3.Formule de calcul prescurtat 2.Ordinea efectuării operaţiilor 4.Rezolvarea ecuaţiei de gradul doi 1.Mulţimi de numere. Relaţii metrice într-un triun...

7 downloads 243 Views 169KB Size
mailto:[email protected]

Prof.Constantin Dănuţ

Formule des utilizate în algebră şi geometrie Algebră 1.Mulţimi de numere

3.Formule de calcul prescurtat

2.Ordinea efectuării operaţiilor

4.Rezolvarea ecuaţiei de gradul doi

Geometrie 1.Relaţii metrice într-un triunghi oarecare 2.Relaţii metrice într-un triunghi dreptunghic 3.Funcţii trigonometrice într-un triunghi dreptunghic 4.Arii 5.Cercul 6.Poligoane regulate

Relaţii metrice într-un triunghi dreptunghic 1. Teorema înălţimii

2.Teorema catetei

3.Teotema lui Pitagora

Inapoi

TEOREMA ÎNĂLŢIMII

A

AD 2 = BD⋅DC

B

D

C

Inapoi

TEOREMA CATETEI

A

AB 2 =BD⋅BC AC 2 = DC⋅BC

B

D

C

Inapoi

TEOREMA LUI PITAGORA

A

AB 2  AC 2 = BC 2

B

C

Inapoi

Funcţii trigonometrice m∢ x sin ∢ x cos ∢ x tg ∢ x ctg ∢ x

30

0

1 2 3 2 1 3

450

600

90 0

2

3

1

2 2 2

1

3

1

cateta opusă ∢ x sin ∢ x= ipotenuză

2 1 2

0

3 1 3

0

catetaopusă ∢ x tg ∢ x = catetaalăturată ∢ x

cateta alăturată ∢ x cos∢ x= ipotenuză

Inapoi

ctg ∢ x=

cateta alăturată ∢ x cateta opusă ∢ x

Arii 1.Aria triunghiului 2.Aria pătratului 3.Aria paralelogramului 4.Aria dreptunghiului 5.Aria rombului 6.Aria trapezului

Inapoi

Aria triunghiului 1.Aria triunghiului oarecare 2.Aria triunghiului dreptunghic 3.Aria triunghiului echilateral 4.Aria triunghiului in funcţie de 2 laturi si unghiul dintre ele 5.Formula lui HERON(când se cunosc laturile)

Inapoi

Aria triunghiului oarecare

b⋅h A= 2

h

b=baza triunghiului oarecare h=înălţimea triunghiului oarecare b

Inapoi

Aria triunghiului dreptunghic

c1 ⋅c 2 A= 2

c2

c1 şi c2 = catetele triunghiului dreptunghic c1

Inapoi

Aria triunghiului echilateral

l ⋅ 3 A= 4

l

l

2

l=latura triunghiului echilateral l

Inapoi

Aria triunghiului in funcţie de 2 laturi si unghiul dintre ele

 l1

l2

l 1⋅l 2 ⋅sin  A= 2

Inapoi

Aria triunghiului ( Formula lui HERON)

b

a

p = semiperimetrul triunghiului a  b c p= 2 A= p⋅ p − a ⋅ p −b ⋅ p −c 

c

Inapoi

Aria pătratului

l

l

A =l

l

2

l =latura pătratului

l

Inapoi

Aria paralelogramului

A=b⋅h

h

b=baza paralelogramului h=înălţimea paralelogramului

b

Inapoi

Aria dreptunghiului

L A= L⋅l

l

l L

L =lungimea dreptunghiului l =lăţimea dreptunghiului

Inapoi

Aria rombului

b

b d1

d 1 ⋅d 2 A= 2

A=b⋅h

d2 h b

b

d 1 si d 2= diagonalele rombului b =baza rombului h =înălţimea rombului

Inapoi

Aria trapezului

b B  b ⋅h 2 B = baza mare a trapezului b =baza mică a trapezului h =înălţimea trapezului A=

h B

Inapoi



Cercul 1.Lungimea cercului 2.Aria discului 3.Lungimea arcului de cerc 4.Aria sectorului de disc

