, O
George
III
a fost
~inta unui mare numar de incriminari, redactate in Declara~ia de Independen~a a Americii. ..Istoria celui care este in prezent rege al Marii Britanii", se spunea in Declara~ie, ..este o istorie alcatuita din prejudicii ~i uzurpari, toate avand scopul de a instaura o tiranie absoluta asupra acestor state".Declara~ia continua: ..Un prin~, al carui caracter se incadreaza perfect in defini~ia unui tiran, nu poate fi conducatorul unui popor de oameni liberi".
O
cere
1 3 colonii
americane Britanii un
rol
dustria britanica; din aceasta cauza au fost impiedicate sa-~i dezVdl~ industrii proprii care ar fi putut concura cu cele din tara mama. Avind in vedere abundenta de resurse ~i cre~terea continua a numarului de coloni§ti ~i a fortei lor, situatia nu putea ramane pentru mult timp neschimbata. Dar victoria obtinuta de Marea Britanie in Razboiul de $apte Ani a insemnat inceputul schimbarii. Americanii, infometati de pamant, s-au aratat foarte reticenti la hotaclrea Marii Britanii de a "Creao rezervatie indiana ale carei limite nu puteau fi incalcate de colooi§ti. De~i bine intentionata, aceasta incercare de a stavili expansiunea coloniilor spre vest nu putea fi pusa in aplicare. O inflenta putemica asupra pozitiei americanilor a avut-o inlaturarea amenintarii franceze; aceasta insemna ca americanii nu mai aveau nevoie de protectia armatei
ale care
cheie
Marii
au avut in
desfa~urarea Revolu1iei.
Revolutia incununata de succes a celor 13 colonii americane a constituit pentru intreaga lume un eveniment important. Lovitura data puterii britanice a avut doar urmari de scurta durata, in schimb, dincolo de Atlantic lua na~tere o tara noua -Statele Unite ale Americii. D
upa $apte
victoria Ani
obtinuta (1756-63),
in Marea
Razboiul Britanie
ora$, cu o populatie de 40000 de locuitori, urmat de New York, cu 25000 de locuitori. in nord existau multi comercianti, pescari $i vanatori, iar In sud predominau proprietarii de plantatii; dar cea mai mare parte a coloni~tilor erau fermieri independenti ce-~i lucrau propriul pamant; ulterior acest grup a avut un rol specialln desfa~urarearevolutiei americane.
de a
devenit puterea dominanta in America de Nord. Francezii pierdusera paminturile din Canada, iar in sud, de-a lungul coastei Oceanului Atlantic pina in Georgia, se 1ntindeau cele 13 colonii britanice. Cu toate acestea, in scurt de limp, 1mpotriva stapinirii britanice s-au ridicat tocmai coloni~lii. Pina la sfir~itul secolului al 18-lea in cele treisprezececolonii existao populatie de aproximativ trei milioane de locuitori, majoritatea de descendent:l britanica. Ora~ele erau mici dar prospere; Philadephia era cel mai mare
Lupta pentru drepturi Americanii erau obi~nuiti sa aiba un cuvant de spus cu privire la propriile afaceri prin intermediul ale~ilor lor din corpullegislativ , cu toate ca adeseori luau na~tere t~nsi~ni Intre ace~tia ~i autoritatile din Lonqra. Guvemele britanice erau mult prea departe de America pentru a putea Intelege nevoile coloni~tilor ~i oricum, efortullor In acest sens era minim.Ca restul puterilor europene, britanicii vedeau coloniile doar prin pri5;ma beneficiilor aduse tarii-mama, care le fondase ~i le protejase. Interesul lor era clar evidentiat de restrictiile severe impuse asupra comertului din colonii. Americanii trebuiau sa importe toate bunurile de care aveau nevoie din Marea Britanie sau din a~tecolonii britanice; taxele puse asupra produselor straine eraumari tocmai pentru a impune cumparareabunurilor similare de provenienta britanica. Coloniile erau considerate fumizorii principali de materii prime pentru in-
