alsa 1nra6a rri aplnur luns JoJnlnl alrrnuoJa 'role.radncal IqJe rT Inl earedrcrlred alsa pluepodrur ap +V) azazt+rta46uor ps lg)W IaFSe 'mI psalaiq ad grrldxa as r nu rnln+uarr -ed pceq 'elpoq no eldn1 adacr4 aleod as 'rn1 1n1o; '.rn8rsap '16 radrqra Ie nrqruatu areJarJ are Ior ac salair4 e In^euloq ac pdnq 'a+Elpups ap rrrp+s rrrpradnoar Ie sJaru Inunq +rqasoap pour W pzeazrto*el aJeJ ariela.r 'rop ra) allrr eueurn arielar o elplsur aleod as e6e rerunN'rinaderal ap radrqra Ie nJquraru aJeJarJ nrluad +uaruelpJ] ap eruaq)s gzeazrlear as ernJpJ ezeq ad rnlnrqsou8erp Barrlrqels EI rrpau ad p1n[e I-arer puo{eruro;ur pfe8eq glurzatdat'aprrparu ;oprfe8qsa^ur F]e]pzat g?nepe as areJ e1 'ernlsare 1e Ieqra^uou pfeqrug nf, arplarof, uJ rnln^euloq alasndg'lerlp -aru Inruauop t4 lsrprcads Furueasrn a) +o+ 16 lnade.ralolaul{ ,luaqsrse ')rparu ar; 'nps InJoln)olJalur n) azaradooc ps 16 azauoriela,r ps ealnd e nrluad lrqero^eJ rrqrsd InUoJuoJ rnlnler-rloq pJaJuo) r ealsaJe a1eo1 ,1e1 uou
nlnr 1 nsrlriNJ ld vtdvulroll
Nt)
9T
Prefold
Pentru a fie medic, iul meacesfuia,la ti bagajul pe baza membru al intre cei recuperdrii membru al . Dacd pacdt
;
eforturile ma1
mrscarll pe fost afectat, tofi. Sunt nu poate demoraliza
un exer91
pro-
prin care depigi astfel pentru a
t7
cont de opliunile lor si sd ne pdstrdm disponibilitatea de a le r5m6ne mereu aproaPe. CAnd ne-am ales aceastd meserie, fdrd sd ne oblige cineva, am gtiut de la inceput cd, totdeauna, in fala noastrd vor ajunge acei oameni pe care numai suferinfa i-a adus. Simpla lor prezenld in cabinet reprezinti un strigdt de ajutor trdreptat cdtre noi care, prin modul in care-i htampindm, trebuie sd-i facem sd infeleagd cd suntem lAngd ei gi, imediat, se vor bucura de ajutorul nostru. Asa se poate ajunge la sufletul bolnavului, si sigur, chiar pi peste ani, va povesti ce om deosebit a avut gansa sd furtAlneascd. Acel om sunteli chiar dumneavoastrd, cel care i-a!i ir:rfeles suferinla pi l-ali ajutat, chiar si numai pentru moment, la ameliorarea durerii, care probabil era de nesuportat dacd a ajuns la usa dumneavoastrd. ,,Toate fiinlele au nevoie de m6ngAiere, cdldurl sufleteascd, bl6ndeje dar cu atAt mai mult atunci c6nd sunt itr suferinld'. (D. Dumitrascul) Certifudinea cd ne-am fdcut cu adevdrat datoria o putem avea numai dacd ne-am purtat cu bolnavul asa cum ne-am dori sd se poarte cineva cu noi - sau cu cei dragi noud - dacd am fi in situalia lui, 9i dacd am fdcut tot ce a depins de noi pentru insdndtogirea acestuia. Respectul pe care-l avem pentru noi gi pe care il pretindem si de la ceilalli pentru propria persoand, la rAndul nostru trebuie sd gtim sd-l acorddm pi celorlalfi, chiar dacd avem in fafd o persoand coplepitd de boald gi de durere. Este o datorie de onoare si totodatd o satisfacfie supremd sd alini suferinla unui om, sd-l ajuli sd se reintegreze in societate si sd-si recapete ircrederea in sine.
bol:ravului ce poate
multe luni. pAnd la Este posibil modificdri de celor care ne, sf, linem
'
Dumitrascu D. Cluj,1986.