Inapoi

Lungimea cercului

O

r

Lcerc = 2 ⋅⋅r r = raza cercului

Inapoi

Aria discului

O

r

Adisc =⋅r

2

r=raza cercului

Inapoi

Lungimea arcului de cerc

A

l AB

r O

n

0

r

⋅r⋅n0 l AB = 180

B

r=raza cercului 0 n =unghiul la centru

Inapoi

Aria sectorului de disc

A

r O

0

n

r

B

l AB⋅r A sector = 2 ⋅r 2 ⋅n0 A sector = 180 l AB =lungimea arcului de cerc AB r=raza cercului n0 =unghiul la centru

Inapoi

Poligoane regulate l  R Triunghiul echilateral Pătratul Hexagonul regulat

R⋅ 3

R⋅ 2 R

a R

Al 

A R

R 2 R⋅ 2 2 R⋅ 3 2

l 2 ⋅ 3 4

l2

3 ⋅R 2⋅ 3 4 2 ⋅R 2

3 ⋅l ⋅ 3 2

3 ⋅R 2⋅ 3 2

2

l=latura poligonului regulat a=apotema poligonului regulat R=raza cercului circumscris poligonului A=aria poligonului regulat

Inapoi

Relaţii metrice într-un triunghi oarecare 1.Teorema lui Thales 2.Reciproca teoremei lui Thales 3.Teorema bisectoarei 4.Cazurile de asemănare 5.Teorema fundamentală a asemănării

Inapoi

Teorema lui THALES

A

M

AM AN = MB NC N MN∥BC

B

T.Thales

AM AN = AB AC MB NC = AB AC

C

Inapoi

Reciproca teoremei lui THALES A

AM AN = MB NC M

sau

N

AM AN = AB AC

sau

B

C

MB NC = AB AC

Inapoi

R.T.Thales

MN∥BC

Teorema bisectoarei A

B

D

AD =bisectoarea∢ A

T.bisectoarei

Inapoi

C

AB AC = BD DC

Cazurile de asemănare 1.Cazul unghi-unghi (U.U.) 2.Cazul latură-unghi-latură (L.U.L.) 3.Cazul latură-latură-latură (L.L.L.)

Inapoi

Cazurile de asemănare Cazul U.U. M A

C

B ∢ A≡∢ M

∢ B≡∢ N

N U.U.

P

 ABC~ MNP

Inapoi

Cazurile de asemănare Cazul L.U.L. M A

B

C ∢ A≡∢ M AB AC = MN MP

N L.U.L.

Inapoi

P  ABC~ MNP

Cazurile de asemănare Cazul L.L.L. M A

B

C AB AC BC = = MN MP NP

N L.L.L.

Inapoi

P  ABC~ MNP

Teorema fundamentală a asemănării (T.F.A.) A

M

N MN∥BC

B

C

Inapoi

T.F.A.

 AMN ~ ABC

Formule de calcul prescurtat 2

2

2

2

2

2

ab =a 2 ⋅a⋅bb a−b =a −2 ⋅a⋅bb 2

ab⋅a−b=a −b

Inapoi

2

Rezolvarea ecuaţiei de gradul doi a⋅x 2 b⋅xc=0

a≠0 ; a , b , c∈ℝ

Etapa I =b2 −4 ⋅a⋅c

Etapa II a) 0 b)

c)

ecuaţia nu are rădăcini reale

=0

−b x 1= x 2 = 2 ⋅a

0

−b±  x 1/2 = 2 ⋅a

Inapoi

Ordinea efectuării operaţiilor Etape 1 . Ridicarea la putere 2. Înmulţirea şi împărţirea în ordinea în care sunt scrise

3. Adunarea şi scăderea

Inapoi

Mulţimi de numere Mulţimea numerelor naturale

ℕ={0,1 ,2,3,4 ,5 , ...} Mulţimea numerelor întregi

ℤ={... ,−5,−4,−3,−2,−1,0 ,1,2 ,3,4 ,5 , ...} Mulţimea numerelor iraţionale

Mulţimea numerelor raţionale

a ℚ={ ∣a , b∈Z , a≠0 } b

I ={numere care nu sunt raţionale }

Mulţimea numerelor reale

ℝ=ℚ∪ I

Inapoi