britanice. in acela~i timp guvernul britanic, Incarcat cu datorii de razboi, hotara~te cre~terea contributiilor coloniilor. O taxa nepopulara Primele unnari ale acestei hotarari s-au n1aterializat In Legea Timbrului ~i Legea incartiruirii, votate de Parlamentul britanic In 1765. Legea lncartiruirii cre~tea obligatiile americanilor de a sustine trupele britanice; dar Legea Timbrului impunea o taxa asupra documentelor ~i rnaterialelor tiparite, inclusiv ziare, afectand toate clasele; s-a declafi$at o mi5care sociala. ~i-au Inceput activitatea primele grupuri radicale -"Fii Libertatii", au izbucnit numeroase revolte, iar comerciantii americani au refuzat sa rnai importe bunuri britanice. Un nou slogan, "Nici o taxa fara reprezentare" (In Parlamentul britanic), exprirna doleantele coloni5tilor. ~i In acel moment ~i rnai tarziu, au existat In Marea Britanie forte ale opozitiei care sustineau cauza colo165
~
REVOLUTIA
AMERICANA
~tilor. jn 1776 noul guvem anuleaza Legea Tirnbrului, dar in acela~itimp, sustine (intr-{) lege special:l) c:l Parlamentul avea dreptul s:l promulge legi pentru colonii, dac:l e necesar. Perioada de buru1voint:l a fost scurt:l. jn 1767, noul ministru de finante, Charles Townshend, stabile~tetaxe asupra unei game largi de bunuri importate in colonii. jn Boston, capitala statului Massachusetts,izbucnesc noi
conflicte. jn martie 1770, soldatii britanici prezenti In o~ ~i pierd rabdarea lntr-o confruntare cu un grup de razvratiti ~i deschid focul, omoclnd cativa americani.Acest incident ii ~ocheazaatat pe americani cat ~i pe englezi; dup~ "masacrul din Boston" ambele p~rti s-au retras din acestconflict. S-arenuntat ~i la aplicarea taxelor, exceptie f~cand taxa pe ceai, clreia americanii nu i s.au opus, ci s-au multu-
-
00 Scene din via,a economica americana ~i (deasupra) construirea unui vapor in New York. Legile Naviga,iei Britanice (1651, 1660 ~i 1696) incercau sa controleze comert,ul ~i boga,ia din colonii, astfel incat beneficiul claselor conducatoare din ,ara mama sa fie cat mai mare. Cele mai valoroase produse ob,inute in colonii puteau fi exportate doar in Marea Britanie. in acela~i timp, coloniile nu aveau voie sa importe bunuri fabricate in alte ,ari. Dezvoltarea in colonii a unor industrii, care sa faca concuren,a celor din ,ara mama era continuu impiedicata.
~ c
166
rnit s:I o evite prin intennediul contrabandei. ~ jnca mai existau tensiuni intre autorit:lti ~i , colonii, dar cea mai serioasa criza a izbucnit trei ani mai tarziu, cand guvernul a luat m:lsuri speciale pentru a sustine East India Company, aflat:l in pragul falimentului. Printre aceste m:lsuri s-a num:lrat ~i colectareafortat:l a taxelor pe ceai. Coloni~ti s-au opus cu incapatanare, trimitand inapoi vapoarele ce transportau ceai. jn cele din unna, in decembrie 1773 cand guvernatorul Bostonului a incercat sa aduca o incarc:ltur:l de ceai, un grup de cet:lteni imbr:lcati in indieni au atacatvasul ~i au aruncat ceaiul peste bord, in apele golfului. Acest incident cunoscut sub denumirea de "ceaiul din Boston" a fost sanctionatcu promptitudine. Portul Boston a fost inchis pan:l cand coloni.5tii plateau pentru ceai, lucru pe care refuzau categoric sa il faca. Putereaconsiliului legislativ din Massachusettsa fost restrans:l,iar generalul britanic Gage a fost nurnit guvernator al coloniei, cu misiunea de a imblanzi spiritele. Confruntarea finala Scena era acum pregatit:l pentru confruntarea finala. MareaBritanie aveaun guvern stabil condus de Lordul North, deseori influentat de RegeleGeorge III; de acum incolo politica britanic:l va fi dezastruoas:l,purtand amprenta obstinentei~i lirnit:lrii RegeluiGeorge.jn acela~i timp americanii erau mai preg:ltiti ca nidodat:l pentru lupt:l. jn septembrie 1774,la Congresul 4 Continental din Philadelphia, reprezentantidin 12 colonii au pus la punct planurile de actiune. Momentul decisiv a sosit in ap:rilie 1775, cind Generalul Gage a trimis un contingent armat in afara Bostonului, avand ordin sa aresteze doi lideri radicali ~i s:I distruga un stoc de anne, ascunse de americani langa Concorde.