-
Medicina
irtre miracol si dezamdgire, Edit. Dacia,
AFECTIUNI LE SISTEMULUI OSTEOARTICUTAR
Chinezii sustin cd ,,moartea vine prin articulatii". Desigur, nu aceasta este singura cale de acces a acestei ,doarnne", dar mi se pare suficient de sugestivd pdrerea lor pentru a ne convinge de importanta ce trebuie acordatd bunei funcjiondri a acestui sistem, care se obtine si se mentine prin activitate hzicd. in general pi prin exercitii de gimnasticd in mod special. Penku cd la nivelul coloanei vertebrale se afli cel mai mare numdr de articulafii pi pentru cd ea reprezintd baza arhilecturald a corpului omenesc, sd ir:rcepem capitolul cu acest segment.
COLOANA VERTEBRAUT Pentru a putea intelege mai bine afecfiunile ce se instaleazd frecvent la nivelul coloanei vertebrale, sau cele ce sunt generate de acestea segmentelor colaterale, este bine sd se cunoasci cAteva notiuni, atAt din punct de vedere anatomic c6t gi funclional. r Din punct de vedere anatomic, coloana vertebrald este alcdtuitd din 33 sau 34 de vertebre, 24 de discuri intervertebrale, o bogatd gamd de ligamente, formaliuni nervoase si vasculare. De coloana vertebrald este legat direct toracele gibazinul, de care sunt articulate membrele superioare si inferioare.
22,,
KI N
ETOTERAPIA PE 1NTELESUL TUTUROR
Coloana vertebrald se imparte in 4 regiuni: - regiunea cervicald - primele 7 vertebre; - regiunea dorsald - 12 vertebre; - regiunea lombard - 5 vertebre; - tegiunea sacro-coccigiand -9-10 vertebre.
varietatea formatiunilor ce o alcdtuiesc permit miscdri complexe si variate, dar si instalarea unor afectiuni a cdror influentd uneori nu se limiteazd numai la nivelul acestui segment, ci si la nivelul segmentelor ce se leagd in mod direct sau indirect de acesta. Discurile intervertebrale, situate asa cum le aratd si denumirea intre vertebre, permit miscarea si au, printre altele, rolul de a diminua presiunea exercitatd asupra vertebrelor i:r timpul efortului si de a mentine curburile fiziologice ale coloanei. sfudiile au dovedit cd discurile intervertebrare sunt supuse unor presiuni in toate poziliile, chiar si atunci cAnd corpul este inpozltta culcat pe spate. s-a constatat cd ridicarea de la sol a unei greutdli de 10 kg (de cdtre o persoand care are 80 kg, din pozitia cu genunchii ir:rtinsi) exercitd o forld de tractiune asupra apofizelor spinoase lombare de 255 kg. Cred cd acest argument este suficient pentru a ne determina sd avem permanent in atentie menajarea acestor formatiuni, prin adoptarea unor pozitii ce permit pozitionarea corectd a coloanei vertebrale in timpul eforturilor precum si relaxarea ei.