De~i operatiunea trebuia sa fie secreta, coloni~tii au aflat de ea ~i au trimis inaintea trupelor calareti, pentru a alerta ~i restul populatiei; exista chiar ~i o legenda care vorbe~te despre unul dintre calareti, Paul Revere. Primele focuri Fiind preveniti din .timp, liderii radicali au reu~it sa scape. Dar in Lexington, cand trupele au ordonat militiei locale sa se 1mpra~tie, s-a deschis focul -la 1nceput probabil din gre~eala-~i au fost uci~i opt americani. Trupele s-au indreptat spre Concorde ~i au distrus depozitul de arme; cand se 1ntorceau spre Boston au fost atacati de mii de coloni~ti, foarte buni tinta~i, ce foloseau tactici de gue.rila. Aproape trei sute dintre ei au murit, iar cei ce au reti~it s-a.scape ~i sa se 1ntoarcain ora~, s-au trezit 1nconjuratide o '!lrmata america.riaimprovizata, dar in continu;'!.cre~tere. inceputul rizboiului Americani au fost extrem de 1nfuriati de uciderile din Lexington. La cel de-al doilea CongresContinental din mai 1775,s-au impus radicalii ~i au fost luate o serie de decizii importante, printre care .~i aceea de a constitui un guvem independent. Armata iregulara din afara Bostonului a fost redenumita Armata Continentala, iar comanda ei a fost preluata de un g~ntleman din Virginia, George Washington. La putin timp a izbucnit Razboiul American de Independenta. Americaniiau preluat initiativa ~i in mai 1775 au luat prin surprinderedoua fortaretebritaruce din apropiereagranitei canadiene,capturand o mareparte a artileriei.Dupa asediulnereu~itdin timpul iernii asupra Quebecului a urmat o pauza,iar apoi un alt atac asupraCanadeice a pus capat sperantei colo~tilor intr-o victorie rapida. Canadaa ramas sub stapftnirebritaruca pe tot timpul razboiului, Bind o baza importanta de aqiune lmpotriva celor treisprezececolonii. intre timp britaruciiau adusintariri in Boston,iar clod rebelli au ocupat 1ru'!11;imile din jurul ora~ului, au contraatacatsub comandaGeneralului
O
in 1773,
coloni~tii, infuria,i de monopolul de export conferit companiei East India, au aruncat o intreaga incarcatura de ceai peste bord.
William Howe. Trupele britanice au Incercat sa atace pozitiile coloni5tiilor situate pe Inaltimi $i au fast distru$i de ace$tia. in cele din unrul pozitiile americanilor au fost luate cu asalt, dar aceasta aparent;l victorie in b;ltalia de la Bunker's Hill l-a costat pe Howe pierderea aproape a jum;ltate din cei 2200 de soldati aflati
O Taxa de timbru, care impunea prezen,a unui timbru pe orice act legal sau comercial, a dat na~tere replicii "Nici o taxa fara reprezentare".
O
lIustra~ie de Paul
Rever, reprezentand "masacrul din Boston". in confruntarea cu locuitorii din Boston trupele britanice au deschis focul, omorand mul~i americani.
sub comanda sa; in schimb arntateleamericane au resimtit acesteevenimenteca pe o incurajare. Amenintati de sosirea artileriei formate din propriile forte capturate, englezii se retrag din Boston in martie 1776. intre timp incerc~rile de a ajunge la compromis nu dau rezultat. Ideea unei rupturi complete de tara mam~ a inceput s~ ia na~tere intarita ~i de influenta ---ul
a :at n, )re:la ~i lii ui lU ::a ut rlrl, e. lii~a [n
167
REVOLUTIA AMERICANA Acest lucru a avut un dublu impact negativ asupra britanicilor, deoarece i:nfclngerea li Incurajase pe francezi sa li se alature americanilor. Intre timp ~i spaniolii ~i olandezii au declarat razboi Marii Britanii, trezit:lluptand pe mai multe fronturi ~i detronat:l din pozitia de "st:lpan" al marilor. George III era acum dispus sa faca concesii, dar s-a dovedit a fi mult prea tarziu: americanii doreau independenta.