Kinetoterapia in spondiloze gi discopatii Cele mai frecvente afecliuni ale coloanei vertebrale sunt spondilozele si discopatiile care, pe langd durerile pe care le generea zd,, de multe ori determind chiar incapacitatea de a desfdsura o activitate fizicd, prin diminuarea sau chiar reducerea aproape in totalitate a mobilitdlii. Pentru a preveni producerea de leziuni la nivelul discurilor se impune depistarea precoce a acestor afectiuni si aplicarea mdsurilor corespunzdtoare. Este necesard prezentarea la medicul de specialitate incd de la aparitia primelor sefirne cum ar fi: dureri la nivelul spatelui sau la nivelul membrelor in timpul unor miscdri sau chiar in repaus, senzafie
Afe cti
u n iIe
si ste m
u Iu
i osteoo rti cu lo r
23
de oboseald ffrsolitd de dureri la nivelul coloanei intr-o activitate mai prelungitd ce solicitd acest segment etc. in cazul in care, din punct de vedere radiologic, nu se evidenliazd modificdri la nivelul coloanei, nu inseamnd cd totul este ftr ordine. Semnalele primite se datoreazdlezittnilor incipiente de la nivelul celorlalte formatiuni ale coloanei vertebrale. Pentru a preveni hernierea discurilor sau recidiva, in caztl in care a existat deja o hemie discald, se recomandd: - evitarea eforturilor prelungite itr picioare; - evitarea aplecdrilor repetate si menfinerea trunchiului in aceastd pozitie; - evitarea ridicirii greutdtilor mari; - ridicarea din pat se va face numai in felul urmdtor: se executd irtoarcerea corpului in pozilia culcat pe o parte, se coboard picioarele la marginea patului gi se impinge ir:r mAini pentru ridicarea trunchiului; - evitarea frigului si protejarea prin folosirea unei vestimentatii cdlduroase din fibre naturale (bumbac,lAnd). Pentru ca rczultatele sd se facd simtite cAt mai repede, se recomandi ca pedintele de gimnasticd sd fie firsotite si de masaj relaxant, acesta avAnd ca efect decontracfurarea musculaturii.
Spondiloza cerviGald Formele de manifestare ale acestei afectiuni se fac simtite prin limitarea miscdrii capului ca urmare a reducerii mobilitdtii la nivelul vertebrelor cervicale, prin dureri tr regiunea cervicald, dureri ce pot radia in zona omoplatuiui, pe brate gi pot ajunge p6nd la degetele mAinii, dureri de cap ce pot provoca senzat:ri de vomd, ameteli, tulburdri ale circulatiei cerebrale. Suferintele la nivelul coloanei cervicale sunt determinate de cauze diferite printre care se numdri discarkozele, cervicalgiile functionale ;i herniile de disc. Discartrozele se manifestd prin dureri, la nivelul coloanei cervicale, care coboard pe bra! (nevralgii cervicobrahiale), prin dureri ce apar la ridicarea unei greutdli si, uneori, in funcfie de vArstd, din catza osteoporozei si tulburdrilor nevrotice determinate de menopauzd.
KIN ETOTERAPIA PE 1NTELESUL TUTUROR
24
Cervicalgiile funclionale se declanseazd fie ca urmare a menlinerii coloanei cervicale, timp indelungat, intr-o p ozl|ie necorespun idtoar e, la birou, la televizor si chiar in pat, fie a unei musculaturi deficitare in aceastd zond..
Herniile de disc trebuie privite cu multd atenfie, fiind afecliunea care, dacd nu rdspunde la tratamentele cunoscute, impune intervenfie chirurgical5. inainte de a se incerca tratamentul obignuit trebuie interpretat cu precizie rezultatul radiologic. Kinetoterapia ir spondiloza cervicald Iecomande o serie de exercitii simple care, dacd sunt executate corect, au un efect benefic ce se resimte uneori si numai dupd cdteva gedinle. Este posibil ca la primele leclii sd apard senzafia de ameleald sau chiar stdri vertiginoase. Nu este caztil.sd vd speriali. in acel moment vd oprifi, vd odihniti cateva clipe 9i cAnd vd reveniti continuali exercifiile' Pentru a obiine rezultatul dorit vd recomand: - nu inchideli ochii itr timpul exerciliilor;
- nu faceli migcdri brugte; - nu executafi migcdrile rePede; - nu forlali executarea dupd aparllla durerii. in concluzie, exerciliile se vor executa cu ochii deschfi, intr-un ritm foarte lent, cu mipciri cursive sipauze intre exercilii. Amplitudinea migcdrii este limitatd de aparifia durerii. Persoanele care au spondilozd cervicald trebuie sd evite ldsarea capului pe spate ;i menlinerea tr aceastd pozille (punerea perdelelor, spdlatul pe cap Ia coafor etc.), deoarece in timpul acestor activitdli banale se pot declanga chiar accidente vasculare sau, drn cartza instaldrii amefelii in timpul unor activitdfi ce implicd extensia la nivelul coloanei cervicale pot avea loc accidente insolite de fracturi sau alte traumatisme.