O Semnarea Declara,iei de Independen,a prin care se includeau "via,a ~i libertatea" printre drepturile oricarui om. O
Pictura
reprezentandu-i pe cei ce au semnat articolele privitoare , la pace. De la stanga i spre dreapta: John 5 Jay, Benjamin :I::; Franklin, Henry ~ Laurens ~i William 8 Temple Franklin. "6 O O satira cu privire la "impacarea , Marii Britanii cu fiica ei, America".
plus, timpul s-a scurs In favoarea americanilor, clci aprovizionarea britanicilor cu alimente $i anne era dificila, mai ales In situatia In care existau al1;idu$mani mult mai aproape de casa. Washington a refacut moralul americanilor In noaptea de craciun 1776, cand a trecut raul Delaware $i a luat prin surprindere o gamizoana britanica de o mie de oameni. Dar m anul urmator a fost din nou Invins de Generalul Howe, care a re)l$it sa ocupe Philadelphia. Washington $i annata sa au petrecut o iama extrem de rece, luptand sa supravietuiasca $i Incecand sa se reorganizeze. Din pacate pentru britanici, activitatea lor de planificare devenise dezorganizata. In timp ce Howe captura I:>hiladelphia, un alt comandant britanic, generalul John Burgoyne, venea cu armata dinspre Canada, a$teptandu-se sa-IIntalneascl pe Howe In Albany, la nord de New York. Dar trupele lui Burgoyne au fost lasate sa se descurce singure Intr-o zona dificila, ve$nic hartuita de rebeli; In fInal, in octombrie la ~ Saratoga au fost Inconjura1;i $i siliti sa se predea. ~
O noua strategie Cu toate acestea Marea Britanie continua lupta. Philadelphia a fost evacuat:l, dar New Yorkul a ramas sub ocupatie britanica ~i In nord razboiul ajunsese Intr-un punct mort. In 1778 bitanicii au adoptat o noua strategie, sperand sa cucereasca sudul, cunoscut pentru bogatele recolte de orez, tutun ~i indigo. La Inceput lucrurile au mersfoarte bine pentru pritanici. Georgia a fost ocupat:l, atacul franco-american asupra portului Savannah e~uase; o armata americana fusese imobilizat:l In Charleston ~i fortat:l sa se predea, iar Generalul Gates -Invingatorul de la Saratoga -a fost trimis la Camden. In acest moment comandantul britanic, Lordul Comwallis, a facut o mare gre~eala invadand Carolina de Nord. Trupele americane aflate sub comanda lui Nathaiel Greene, s-au retras Incontinuu; dar In acela~i timp fortele inamicului scadeau vazand cu ochii. Comwallis ~i-a continuat drumul spre Virginia bajbaid, iar In cele din urma s-a refugiat In Yorktown, In golful Chesapeake. Americanii ~i francezii, care pana atunci nu colaborasera prea fructuos, au reu~it sa-~i coordoneze planurile. Inainte ca britanicii sa-~i dea seama ce se Intampla, Lordul Comwal1is ~i armata sa s-au trezit Inconjurati de o armat:l mult mai numeroasa, cu armele atintite spre ei, In timp ce flota franceza bloca accesulla ocean. Constituirea oficiala a SUA Capitularea armatei lui Comwallis In data de 19 octombrie, 1781, a pus capat Revolutiei Americane. New Yorkul a ramas ocupat timp de aproape doi ani, Insa cele mai importante operatiuni mi1itare ~i navale ale fortelor britanice se desfa~urau In alte zone (Insulele Carraibe ~i India), 1mpotriva francezilor. In septembrie 1783, prin intermediul pacii de la Paris, a fost recunoscut:l independenta Americii.