Kinetoterapia in spondiloza cervicali A. Din pozl|ladecubit dorsal (culcat pe spate) cu genunchii indoili gi tdlpile pe sol: L. aplecarea capului inainte cu ducerea blrbiei la piept, fdrd ridicarea capului de pe saltea. Pentru ca mi;carea sx se execute
AfecSi
u
n iIe
siste m
u Iu
i osteoa rti cu I o r
25
corect vd gAndifi cd vreli sd atingeli salteaua cu regiunea cervicald. Se menfine pozilia 3-4 secunde. Revenire. Se repetd de 5-6 ori pentru ir:rceput si se creste treptat numdrul de repetiri. Aceastd indicalie este valabild pentru toate exerciliile. 2. capul alunecd pe saltea spre dreapta, apoi spre stAnga cu tendinla de a atinge umdrul cu urechea; cAnd s-a atins amplitudinea maximd a miscdrii se menfine pozi,tla 3-4 secunde. Revenire. 3. irtoarcerea capului spre dreapta gi spre stAnga cu tendinta de a atinge urmdrul cu bdrbia. Se menfine pozllla 3-4 secunde. Revenire. 4. ducerea bdrbiei de la umdrul drept spre umdrul stAng prin miscarea de descriere a unui arc de cerc pe piept. Aceastd miscare se realizeazd. prin ridicarea capului de pe saltea. Cand bdrbia ajunge Ia nivelul umdrului st6ng capul se pr:ne pe saltea si dupd cAteva momente de relaxare pornegte miscarea ir sens invers.
B. Din pozllia decubit ventral (culcat cu fala in jos) cu mAinile trcrucisate sub bdrbie: 5. asezarea succesivi a bdrbiei pi a frunjii pe mdini (se repetd de 10 ori); 6. ducerea bdrbiei spre umdrul stdng si apoi spre ce1 drept (de 10 ori).
Din pozilia decubit lateral (culcat pe o parte): 7. ridicarea capului cu tendinla de a lipi urechea de umdr (de C.
5-10
ori);
8. capul
se sprijind pe mAnd (se std
intr-un cot), apisarea capului
in jos (de 5-10 ori). Este bine ca toate exercitiile descrise p6nd acum sd fie urmate gi de miscdri de rotire a umerilor gi de migcdri de brate (rotiri, balansdri), ce se vor executa dupd termur-area celor 8 exercitii efectuate cu capul.
26?
KINETOTERAPIA PE iNTELESUL TUTUROR
O parte din aceste exercilii se pot executa dtn pozilia gez6nd pe scaun si, astfel, unele persoane au posibilitatea sd le facd chiar la locul de
muncd, firrand cont cd dureazd,doar cAteva minute. :,
l
Spondiloza dorsalfl Este o afecfiune mai rar intalnitd, ce se manifestd prin dureri in regiunea dorsald a coloanei vertebrale si uneori chiar prui nevralgii intercostale.Ea favorizeazd, aparitta cifozei si asta impune ca in actul de recuperare sd se urmdreascd indreptarea pozifiilor vicioase, oprirea evolufiei cifozei dorsale si tonificarea musculaturii din aceastd zond. Pentru pistrarea sau mdrirea elasticitdlii cutiei toracice se recomandd exercifii de respiratie ,si practicarea inotului.
Kinetoterapia in spondiloza dorsalii
A. Din pozllia decubit dorsal (culcat pe spate), cu
genunchii
irdoifi, telpile pe saltea: 1.
cu bratele pe l6ngd corp: apropierea ;i depdrtarea omoplatilor (10-15 ori); prin impingerea pieptului fir sus, ridicarea umerilor si toracelui - capul rdmAne ca punct de sprijin (de 10 ori) (fig. 1);
Fig.1
